Modul1

CADRUL CONCEPTUAL ȘI LEGISLATIV

DE DEZVOLTARE A EDUCAȚIEI INCLUZIVE
1.1. Pducația incluzivă: concepte, abordäri,
definitii, dimensiuni
1.2. Cadrul internațional de politici privind
dreptul la educație și educația incluzivă
1.3. Legislația națională in domeniul
dezvoltări și promovări educației incluzive

MODUL 4
Incluziunea educațională
a copiilor cu CES
4.1. Concepte și tendințe actuale în abordarea
individualizată a copilului
4.2. Suportul educational
4.3. Planificarea şi organizarea procesului educațional
din perspectivă incluzivă. Procesul PEI
4.4. Adaptări și modificări în procesul incluziunii
educaţionale a copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi
4.5. Evaluarea rezultatelor şcolare din perspectiva
individualizării
În livadă ne place să avem
copaci care rodesc mai devreme
sau mai târziu, [...] toate aceste
roade sunt bune, nici unul nu
este de aruncat. De ce să nu
acceptăm în şcoli minți mai
agere sau mai încete? De ce nu
le-am ajuta? Pierdem timp, dar
câştigăm satisfactie
respect... "
şi
Comenius
Particularități ale educației incluzive
• este un proces dinamic, care se dezvoltă continuu,
în funcţie de cultură şi de context;
• este parte a strategiei de dezvoltare a unei
societăţi incluzive.
În contextul actual național, educația incluzivă
devine tipul de educație responsabil de
asigurarea dreptului la educație al tuturor
copiilor, fără nici o discriminare şi, mai
ales, de asigurarea unei educații de
calitate.
Documente internaționale referitoare
la educația incluzivă
Declaraţia Conferinței Mondiale de la Jomtien (1990),
referitoare la Educația pentru toți, face recomandări statelor
lumii cu privire la:
edificarea sistemelor de educație națională pornind de la
dreptul fundamental al fiecărui copil la educație completă
şi la dezvoltare armonioasă, care să se realizeze în baza
pedagogiei centrate pe copil;
considerarea diferentelor individuale drept provocare, şi
nu un obstacol în realizarea dezideratului educațional;
acordarea atenţiei deosebite formării cadrelor didactice,
precum şi abordării intersectoriale integrate şi holistice
asupra educaţiei.
Serviciile de sprijin pot lua diferite forme:
un profesor itinerant/resursa/mobil pregatit anume, a
carui sarcina este sa aprobe si sa asiste profesorul clasei,
■ suplimentarea materialelor si formelor de sprijin,
■ asistenta parintilor, alti voluntari si elevi,
■ modificari ale mediului fizic, curriculum, orar si
procedee de evaluare,
■ provizii de formare continua pentru cresterea
cunostintelor si deprinderilor profesorilor,
un climat scoalr pozitiv, cu manageri activi si suportivi,
■ asigurarea accesului la persoanl de sprijin care asista
identifivcarea si evaluarea,
■servicii socio-educatioanale (psihologice, de sanatate,
psihopedagogice de asistenta, etc.)
conducere si asistenta adecvata.
PRINCIPIILE PRACTICE ale
INCLUZIUNII
■ Elevul este partener de invatare pentru profesor dar in
acelasi timp invata in parteneriat cu ceilalti elevi.
■ Diferentele dintre copii, ca personalitati in construire,
cele dintre profesori, ca adulti cu roluri bine definite
social si cu experienta deja bogata in viata persoanala si
sociala, dintre profesori si parinti (sau alti membrii ai
comunitatii), potenteaza metodele folosite in predare-
invatare in clasa.

Profesorul poate utiliza experientele diferite, stilurile si

ritmurile de invatare ca o resursa pentru toti copiii.
■ Relatiile dintre profesori sunt o sursa de invatare si un
schimb de experienta continuu.
2.1 Concepte de bază: management - management educaţional-
managementul educației incluzive
2.2. Niveluri de management în educația incluzivă.
Instituţii/structuri/servicii cu atribuții şi responsabilităţi în
implementarea educaţiei incluzive
2.3.Managementul instituției de învățământ general din
perspectiva educaţiei incluzive
2.4.Servicii de educaţie incluzivă la nivel instituţional
2.5 Managementul clasei în context incluzi
091
CONCEPTE DE BAZĂ: MANAGEMENT - MANAGEMENT
EDUCAŢIONAL-MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE
Fiind considerat un aspect implicit al organizării unui domeniu, managementul:
• se desfășoară într-un cadru organizational structurat şi cu roluri
precise;
• este axat pe atingerea scopurilor și obiectivelor;
• se realizează prin efortul resurselor umane;
• utilizează/valorifică sisteme şi proceduri pre-stabilite.
Fiind considerat un aspect implicit al organizării unui domeniu, managementul:
• se desfășoară într-un cadru organizațional structurat și cu roluri
precise;
• este axat pe atingerea scopurilor şi obiectivelor;
se realizează prin efortul resurselor umane;
utilizează/valorifică sisteme şi proceduri pre-stabilite.
.
IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA ME
asigură funcționarea efectivă
şi eficientă a domeniului;
• imprimă calitate proceselor
din sector;
• contribuie la realizarea
obiectivelor şi atingerea
finalităților educației;
optimizează utilizarea
resurselor;
• contribuie la instaurarea
unor relații interpersonale
pozitive şi la motivarea
personalului
etc.
Dezvoltarea educației incluzive în
contextul EI managementul vizează
sistemul, instituțiile și indivizii, precum
şi toate resursele implicate: umane,
informaţionale, materiale, financiare, de
timp.
În prezent în Republica Moldova managementul El se
structurează pe trei niveluri, după cum urmează:
> Nivelul central (Ministerul Educației și Cercetării - MEC,
Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică - CRAP)
> Nivel local rional (Direcția Educație - DE, Serviciul de
asistenţă psihopedagogică -SAP)
> Nivel local comunitar, instituțional (Serviciile comunitare,
Serviciile instituționale, Comisia Multidisciplinară Intraşcolară
CMI, Echipa PEI, Centrul de Resurse al Educației Incluzive -
CREI, Personal de suport, Cadru didactic de sprijin - CDS).
> Nivelul central (Ministerul Educației și Cercetării - MEC,
Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică - CRAP)
> Nivel local rional (Direcția Educație - DE, Serviciul de
asistenţă psihopedagogică -SAP)
> Nivel local comunitar, instituțional (Serviciile comunitare,
Serviciile instituţionale, Comisia Multidisciplinară Intrașcolară -
CMI, Echipa PEI, Centrul de Resurse al Educației Incluzive -.
CREI, Personal de suport, Cadru didactic de sprijin - CDS).
> Nivelul central (Ministerul Educației și Cercetării - MEC,
Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică - CRAP)
> Nivel local rional (Direcția Educație - DE, Serviciul de
asistenţă psihopedagogică -SAP)
> Nivel local comunitar, instituțional (Serviciile comunitare,
Serviciile instituționale, Comisia Multidisciplinară Intrașcolară
CMI, Echipa PEI, Centrul de Resurse al Educației Incluzive -.
CREI, Personal de suport, Cadru didactic de sprijin - CDS).
●gun rapoma (Marta ||- Poctivis
LA NIVEL CENTRAL
• Elaborarea şi promovarea politicilor educației incluzive,
• Asigurarea cadrului normativ şi metodologic pentru dezvoltarea
educației incluzive,
• Realizarea proiectelor de cercetare în domeniu,
• Crearea şi asigurarea funcţionalității sistemului de formare iniţială şi
continuă în domeniul educației incluzive,
• Asigurarea financiară a domeniului,
• Monitorizarea şi evaluarea proceselor la nivel naţional, în scopul
asigurării calităţii acestora.
NIVEL LOCAL RIONAL
• Implementarea politicilor de stat şi asigurarea respectării actelor legislative în domeniu,
• Identificarea, evaluarea şi evidența copiilor cu CES şi/sau dizabilități,
• Asigurarea, în comun cu APL şi părinţii, a scolarizării tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă
între 6(7)-18 ani, inclusiv a celor cu CES şi/sau dizabilitāti,
. Evidenta copiilor,
• Crearea sistemelor de suport multidisciplinar pentru copiii cu CES: structuri, servicii,
funcții,
• Planificarea şi alocarea intemeiată a resurselor financiare pentru susţinerea dezvoltării
educației incluzive,
• Asigurarea dezvoltării profesionale continue și a creșterii competențelor personalului din
învățămant pentru lucrul cu copiii cu CES,
• Monitorizarea şi evaluarea proceselor la nivel raional/municipal in scopul asigurării calității
acestora.
NIVEL LOCAL, INSTITUTIONAL
C
• Dezvoltarea instituțională, a culturii, politicilor şi practicilor incluzive,
• Crearea și asigurarea funcţionării calitative a structurilor și serviciilor educaţiei
incluzive/de suport,
• Organizarea procesului educațional din perspectivă incluzivă, centrat pe cel ce
invăță, cu accent pe diferenţiere şi individualizare,
• Asigurarea mediului educațional incluziv, accesibil și prietenos copiilor,
• Crearea grupurilor de promotori ai incluziunii din copii, cadre didactice, părinţi,
• Diseminarea şi promovarea bunelor practici, a experienţelor pozitive.
ABREVIERI:
►CES - Cerinte educationale speciale
►CMI- Comisia multidisciplinară intraşcolară
►CG- Curriculum general
►CA Curriculum adaptat
Curriculum modificat
CM
PEI Plan educațional individualizat
SAP- Serviciul de asistenţă psihopedagogică
CREI - Centru de Resurse pentru Educaţie
Incluzivă
► APL-Administrația Publică Locală
3.1. Cerinţe educaţionale speciale: concepte,
definiţii, clasificări
3.2. Particularităţi de dezvoltare a copilului
3.3. Particularităţi de dezvoltare a copiilor cu
CES
3.4. Identificarea CES
Sintagma cerințe educaționale speciale a
fost lansată la momentul publicării
Raportului Warnock (Marea Britanie, 1978).
.
În Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi
Sănătății (CIF), se regăsesc următoarele abordări ale
cerinţelor educaţionale speciale:
orice dificultate evolutivă de funcționare și
participare, care poate fi permanentă sau tranzitorie;
dificultate reflectată asupra activităţii de învăţare;
dificultate condiționată de diferiți factori (de
sănătate, mediu ş.a.);
dificultate din care derivă necesitatea
individualizării procesului educaţional.
În Clasificarea Internațională a Funcţionării, Dizabilităţii şi
Sănătăţii (CIF), se regăsesc următoarele abordări ale
cerinţelor educaţionale speciale:
orice dificultate evolutivă de funcţionare şi
participare, care poate fi permanentă sau tranzitorie;
dificultate reflectată asupra activităţii de învăţare;
dificultate condiționată de diferiţi factori (de
sănătate, mediu ş.a.);
dificultate din care derivă necesitatea
individualizării procesului educaţional.
Din perspectiva CIF, pot fi identificate
trei grupuri de factori/
zone din care derivă CES:
Zona: Funcţională
Corporală Cognitivă
Zona relațională
Zona ambientală
• Exprimă nevoia de a se acorda unor
copii o asistenţă educaţională
suplimentară (un fel de discriminare
pozitivă), fără de care nu se poate vorbi
de egalizarea şanselor, de acces şi
participare, de integrare şcolară şi
socială.
CLASIFICAREA CES
I. Cerinţe educaţionale speciale,
condiționate de o dizabilitate;
II. Cerinţe educaţionale speciale,
care nu sunt condiționate de o
dizabilitate.
În grupul I se includ deficiențele în/de dezvoltare, denumite
conform legislatiei dizabilităti si se referă, de fapt, la clasificarea
UNESCO, 1995, având cea mai largă utilizare la nivel global.
• Dificultăţi/dizabilități de învăţare;
• Dificultăţi/dizabilități intelectuale/dizabilități severe de
învăţare;
• Tulburări (dezordini) de limbaj;
• Deficienţe fizice/neuromotorii;
• Deficiente de văz;
.
• Deficiente de auz;
.
• Tulburări emoționale (afective) și de comportament

La grupul II se referă problemele de

învăţare survenite din anumite situaţii de
risc în care pot nimeri copiii (din medii
defavorizate socio-economic, aparţinând
unor grupări etnice minoritare, copiii
străzii, care au boli cronice şi incurabile,
exploataţi, maltrataţi sau abuzaţi etc.),
situații care afectează capacitatea de
învăţare a copiilor.
Dezvoltarea
Dezvoltarea este definită ca un proces de schimbare în care
copilul ajunge să stăpânească simțirea, mișcarea, gândirea,
limbajul, interacțiunea cu semenii și cu obiectele din mediu de
viață, să achiziţioneze cunoștințe, deprinderi şi
comportamente noi de adaptare şi cunoaștere.
Dezvoltarea fizică este domeniul vizibil care preocupă specialiştii şi
părinții din primele clipe de viață ale copilului.
Dezvoltarea psihică reprezintă formarea sistemelor funcționale și
schimbarea/ transformarea calitativă a funcțiilor, proceselor,
însuşirilor şi stărilor psihice.
Dezvoltarea psihică este sistemică. Apariția oricărei
noi însuşiri sau substructuri psihice se reflectă la
nivelul intregului sistem psihic, modificându-l, într-
o măsura mai mica sau mai mare.
Dezvoltarea psihică este stadială. Dezvoltarea
psihică nu este o trecere insesizabilă de la un stadiu
la altul sau o simplă juxtapunere de elemente nou
dobândite, ci este unitatea continuităților și
discontinuităţilor, care se produc în procesul
dezvoltării.
Dezvoltarea psihică a copilului este
măsurată în baza indicatorilor:
stăpânirea activă a mediului
ambiant;
unitatea personalității, echilibrul
dintre: eu-sine-supraeu;
capacitatea de a percepe adecvat
lumea şi propria ființă/persoană.

Întârzierile în dezvoltarea copilului se

manifestă prin particularități specifice:
stări somatice labile (apatici, plângăreți,
bolnăvicioşi etc.);
contact emoţional rigid şi instabil;
probleme de comunicare şi limbaj;
capacitate redusă de orientare în timp și spațiu;
activitatea de joc/ de învățare neadecvată
vârstei etc.
Tulburările de dezvoltare sunt ansamblu
de manifestări somatice, neurologice,
neurovegetative, psihologice,
dispoziționale, cognitive și
comportamentale determinate organic sau
simptomatic (funcțional sau social).
1. Activitatea echipei intraşcolare
multidisciplinare
Comisia intraşcolară multidisciplinară
constă dintr-un grup de profesionişti care
conlucrează având drept scop proiectarea,
luarea deciziilor, realizarea celor mai potrivite
activităţi pentru respectarea interesului.
superior al copilului prin toate deciziile şi
activităţile realizate.
Componenţa unei EIM
Administraţia instituţiei;
Învăţătorul/profesorul clasei (educatorul grupei);
Celelalte cadre didactice din instituţia dată implicate
nemijlocit in procesul de educație a copilului;
Cadrul didactic de sprijin (CDS), dacă este necesar şi
prezent în cazul copilului;
Delbeload imati
Psihologul instituţiei;
Specialiştii din serviciile de recuperare (dacă copilul
beneficiază de
de astfel de servicii; logopedul...);
Asistentul medical din instituție;
OPărintele sau persoana tutore care ingrijeşte de copil;
Copilul (ori de cite ori este cazul).
□Notă: Nu există o componenţă standard a unei echipe
intraşcolare multidisciplinare.
2. Algoritmul elaborării planului
educaţional individualizat (PEI) pentru
copilul cu CES
Ce este?
PEI este un instrument de planificare şi
coordonare a procesului educaţional pentru
copilul cu CES.
Cine participă la elaborarea lui?
Persoanele care vor lucra cu copilul dat (cadrul
didactic, cadrul didactic de sprijin, psihologul,
terapeutul din cadrul unul centru).
Pentru ce perioadă se elaborează?
Poate fi elaborat pentru un an, un semestru.
Responsabilităţile psihologului în
cadrul EIM
Acumulează şi comunică echipei informaţia cu
referinţă la punctele forte, necesităţile, interesele şi
caracteristicile specifice ale elevului (limbajul,
gândirea, imaginaţia, memoria, atenţia, tipul de
inteligenţă, afectivitatea/emotivitatea,
temperamentul, stilul de învăţare);
formulează recomandări membrilor echipei privind
planificarea activităţilor de asistenţă a elevului în
conformitate cu cerinţele educaţionale speciale şi
caracteristicile specifice ale acestuia;
□prezintă recomandări privind adaptările
psihopedagogice necesare în organizarea procesului
educaţional, adecvate cerinţelor educaţionale speciale
ale elevului;
planifică asistenţa psihologică a elevului.
Care sunt componentele PEI (ce trebuie să conțină)?
✓Puncte forte şi necesităţi ale elevului
✓Caracteristici specifice ale elevului (domeniile de
dezvoltare: motor, emoţional, cognitiv, verbal, social)
✓Competenţele actuale ale elevului, în contextul unei arii
curriculare sau discipline şcolare, în cazul necesităţii
unui curriculum adaptat sau modificat
✓Finalităţile de învăţare pentru elev (curriculum general,
adaptat, modificat)
✓ Adaptări curriculare şi de mediu
✓Strategii de evaluare
✓Informaţii despre monitorizarea progresului in
dezvoltarea copilului.
Fişa de evaluare psihopedagogică a copilului cu CES (Anexa) este un
instrument care oferă un tablou amplu al evoluţiei copilului şi al
comportamentelor acestuia. Fișa cuprinde rubricile:
date generale despre copil;
• date despre familie;
• situaţia educaţională;
.
• trăsăturile dominante de caracter;
• caracteristicile dezvoltării copilului (dezvoltarea senzorial-
perceptivă; dezvoltarea cognitivă, limbajul; dezvoltarea
socioemoţională);
caracteristicile motivației de învăţare a elevului;
caracteristicile tipurilor de inteligenţă dominante (în baza teorie
inteligenţelor multiple a lui H. Gardner).
> Dezvoltarea educației incluzive constituie unul din obiectivele importante ale
politicii şi strategiilor educaționale naționale.
Planul educational individualizat (PEI) este parte componentă a pachetului de
documente curriculare care asigură dezvoltarea educației incluzive în instituţiile de
învățământ general. PEI facilitează incluziunea copilului în procesul educational
general, asigură dezvoltarea psihofizică a copilului în funcție de potenţialul
acestuia.
La elaborarea structurii-model a PEI s-a ținut cont de rezultatele cercetarilor în
domeniul educației incluzive, de conceptele teoretice (pedagogice, psihologice, etc.)
validate în practica internațională şi naţională.
▸
Ce este un plan educational individualizat
Planul educational individualizat (PEI) este un instrument de organizare şi realizare
coordonată, coerent procesual educational
pentru copilul cu cerinte educationale speciale (CES)
Abondirile UNESCO (1995) vizează următoarele stiri de dezvoltare a copilului cu CES:
alburari emotionale (afective) și de comportament
talburari de limbaj:
dificultati de invatare,
intizziere durabilitate mintala intelectuala dificulta severe de lavare
dizabilita dice aeromotor
dicabilitat de viu
deficiente de uz
Această listă se completează cu alte eventuale situaţii de risc pentru copil:
copi esse crese in mede defaverizate
copii ce aparțin unor graphri etnice minoritare
copii stezi
copii bolnavi de SIDA
1
cop cu comportament deviant
Pentru copilul cu capacitiți deosebite (supradotat), de asemenea, poate fi elaborat și
realizat PEL
-K/spontano (8-bate
Funcţiile PEI
identificarea şi prioritizarea necesităţilor de învăţare şi dezvoltare a copilului;
reglementarea procesului educațional pentru copilul cu cerinte educationale
speciale, asigurându-i acces echitabil la educație în instituția de învățământ general;
- definirea scopului şi obiectivelor educaţionale şi de abilitare/reabilitarea dezvoltării
pe termen scurt, mediu şi lung:
• stabilirea domeniilor de intervenție individualizată cu copilul, familia, specialiştii:
- stabilirea conexiunilor între toți specialiştii/persoanele care asistă copilul in
procesul educației incluzive;
- delegarea responsabilităților conform resurselor disponibile (umane, materiale și de
timp), inclusiv copilului, părinţiilor;
monitorizarea, evaluarea şi reevaluarea procesului de asistenta psihopedagogică
oferită copilului.
Ce informații trebuie să reflecte PEI?
Planul Educaţional Individualizat cuprinde 12 componente de
bază, care trebuie să includă informații importante privind:
.
• Date generale despre elev.
• Puncte forte şi necesități ale elevului, acelea care sînt
.
stipulate în concluziile Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică.
D
• Prescripţii/recomandări medicale.
• Date despre rezultatele evaluărilor (docimologice, psihologice,
medicale ș.a.).
. Caracteristici specifice ale elevului.
1-3 (2-
PLAN EDUCATIONAL INDIVIDUALIZAT
(structura-model)
1. Date generale despre elev
▸ Numele, prenumele elevului
Data naşterii
Clasa
Perioada de realizare
Anul de stadi
▸ Recomandares Serviciului de asistență psihopedagogica ratonal/ncipalide sector
privind formele de care a
elevului in activitatile educationale la nivel de clasda instituție
Fala
pornola
ocional cadastrar lo domicil
educational.
Rolurile şi responsabilităţile membrilor
echipei pentru elaborarea și realizarea REI
Psihologul va fi responsabil de următoarele aspecte:
• colectarea și prezentarea informației referitoare la punctele forte, necesitatile,
interesele
şi caracteristicile specifice ale elevului (limbajul, gîndirea, imaginaţia, memoria,
atentia, tipurile de inteligenţă, afectivitatea/emotivitatea, temperamentul,
stilul de Invățare);
formularea recomandărilor pentru membrii echipei privind planificarea activităţilor
de asistenţă a elevului in conformitate cu cerințele educaționale speciale și
caracteristicile specifice ale
acestula;
prezentarea recomandărilor privind adaptările de mediu (ambientale) adecvate
cerintelor
educationale speciale ale elevului;
planificarea asistenței psihologice a elevului;
precizarea/concretizarea adaptărilor psihopedagogice necesare in organizarea
procesului
-Mod-Rower
Etape de adaptare a familiei la
dizabilitatea copilului
■ Şoc iniţial
■ Negare şi refuz
■ Furia
■ Culpabilizarea
■ Adaptarea emoțională