Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, fabricat prin măcinarea clincherului și care,

în contact cu apa, face priză și se întărește. După întărire, își menține rezistența și stabilitatea, chiar și sub apă.
Cimentul este folosit în principal pentru producerea de mortar și beton.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Beton roman.
Prima formă de ciment a fost descoperită de către romani. Aceștia înlocuind calcarul cu marne și marnocalcare
în cuptoarele de obținere a varului și crescând temperatura de ardere, au obținut un material care, fin măcinat
și amestecat cu cenușă vulcanică, este considerat primul ciment din istorie (caementum). Amestecul s-a numit
și ciment puzzolanic după numele localității Pouzzolli de lângă Vezuviu, de unde s-a exploatat prima dată
cenușa vulcanică.

Fabricare[modificare | modificare sursă]

Producția cimentului începe în cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar și a argilei. Apoi, acestea sunt
sfărâmate în bucăți de mărimea unei monede. Aceste materii prime, împreună cu un material care are aport de
fier, sunt omogenizate într-o pudră, numită ”făină brută”. Făina brută este încălzită la o temperatură de 1.450
˚C. Temperatura înaltă transformă făina într-un material nou, numit clincher.
Clincherul este răcit brusc, fiind apoi măcinat împreună cu gipsul într-o pulbere fină. Acesta este cimentul
Portland. Pentru obținerea diferitelor tipuri de ciment se adaugă zgură și/sau cenușă de termocentrală (material
ce rezultă din arderea cărbunelui sau a altor materiale de proveniență minerală).

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Prin amestecul cimentului cu nisip, pietriș, alți aditivi și apă obținem beton – cel mai folosit material de
construcții din lume.[1]

Riscuri principale pentru sănătate[modificare | modificare sursă]

 Iritația pielii produsă de cimentul proaspăt, putând conduce la arsuri, la deshidratarea pielii și la apariția
crăpăturilor la nivelul epidermei;
 Eczema de contact, determinată de prezența cromului hexavalent (crom VI) și a cobaltului în cimenturi;
 Iritații oculare în caz de stropire cu ciment în ochi;
 Rinite provocate de inhalarea cimentului uscat.

În România[modificare | modificare sursă]

În anul 2004, vânzările anuale erau de aproximativ 5 milioane tone, ceea ce corespundea unei valori de
aproximativ 250 milioane euro,[2] iar prețul mediu pe tona de ciment la intern era de circa 50 - 52 euro, fiind la
un nivel stabil în ultimii ani.[3]. Menținerea unor prețuri ridicate la ciment de către cei trei mari jucători i-a
determinat pe unii constructori să cumpere ciment mai ieftin din import, astfel că importurile de ciment, în
special cele din Ucraina, au avut o ascensiune puternică pe piața romanească de profil.[4]
În anul 2005, piața de ciment era evaluată la 300 milioane euro,[3] reprezentând 5-6% din totalul pieței de
construcții.[5]
În anul 2008, producția de ciment a fost de 10,7 milioane tone.[6] În anul 2007, producția de ciment a fost de 10
milioane de tone, iar consumul a fost de 464 kilograme pe cap de locuitor, față de 280 kg ciment pe cap de
locuitor în 2005.[7]
În anul 2009, consumul de ciment a depășit cu puțin 8 milioane de tone, din care 7,8 milioane tone au fost
produse pe piața locală, restul de 270.000 de tone fiind din import.[6][8]
În anul 2010, piața cimentului a fost evaluată la 500 de milioane de euro.[9]
În anul 2012, producătorii de ciment din România dispuneau de o capacitate totală de producție de circa 16
milioane tone, însă lucrau la mai puțin de jumătate din această capacitate.[10] În anul 2011, producția locală s-a
ridicat la 7,6 milioane tone.[10]
În anul 2013, piața de ciment era sectorul economic cu cel mai redus grad de concurență, producția fiind
dominată de trei mari companii: francezii de la Lafarge, nemții de la HeidelbergCement și elvețienii de
la Holcim.[11]
În anul 2014, piața locală a cimentului era evaluată la circa 500-600 de milioane de euro.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ AS Trans-Cimentul
2. ^ Holcim a investit 3 mil. euro pentru utilizarea deseurilor in ciment, 15 decembrie 2004, Adrian Mirsanu, Ziarul
financiar, accesat la 29 iunie 2016
3. ^ a b Piata cimentului si-a revenit in a doua jumatate a anului, 7 decembrie 2005, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar,
accesat la 22 noiembrie 2014
4. ^ Importurile de ciment din Ucraina au invadat piata, 8 octombrie 2004, Adrian Mirsanu, Ziarul financiar, accesat la
22 noiembrie 2014
5. ^ Piata materialelor, 5 miliarde de euro, 26 mai 2005, wall-street.ro, accesat la 22 noiembrie 2014
6. ^ a b Angajati-va in ciment! Salariul minim porneste de la 1.500 de lei, 5 martie 2010, wall-street.ro, accesat la 22
noiembrie 2014
7. ^ Vanzarile de ciment din Romania au crescut cu 18%, in primul trimestru al anului 2008 Arhivat în 29 noiembrie
2014, la Wayback Machine., 16 mai 2008, Business.ROL.ro, accesat la 22 noiembrie 2014
8. ^ CIROM: Consumul de ciment a scăzut cu 30% anul trecut, 4 martie 2010, Ioan Dornescu, Mediafax, accesat la
22 noiembrie 2014
9. ^ Cimentul rămâne o piață de 500 mil. euro, 30 iunie 2011, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
10. ^ a b Paradox imobiliar: Piața rezidențială scade, materialele de construcții se scumpesc, 12 septembrie 2012,
Alexandru Urzică, Capital, accesat la 22 noiembrie 2014
11. ^ Controlată de doar trei jucători, piața cimentului este cea mai puțin concurențială, 8 noiembrie 2013, Andrei
Cîrchelan, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
12. ^ Piața cimentului va crește cu cel mult 1-2% în 2014, 24 iulie 2014, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la
22 noiembrie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 Aitcin, Pierre-Claude (2000). „Cements of yesterday and today: Concrete of tomorrow”. Cement and
Concrete Research. 30 (9): 1349–1359. doi:10.1016/S0008-8846(00)00365-3.
 van Oss, Hendrik G. (2002). „Cement Manufacture and the Environment, Part I: Chemistry and
Technology”. Journal of Industrial Ecology. 6 (1): 89–105. doi:10.1162/108819802320971650.
 van Oss, Hendrik G. (2003). „Cement Manufacture and the Environment, Part II: Environmental
Challenges and Opportunities”. Journal of Industrial Ecology. 7 (1): 93–
126. doi:10.1162/108819803766729212.
 Friedrich W. Locher: Cement : Principles of production and use, Düsseldorf, Germany: Verlag Bau +
Technik GmbH, 2006, ISBN 3-7640-0420-7
 Javed I. Bhatty, F. MacGregor Miller, Steven H. Kosmatka; editors: Innovations in Portland Cement
Manufacturing, SP400, Portland Cement Association, Skokie, Illinois, USA, 2004, ISBN 0-89312-234-3
 "Cement Industry Is at Center of Climate Change Debate" article by Elizabeth Rosenthal in the New York
Times 26 October 2007
 Neville, A.M. (1996). Properties of concrete. Fourth and final edition standards. Pearson, Prentice
Hall. ISBN 0-582-23070-5. OCLC 33837400.
 Taylor, H.F.W. (1990). Cement Chemistry. Academic Press. p. 475. ISBN 0-12-683900-X.
 Ulm, Franz-Josef (2009). „A realistic molecular model of cement hydrates”. Proceedings of the National
Academy of Sciences. 106 (38): 16102–16107. doi:10.1073/pnas.0902180106.
Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ciment

 Energetically Modified Cement

 Cement's basic molecular structure finally decoded (MIT, 2009) Arhivat în 21 februarie 2013, la Wayback
Machine.
 British Cement Association (UK)
 Cembureau (EU) Arhivat în 4 iulie 2010, la Wayback Machine.
 Portland Cement Association (US)
 Verein Deutscher Zementwerke e. V. (VDZ), (Germany) Arhivat în 19 iulie 2011, la Wayback Machine.
 Carbon dioxide emission from the global cement industry (in 1994)[nefuncțională]
 World Business Council for Sustainable Development: Cement Sustainability Initiative Arhivat în 18
decembrie 2011, la Wayback Machine.
 How is Cement Made? Flash Animation
 Cement by the Barrel and Cask, Concrete in Australia, 26 3: 10–13, 2000
 Chemistry of Concrete at The Periodic Table of Videos (University of Nottingham)