Presedintele Romaniei

1.Prezentati modul de alegere a presedintelui Romaniei .

Potrivit art.81 din Constitutie “Presedintele României este ales prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul
care a întrunit, în primul tur de scrutin,majoritatea de voturi ale alegatorilor
înscrisi în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidati nu a
întrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, între primii
doi candidate stabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute în primul tur.
Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.Nici
o persoana nu poate îndeplini functia de Presedinte al României decât pentru
cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.”
Conditii de eligibilitate pt functia de Presedinte
1. Sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara
2. Sa aiba drept de vot
3. Sa nu-i fie interzisa asocierea in partide politice .
4. Sa aiba 35 de ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusive
5. Sa nu fi indeplinit deja functia de presedinte pt doua mandate
(succesive sau nu)
Procedura alegerii Presedintelui
La alegerile pt functia de presedinte se pot prezenta candidati propusi de
partide politice sau aliante politice(1 singur candidat) , precum si candidati
independenti.
Candidaturile pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000
de alegatori , un alegator putand sustine un singur candidat.Propunerile de
candidati se depun la BEC cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data
alegerilor.
Propunerile se fac in scris si vor fi primite numai daca:
Sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice care a propus
candidatul sau de candidatul independent
Cuprinde numele si prenumele , locul si data nasterii , starea civila , domiciliul ,
studiile , ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste
conditiile prevazute de lege pt a candida.
Sunt insotite de declaratia de acceptare a candidaturii scrisa, semnata si
datata de candidat , de declaratia de avere , precum si de lista sustinatorilor.
Alegerea Presedintelui se desfasoara in doua tururi de scrutin. Este declarat
ales candidatul care a intrunit in primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale
alegatorilor inscrisi in listele electorale .
In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate , se
organizeaza al doilea tur de scrutin , la care participa primii doi candidati care
au obtinut in primul tur cel mai mare numar de voturi valabil exprimat pe
intreaga tara.
In al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai
mare nr de voturi.Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in
Monitorul Oficial al Romaniei pt fiecare tur de scrutin si valideaza rezultatele
alegerilor pt presedintele ales.
Investirea in functia de Presedinte se realizeaza in termen de 24 de ore de la
validarea rezultatului alegerilor cand cele doua Camera sunt convocate de
presedintii acestora pt ca in fata lor candidatul a carei alegere a fost validata
sa depuna juramantul.
Exercitarea functiei de presedinte , drepturile si raspunderile Presedintelui
incep de la data depunerii juramantului si dureaza pana la depunerea
juramantului de catre Presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui este de 5
ani. Daca perioada celor 5 ani a expirat , iar rezultatul alegerilor prezidentiale
nu a fost inca validat , Presedintele isi exercita in continuare mandatul pana la
depunerea juramantului de catre noul Presedinte.

2. In ce conditii poate Presedintele Romaniei sa dizolve Parlamentul ?

Dreptul de dizolvare este limitat de 6 conditii enumerate in Art 89 din

Constitutie si limiteaza libertatea presedintelui de a decide luarea unei
asemenea masuri optandu-se pt restrangerea acestei atributii numai la situatia
in care trebuie format un nou Guvern.
Masura dizolvarii Parlamentului trebuie sa fie rezultatul esecului evident de
formare a unui Guvern care sa aiba acceptul Parlamentului .Pentru exercitarea
acestei atributii trebuie indeplinite 3 conditii esentiale la care se adauga 3
conditii speciale.
Conditii esentiale : sa existe cel putin doua solicitari privind acordarea votului
de investitura ; sa fi trecut mai mult de 60 de zile de la data primei cereri
privind acordarea votului de investitura ; sa fie consultati presedintii celor doua
Camere si liderii acestor Camere . Conform teoriei avizului din Dr.Administrativ
aceasta consultare imbraca natura juridica a unui aviz consultativ adica
presedintele este obligat sa se consulte cu acesti oameni politici dar nu este
obligat sa respecte acele rezultate in urma consultarilor
Conditii speciale:sa fie vorba de prima dizolvare dintr-un an ; sa nu aiba loc in
ultimile sase luni ale mandatului presedintelui ; in tara san u fie instituita
starea de asediu sau cea de urgenta chiar daca sunt intrunite conditiile
prevazute de Constitutie oportunitatea dizolvarii ramane la latitudinea
presedintelui , textul constitutional aratand ca el poate sa faca acest lucru .

3.Analizati decretele presedintelui din punct de vedere al formei si

obiectului acestora !

Actele presedintelui se impart in doua categorii acte exclusive juridice si acte

exclusive politice.
Decretele presedintelui sunt manifestari unilaterale de vointa si sunt emise in
exercitarea atributiilor conferite de Constitutie acestea urmarind sa produca
efecte juridice.In exercitarea atributiilor sale presedintele emite
decrete.Decretele presedintelui pot avea caracter normativ (declara starea de
asediu ) sau individual (gratiere).Ele se publica in Monitorul Oficial deci acestea
nu pot avea caracter secret.
Avand in vedere ca Art.100 impune reglementari contra semnaturii pt o serie
de decrete prezidentiale se desprinde concluzia ca decretele presedintelui se
impart in doua categorii:decrete ce necesita contrasemnatura Primului Ministru
ca regula de valabilitate si decrete a caror valabilitate nu este subordonata
acestei reguli.
Decretele care nu sunt contrasemnate nu-si vor produce efecte juridice
.Contrasemnatul va fi o conditie de fond , lipsa atragand nulitatea absoluta a
decretului prezidential (contrasemnatura reprezinta o masura impotriva
depasirii de catre seful statului a atributiilor ce i-au fost oferite de Constitutie si
de legi ). Prin contrasemnatura se mai angajeaza si o raspundere indirecta a
presedintelui prin intermediul primului ministru in fata Parlamentului potrivit
Art.109 alin (1) , Constitutie.
Obligativitatea contrasemnaturii celor mai importante decrete ale
presedintelui apropie sistemul nostrum de unul parlamentar.Fiind calificat un
act juridic (act administrativ) decretul presedintelui poate fi atacat potrivit
Dr.comun la Instanta de Contencios Administrativ dupa reguli special impuse
de Legea 554/2004.

4.In ce situatie convoaca presedintele Romaniei Parlamentul ?

Atributia presedintelui de a convoca Parlamentul se poate manifesta doar in

doua situatii:
una dintre acestea este prevazuta in Art.63 alin(3) Constitutie care
reglementeaza convocarea Parlamentului rezultat din alegeri in cel mult 20 de
zile de la alegeri ;
de asemenea presedintele mai poate convoca Parlamentul in sesiune
extraordinara daca apreciaza ca este necesar acest lucru.
Convocarea in sesiune extraordinara se face indeplinind urmatoarele conditii:
-a aparut sau a devenit iminenta aparitia unui eveniment cu urmari deosebite
pentru tara , ce face necesara luarea unor masuri de catre Parlament
-convocarea sa priveasca ambele Camere ale Parlamentului daca solutionarea
problemei nu depinde numai de una dintre Camere
-in cadrul sesiunii extraordinare se dezbate numai problema pentru care a fost
convocata aceasta sesiune
-sesiunea trebuie sa se desfasoare pe durata pentru care a fost convocata , dar
aceasta poate fi depasita daca dezbaterea problemei aflata pe ordinea de zi nu
este finalizata
trebuie sa se faca in scris si sa cuprinda ordinea de zi si perioada de
desfasurare a sesiunii.
Convocarea de drept a Parlamentului poate interveni daca acesta nu este
deja intrunit in sesiune ordinara sau extraordinara:
-in caz de mobilizare sau de razboi , cand Parlamentul se convoaca in 24 de ore
de la declararea lor
-in caz de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta , cand Parlamentul
se convoaca de drept in 48 de ore de la instituirea acestora
Se poate observa ca in privinta convocarii Parlamentului atributia
presedintelui se manifesta pe doua directii:din prima directie rezulta o
competenta legala atunci cand este obligat sa convoace Parlamentul rezultat
din alegeri si un drept de aprecieri atunci cand considera ca este necesar sa
convoace Parlamentul in sesiune extraordinara.

5.Care este diferenta dintre mesaje si decrete ale Presedintelui ?

In exercitarea atributiilor sale constitutionale presedintele este autorul unor

acte , acestea se impart in doua categorii:
acte cu caracter exclusiv juridic si anume decrete , acte producatoare de
efecte juridice ( acestea sunt singurele vizate de Constitutie in Art.100)
acte cu caracter politic , acestea sunt numeroase insa singurul act politic pe
care Constitutia in denumeste este mesajul
In indeplinirea mandatului sau presedintele foloseste mai multe acte politice
acestea concretizandu-se in declaratii de principiu , apeluri , demersuri ,
interviuri.Actele politice ale presedintelui au dat nastere unei institutii
cutumiare pe care nu o gasim in Constitutie si anume Institutia Purtatorului de
Cuvant a Presedintelui .

6.Poate presedintele Romaniei sa negocieze singur un tratat

international ?

Constitutia prevede atributia presedintelui de a incheia tratate in numele

Romaniei insa aceasta atributie este supusa unor conditii (Art.91 alin(1),
Contitutie):
negocierea in prealabil de catre Guvern ;
inaintarea in termen rezonabil de la semnare(ratificare)Parlamentului.De la
termenul fix de 60 de zile presedintele trebuie sa trimita tratatul international
spre ratificare Parlamentului ;
ratificarea de catre Parlament potrivit procedurii de adoptare a legilor ;
publicarea in Monitorul Oficial.
Negocierea de catre Guvern a tratatului international este o conditie fireasca
ea rezultand din rolul Guvernului de a asigura politica interna si externa a
tarii.Raspunderea politica pt negociere si rezultatul acesteia apartine in
intregime Guvernului.
Instituind obligativitatea negocierii de catre Guvern legiuitorul a urmarit sa il
impiedice pe presedinte sa semneze tratate secrete in care sa implice
tara.Incheind tratatul in numele Romaniei si semnandu-l ca sef de stat
presedintele exprima vointa Romaniei de a deveni parte la tratat.

7.In ce conditii poate presedintele Romaniei sa refuze promulgarea

legii si ce efecte poate avea decizia sefului statului de a nu promulga
legea ?

Promulgarea legii – reprezinta investirea acesteia cu formula executorie =>

actul presedintelui prin care se constata ca nicio obiectie de constitutionalitate
nu impiedica punerea ei in aplicare, iar in viziunea presedintelui, legea e
constitutionala si oportuna.
Dreptul presedintelui de a cere Parlamentului revizuirea legii sau a Curtii
Constitutionale, astfel, pentru motive de inoportunitate politica, presedintele
poate sesiza Parlamentul, iar pentru motive de neconstitutionalitate el
sesizeaza Curtea Constitutionala. Presedintele nu poate sesiza ambele pentru
aceleasi motive.
In cazul in care Curtea Constitutionala declara legea neconstitutionala, legea
se va supune in intregime sau partial reexaminarii, iar presedintele va fi obligat
sa o promulge in termen de 10 zile. Daca Curtea Constitutionala respinge
sesizarea de constitutionalitate, promulgarea devine obligatorie in termen de
10 zile de la primirea deciziei Curtii.

8.Este obligat Parlamentul Romaniei sa se intruneasca si sa dezbata

mesajul presedintelui prezentat in conditiile Art.88 din Constitutie?
Ca sef al executivului, presedintele are nevoie de cai specifice de contact cu
puterea legislativa, deoarece ea exercita control asupra Guvernului si
administratiei publice. Adresarea de mesaje este un canal de comunicare catre
Parlament a opiniilor presedintelui cu privire la problemele politice ale natiunii.
Adresarea de mesaje are reglementarea constitutionala in art 88.
In ceea ce priveste continutul mesajului, sfera problemelor ce pot forma
subiectul acestuia este relativ determinata, cu precizarea ca problemele
politice ale natiunii aduse in discutie prin mesaj trebuie sa fie de competenta
Parlamentului, sa priveasca controlul parlamentar.
Fiind un act exclusiv si unilateral al presedintelui, mesajul nu produce efecte
juridice. Mesajul naste obligatia camerelor de a se intruni in sedinta comuna si
de a-l primi fara a fi obligate sa il dezbata. Prin mesajul presedintelui se atrage
atentia Parlamentului asupra problemelor politice ale natiunii fara a exista
obligatia dezbaterii problemelor de Parlament.
Mesajul nu reprezinta o atingere adusa principiului separatiei puterilor in stat,
deoarece el nu este de natura pentru a determina o decizie a Parlamentului.
Daca Parlamentul apreciaza ca trebuie sa ia o decizie fata de mesaj, va face
acest lucru pe propria raspundere.

9.Cand intervine vacanta functiei de presedinte al Romaniei ?

Exista 3 cauze de incetare a mandatului presedintelui si anume: demisia ,

demiterea , imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau deces.
Demisie – act unilateral de vointa al Presedintelui si poate interveni din motive
de sanatate sau pt a ocupa o alta functie sau pt ca a devenit iminenta
suspendarea ori trimiterea sa in judecata.(Presedintele notifica renuntarea la
functie in fata corpurilor legiuitoare)
Demitere din functie – survine ca urmare a ramanerii definitive a hotararii de
condamnare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie pt fapta de Inalta
tradare sau in urma referendumului care a confirmat demiterea sa din functie.
Imposibilitatea definitiva a exercitarii functiilor – (poate interveni din motive de
sanatate,deces)
In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de
Presedinte Guvernul organizeaza alegeri pt un nou Presedinte.

10.Calificati din punct de vedere al regimului juridic aplicabil decretul

prezidential si analizati consecintele acestei calificari.
11.Enumerati atributiile presedintelui in raport cu Guvernul si indicati
textele constitutionale aplicabile!

Avand in vedere ca, potrivit cadrului constitutional, presedintele Romaniei se

manifesta fie ca om politic, fie ca sef al executivului, in mare, atributiile sale
sunt fie politice fie administrative.
Atributii exercitate in raporturile cu Guvernul:
a)desemnarea candidatului la functia de primul-ministru (NU il desemneaza
pe primul-ministru)- se face in urma consultarii partidului care are majoritatea
absoluta in Parlament sau a partidelor reprezentate in Parlament. Candidatul la
functia de Prim-ministru poate fi din randul membrilor Parlamentului dar si din
afara Parlamentului,
b)numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament-
Presedintele emite un decret de numire a Guvernului , asa cum acesta a fost
aprobat de Parlament prin votul de investitura si asa cum l-a propus candidatul
la functia de Prim-ministru.Prin acelasi decret candidatul la functia de Prim-
ministru devine Prim-ministru, (Art.85)
c)remanierea guvernamentala(Art.86) Revocarea si numirea unor membri ai
Guvernului la propunerea Primului-ministru,in caz de remaniere
guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste , la
propunerea Primului-ministru , pe unii membri ai Guvernului.Exercitarea
acestei atributii nu poate privi persoana Primului-ministru,
d)consultarea Guvernului, participarea la sedintele Guvernului(Art.87)
presedintele poate convoca Guvernul pt consultari atunci cand considera
oportun si necesar in exercitarea atributiilor sale.Guvernul nu poate refuza
reunirea sa la cererea Presedintelui.Aprecierea cu privire la urgenta si
importanta problemelor apartine in exclusivitate Presedintelui.Presedintele
prezideaza sedintele Guvernului , poate participa la dezbateri ,exprimandu-si
propriile opinii ,poate solicita informatii, dar nu poate lua parte la vot si nu
poate impune Guvernului o anumita masura.De asemenea concluziile sedintei
Guvernului nu pot constitui obligatii pt Presedinte.
e)participarea la sedintele Guvernului- Presedintele poate participa din
initiativa proprie la anumite sedinte ale Guvernului cand se dezbat probleme
de interes national privind :politica externa , apararea tarii, asigurarea ordinii
publice; sau la cererea Primului-ministru , in alte situatii, in care dreptul de a
decide asupra participarii apartine deasemenea Presedintelui.

12.Care este rolul presedintelui Romaniei conform Constitutiei?

Potrivit art 80 din Constitutie, presedintele Romaniei apare intr-o tripla situatie:
sef de stat; sef al executivului; garant al Constitutiei si moderator intre puterile
statului. Aceste trei situatii determina rolul sefului de stat in sistemul
constitutional romanesc.
Ca sef de stat, presedintele are functia de reprezentare a statului roman, atat
in interior, cat si in exterior. In virtutea acestei functii, presedintele incheie in
numele Romaniei tratate internationale, aproba infiintarea, desfiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice si acrediteaza reprezentanti
diplomatici ai altor state in Romania. Pe plan intern, in virtutea acestei functii,
acorda gratierea individuala, acorda cele mai inalte grade militare si numeste
in functii publice.
Ca sef al executivului, presedintele are sarcina de a garanta independenta
nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. In vederea realizarii acestei
functii, presedintele are notabile puteri in domeniul apararii, in situatii
exceptionale atunci cand instituie starea de urgenta sau de asediu, avand si
dreptul de a participa la sedintele Guvernului.
In virtutea celei de-a treia functie, rolul presedintelui este acela de arbitru intre
puterile statului si intre stat si societate, Constitutia neprecizand insa care sunt
metodele concrete de realizare a acestui arbitraj, aspect in masura sa duca,
uneori, la deturnarea acestui rol al presedintelui.

13.Ce reprezinta promulgarea legii de catre presedintele Romaniei?

Promulgarea legii reprezinta investirea acesteia cu formula executorie.

Promulgarea legii reprezinta actul presedintelui prin care se constata ca nicio
obiectie de constitutionalitate nu impiedica punerea ei in aplicare, iar in
viziunea presedintelui, legea e constitutionala si oportuna.
Dreptul presedintelui de a cere Parlamentului revizuirea legii sau a Curtii
Constitutionale, astfel, pentru motive de inoportunitate politica, presedintele
poate sesiza Parlamentul, iar pentru motive de neconstitutionalitate el
sesizeaza Curtea Constitutionala. Presedintele nu poate sesiza ambele pentru
aceleasi motive.
In cazul in care Curtea Constitutionala declara legea neconstitutionala, legea
se va supune in intregime sau partial reexaminarii, iar presedintele va fi obligat
sa o promulge in termen de 10 zile. Daca Curtea Constitutionala respinge
sesizarea de constitutionalitate, promulgarea devine obligatorie in termen de
10 zile de la primirea deciziei Curtii.

14.Ce masuri ia presedintele Romaniei atunci cand se aplica Art.92 si

Art.93 din Constitutie?

Atributiile presedintelui in cazuri exceptionale sunt prevazute de Art 92 si

93 din Constitutie si intervin doar in situatii de criza in care se impune luarea
unor masuri speciale.Toate aceste masuri sunt supuse aprobarii prealabile sau
ulterioare a Parlamentului, rolul presedintelui fiind acela de a actiona imediat in
situatia de criza, fiind insa supus cenzurii Parlamentului.

15.De ce se organizeaza referendumul in conditiile Art.95 si ce

rezultate se pot obtine in urma acestuia ?

Presedintele Romaniei poate fi subiect in 4 tipuri de raspundere; 3 dintre

acestea au legatura cu demnitatea de presedinte, in timp ce al 4lea tip nu are
nicio legatura cu aceasta functie.
raspunderea administrativ disciplinara sau raspunderea politica;
raspunderea penala;
intervine pentru actele juridice emise in exercitarea mandatului; este vorba de
raspunderea ce se angajeaza pe Legea 554/2004 (legea contenciosului
administrativ) impotriva decretelor presedintelui;
raspunde pentru fapte care nu au nicio legatura cu functia de presedinte;
persoana ce indeplineste aceasta demnitate va raspunde in conditiile legii
civile, comerciale sau contraventionale.
 Art.95 din Constitutie se refera la raspunderea politica sau mai bine zis la
suspendarea din functie a presedintelui. Situatia premisa este data de
savarsirea de catre presedinte a unor fapte grave de incalcare a Constitutiei.
Se considera 3 momente :
In prima faza propunerea de suspendare (formularea propunerii de
suspendare )de catre o treime din parlamentari.
Ulterior initierii procedurii Parlamentul trebuie sa prezinte in sedinta comuna
propunerea.
Intre momentul 1 si momentul 2, Parlamentul are de indeplinit 2 obligatii
constitutionale:
-aducerea la cunostinta presedintelui Romaniei a faptelor ce i se imputa;
corelativ acestei obligatii parlamentare de informare a presedintelui, regasim
dreptul presedintelui de a se prezenta in sedinta comuna si a da explicatii cu
privire la faptele ce i se imputa.
-avizul Curtii Constitutionale. Suntem in privinta unui aviz consultativ;
Parlamentul este obligat sa il ceara, dar nu este obligat sa il respecte.
Este nevoie de 50% + 1 de parlamentari (majoritate absoluta), din nr total de
parlamentari pentru a se vota suspendarea.Obiectul sedintei comune:
suspendarea din functie.
Odata ce exista acea majoritate in favoarea propunerii de suspendare a
presedintelui in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pt demiterea
presedintelui.Statutul presedintelui este acela de presedinte suspendat.
Referendumul reprezinta forma juridica primara de manifestare a
suveranitatii nationale,el evoca democratia directa,iar in cazul Art.95 din
Constitutie va aparea si ca un mijloc de solutionare a conflictului politic dintre
Parlament si Presedinte, ambele fiind autoritati legitimate de votul popular.
Avem 2 posibilitati in privinta referendumului:
a)Votul pozitiv. Votul poporului se regaseste peste votul Parlamentului.
Presedintele este demis, iar Guvernul va face noi alegeri pt desemnarea unui
nou presedinte in termen de maxim 3 luni.
b)Vot negativ. Poporul voteaza altfel decat Parlamentul. Parlamentul nu mai
este organ reprezentativ suprem si ar trebui sa aiba loc o incetare de drept a
mandatului Parlamentului si in 3 luni de zile ar reveni Guvernului sarcina sa
aleaga un nou Parlament.

16.Cu ce majoritate se adopta propunerea de suspendare din functia

de presedinte al Romaniei dar cea de Inalta Tradare? De ce exista
diferenta intre ele?

Presedintele Romaniei poate fi subiect in 4 tipuri de raspundere; 3 dintre

acestea au legatura cu demnitatea de presedinte, in timp ce al 4lea tip nu are
nicio legatura cu aceasta functie.
1)raspunderea administrativ disciplinara sau raspunderea politica;
2)raspunderea penala;
3) intervine pentru actele juridice emise in exercitarea mandatului; este vorba
de raspunderea ce se angajeaza pe Legea 554/2004 (legea contenciosului
administrativ) impotriva decretelor presedintelui;
4)raspunde pentru fapte care nu au nicio legatura cu functia de presedinte;
persoana ce indeplineste aceasta demnitate va raspunde in conditiile legii
civile, comerciale sau contraventionale.
 In ceea ce priveste regimul raspunderii penale a presedintelui , acesta este
consacrat de catre Art.96 din Constitutie.
Raspunderea juridica a Presedintelui
Parlamentul in sedinta comuna , cu votul a cel putin 2 treimi din numarul
deputatilor si senatorilor pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui pt
inalta tradare .
Procedura de punere sub acuzare se declanseaza pe baza unei cereri
semnate de majoritatea deputatilor si senatorilor.
Daca se hotaraste punerea sub acuzare Presedintelui , Parlamentul , sub
semnatura presedintilor celor 2 Camere , sesizeaza Procurorul General al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.Competenta de
judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.De la data punerii sub
acuzare a Presedintelui acesta este suspendat de drept.
Daca Presedintele a fost achitat , el isi va relua exercitiul drepturilor si
indatoririlor constitutionale, suspendarea sa de drept din functie incetand la
data la care hotararea instantei a ramas definitiva .
Daca Presedintele a fost condamnat , el este demis de drept din functie la
data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

17.Ce inseamna Inalta Tradare?

Sintagma „inalta tradare” depaseste sfera stricta a conceptelor juridice ,

avand o semnificatie politica, putand fi definita ca cea mai grava incalcare a
juramantului si intereselor poporului si tarii , in exercitiul atributiilor
prezidentiale.
„Inalta tradare” consta in abuzul de functie pt o actiune contrara Constitutiei
si intereselor superioare ale tarii.

18.Trimiterea in judecata a presedintelui atrage suspendarea acestuia

din functie?

Da. Parlamentul in sedinta comuna , cu votul a cel putin 2 treimi din numarul
deputatilor si senatorilor pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui pt
inalta tradare .Procedura de punere sub acuzare se declanseaza pe baza unei
cereri semnate de majoritatea deputatilor si senatorilor.
Daca se hotaraste punerea sub acuzare Presedintelui , Parlamentul , sub
semnatura presedintilor celor 2 Camere , sesizeaza Procurorul General al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.Competenta de
judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De la data punerii sub
acuzare a Presedintelui acesta este suspendat de drept.
Daca Presedintele a fost achitat , el isi va relua exercitiul drepturilor si
indatoririlor constitutionale, suspendarea sa de drept din functie incetand la
data la care hotararea instantei a ramas definitiva .
Daca Presedintele a fost condamnat , el este demis de drept din functie la
data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

19.Care sunt subiectele de drept implicate in procedura angajarii

raspunderii Presedintelui Romaniei?