Sunteți pe pagina 1din 21

Cuprins: 1. Tutela administrativa 2. Prefectul 3. Agentia nationala a functionarilor publici 4. Spete 5.

Bibliografie

Cap.1.Tutela administrativa
Tutela administrative este o institutie a dreptului public in baza careia autoritatea centrala a administratiei publice (Guvernul sau Ministerul de justitie ) si reprezentantii locali ai acesteia, au dreptul de a controla activitatea autoritatatilor administratiei publice locale, autonome descentralizate. Problema tutorei administrative se pune numai intre acele autoritati administrative intre care nu exista subordonare ierarhica intre un subiect din sfera puterii executive si unul din sfera acesteia. Nu poate fi vorba de tutela administrative intre organelle centrale ale puterii executive- Guvern, ministere- si cele ce exercita aceasta putere la nivelul judetean sau local- prefect si serviciile descentralizate ale ministerelor. Regimul de tutela administrative este si mai apropiat de cel de descentralizare. In acest regim, titularii autoritatii locale nu sunt numiti de centru, ci desemnati de insasi autoritatea locala. Ei au competenta sa resolve problemele locale, emitand ei insasi acte administrative, insa numai dup ace aceste acte au fost aprobate de autoritatea centrala prevazuta de lege. Tutela administrative consta in dreptul autoritatilor tutelare de a aproba, anula sau suspenda anumite acte ale autoritatilor descentralizate, pentru motive de legalitate. Cand numarul actelor administrative supuse regimului de tutela se mentine in limite minime, rezumandu-se doar la cele care sunt legate de un interes general, lasandu-se autoritatilor locale rezolvarea problemelor economice si sociale care le privesc, regimul de tutela se apropie mult de cel al descentralizarii. Controlul de tutela este necesar din mai multe puncte de vedere: in primul rand, pentru ca autoritatile descentralizate gireaza servicii publice, care trebuie sa functioneze in mod regulat si continuu, iar statul este direct interesat pentru buna funcionare a acestor servicii publice; in al doilea rand, in cazul descentralizarii, autoritatile centrale sunt obligate sa vegheze ca nu cumva interesele locale sau regionale sa fie satisfacute in detrimental intereselor generale; in al treilea rand, puterea centrala trebuie sa vegheze ca autoritatile locale sa satisfaca in conditiile cele mai bune nevoile locale; in al patrulea rand, autoritatea centrala trebuie sa vegheze la mentinerea unitatii statului. Art.115 (1), (2) Constitutia Romaniei Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile

publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrati-teritoriale. Tutela administrative este mai apropiata de regimul administrative de descentralizare, intru-cat titularii autoritatii locale nu mai sunt numiti de autoritatea centrala ci desemnati de insasi autoritatea locala, iar actele lor trebuie sa fie aprobate in prealabil de autoritatea centrala abilitata de lege. In Romania nici Constitutia si nici Legea organica a administratiei publice locale nu consacra un asemenea regim administrative, care este o exceptie de la principiile autonomiei si descentralizarii, prevazute de dispozitiile art.119 din Constitutie. Daca legiuitorul constituent ar fi avut intentia sa instituie un regim de tutela pentru autoritatile administratiei locale ar fi trebuit sa prevada ca autoritatile centrale abilitate sa exercite tutela, ar fi trebuit sa specifice cazurile pentru care se exercita tutela si actele adoptate sau emise de autoritatile locale descentralizate asupra carora se exercita tutela. Tutela administrative inseamna un control (intre anumite limite) din partea autoritatilor centrale asupra celor locale, descentralizate, control care sa inlature sau sa limiteze tendintele centrifuge ale autoritatilor locale, aflate in disonanta cu politica statului, sa asigure totodata rezolvarea nu numai a intereselor locale ci si a celor generale. Statul nu are numai dreptul ci si obligatia de a exercita controlul asupra autoritatilor administratiei publice, atat asupra celor deconcentrate cat si asupra celor descentralizate. Controlul asupra autoritatilor descentralizate este un control special numit control de tutela, dar pe care legislatia actuala nu-l mai reglementeaza in mod expres. Dar aceasta nu inseamna ca el nu exista sau nu se realizeaza. Ratiunea pentru care actuala Constitutie nu mai consacra in mod expres controlul de tutela este fundamentata pe considerente de ordin politic. Chiar daca legislatia actuala a Romaniei nu mai prevede, in mod expres, institutia tutelei administrative aceasta exista si functioneaza, avand unele trasaturi specifice care se abat de la modelul classic al acestei institutii. Pentru ca tutela administrative sa exista, legislatia actuala ar trebui sa cuprinda trei elemente:o autoritate centrala sau una locala abilitata de aceasta, in baza legii, sa exercite tutela; precizarea cazurilor pentru care se exercita controlul; precizarea actelor asupra carora se exercita controlul. In ceea ce priveste un element specific descentralizarii administrative si anume imposibilitatea autoritatii centrale de a anula actele autoritatilor locale descentralizate si acesta este prevazut in actuala legislatie a Romaniei. Nici o autoritate a administratiei publice centrale Guvern, ministere- nu are competenta sa

emita, sa modifice sau sa suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul judetean sau de primar.In acest sens, Constitutia prevede ca Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrative, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul illegal-art.122(4). Dar natura controlului efectuat de prefect nu estte un control ierarhic, deoarece intre prefect, pe de o parte si consiliile locale si judetene si primary, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Tutela administrative prevede faptul ca actele prevazute de lege, autoritatea locala care urmeaza sa le adopte sau sa le emita trebuie sa aiba acordul probabil al organului de tutela prevazut de lege. Din dispozitiile art.101 aliniat 2 din legea nr.69/1991 rezulta ca autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa comunice prefectului actele adoptate, in termen de 10 zile de la adoptare, iar prefectul are obligatia sa se pronunte asupra legalitatii acestora in termen de 15 zile de la data comunicarii. Aceste acte nu intra in vigoare pana cand prefectul nu se pronunta cu privire la legalitatea lor, deci pozitia prefectului apare ca un accord probabil. Cat priveste celelalte doua elemente de continut ale tutelei administrative clasice- precizarea cazurilor in care se exercita controlul, precum si a actelor supuse controlului si acestea se gasesc in actuala legislatie din Romania. Atat dispozitiile constitutionale cat si cele ale Legii administratiei publice locale precizeaza ca prefectul controleaza numai legalitatea, iar controlul priveste numai actele administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene. Legea ii recunoaste prefectului si dreptul de a putea lua sau de a propune Guvernului al carui reprezentant este, masuri corespunzatoare pentru indeplinirea obligatiilor ce ii revin. Prefectul poate propune Guvernului dizolvarea consiliului local si judetean, demiterea unui consilier local sau judetean ori a unui primar si poate suspenda din functie consilierul a carui demitere a propus-o, sau primarul aflat in cursul unei anchete judiciare. Tutela administrative nu este o institutie perimata, mai ales in statele unitare, democratice, bazate pe principioul separatiei puterilor in stat. Ea se racordeaza intocmai la principiile autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice, consecrate si de actuala Constitutie a Romaniei asigurand buna functionare a administratiei publice, in ansamblul sau. In ce priveste tutela administrative care exista si functioneaza si in sistemul administrative din Romania, sunt de retinut, in legatura cu gradul de descentralizare administrative, urmatoarele aspecte: intrucat controlul de tutela exercitat de prefect priveste numai legalitatea actelor administrative rezulta ca este vorba de o descentralizare mare.

Tot cu acelasi grad poate fi cotata descentralizarea in Romania si ca urmare a faptului ca organul de tutela(prefectul) nu poate anula actele ilegale ale autoritatilor autonome descentralizate, aceasta facandu-se numai de instanta de contencios administrative. Descentralizarea poate fi apreciata ca fiind mai ingradita daca tinem cont ca de la controlul exercitat de prefect sunt exceptate numai actele de gestiune curenta. La aceeasi concluzie duce si dreptul recunoscut prefectului de a propune Guvernului dizolvarea unui consiliu local sau judetean, demiterea sau suspendarea din funcit a unui consilier sau primar, chiar daca hotararea in cauza este luata de Guvern.

Cap.2. Prefectul
n Roma Antica, notiunea de prefect sau prefectura, semnifica fie unitati administrative, fie functii oficiale (civile,militare,economiceetc.) Prefectul este, asa cum sustinea Prof. M. Waline, o creatie napoleoniana; ea a fost creata in anul al-VIII-lea de la Marea Revolutie Franceza; pna la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului n care functiona. Dupa 1958, prefectul este: - reprezentantul statului, al intereselor nationale; -reprezentantul Guvernului; - organ de administratie generala; - organ de coordonare a serviciilor statului din departament.

Franta este un model a tutelei directe prin intermediul prefectului.Acesta este reprezentantul statului la nivel de department sau regiune, fiind delegate al primului ministru si al fiecarui ministru in parte. Asadar, prefectul reprezinta autoritatea Guvernului in ceea ce priveste aplicarea legilor, dar este si conducator al serviciilor statale de la nivel territorial. In Italia, prefectul si-a pierdut din functia de reprezentant al statului si mediator in relatia cu colectivitatilor locale, specializandu-se in domeniul securitatii publice si al interventiilor in situatii de urgenta. Romania se apropie de modelul francez si, dupa cum se precizeaza in Constitutie la art.123, Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, acesta fiind reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile

publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Asadar, la nivelul judetului in calitate de circumscriptie administratica, se intersecteaza componente ale subsistemului administratiei publice statale-prefectul, cu cele ale subsistemului administratiei publice locale-consiliul judetean si consiliile locale. Astfel, facand parte din subsisteme diferite ale administratiei publice, intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primary, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de lta parte, nu exista raporturi de subordonare. Prefectul este numit in functie printr-un act de autoritate, sin u ales. Singura autoritate publica abilitata sa numeasca prefectul este Guvernul, astfel ca ,potrivit principiului simetriei, si eliberarea din functie a prefectului se efectueaza tot prin hotarare de Guvern, acesta putand aprecia asupra conditiilor cerute de lege si oportunitatii numirii sau eliberarii din functie. Prefectul este subordonat politic Guvernului care l-a desemnat, fiind insarcinat cu punerea in aplicare a orientarilor politice ale Guvernului in functie, avand si un rol de informare a puterii asupra starii judetului. Prefectul exercita si importante atributii administrative: reprezentarea statului, mentinerea ordinii publice, controlul colectivitatii locale. El are atributii in ceea ce priveste asigurarea ordinii publice in spatial care exceed teritoriul unui oras sau commune, iar, acolo unde primarii nu-si indeplinesc atributiile legale pentru asigurarea ordinii publice, compromitand functionarea serviciilor publice si aplicarea legilor, prefectul trebuie sa se poata substitui acestora. Potrivit Legii pentru organizarea administratiunii locale din 3 august 1929, prefectul era numit prin decret regal, la propunerea Ministerului de Interne. Din reglementarile cuprinse in aceasta lege, rezulta ca prefectul avea o tripla calitate, cu atributii corespunzatoare. Astfel: ca delegat al autoritatii centrale; ca reprezentant al Guvernului; seful politiei n judet, potrivit articolului 276. Autonomia locala, reprezinta un principiu al implementarii institutiei prefectului n sistemul administratiei publice. n ordinea evenimentelor istorice ea este anterioara statului. Prof. Anibal Teodorescu, preciza ca ideea de autonomie locala atrage dupa sine descentralizarea administrativa, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea un sistem care implica autonomia.

Prefectul este un organ unipersonal al administratiei publice, investit cu o competenta materiala generala si teritoriala limitata la nivelul judetului n care functioneaza. Articolul 106 din Legea nr. 69/1991, republicata, dispune: Guvernul numeste cte un prefect, ca reprezentant al sau, n fiecare judet si n municipiul Bucuresti. Textul citat reia dispozitiile cuprinse n articolul 122 (1) din Constitutie. Rezulta, deci, ca prefectul este numit n functie printr-un act de autoritate, si nu ales. Potrivit articolului 106 din legea mentionata, Prefectul este ajutat de un subprefect. Existenta subprefectului nu schimba natura juridica a prefectului. Conditiile cerute de lege persoanei fizice pentru numirea n functia de prefect sau subprefect sunt prevazute n articolul 106 din Legea nr. 69/1991, republicata, si anume: studii superioare si vrsta de cel putin 30 de ani. Aceste conditii sunt cumulative si obligatorii, lipsa oricareia atragnd nulitatea actului de numire n functie. Este de relevat totusi, conditia cetateniei romne si a domiciliului n Romnia, impusa de articolul 16 din Constitutia Romniei, potrivit careia functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romna si domiciliul n tara. Articolul 107 din Legea nr.69/1991, republicata, prevede o serie de interdictii si incompatibilitati. n primul rnd este precizat faptul ca prefectul sau subprefectul nu poate fi n acelasi timp deputat sau senator. O asemenea dispozitie se coroboreaza cu prevederile articolului 68 din Constitutie potrivit carora calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

Atributiile prefectului
- asigura realizarea intereselor nationale, respectarea legilor si a ordinii publice; - exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative autoritatilor publice locale si judetene; - avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate n judete si n municipiul Bucuresti; - dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor, prin organele legal constituite; - raspunde, n conditiile stabilite de lege, de pregatirea si aducerea la 7

ndeplinire a masurilor de aparare care nu au un caracter militar; autoritatiile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au obligatia sa informeze pe prefect asupra oricaror probleme care pot avea importanta pentru judet; - prezinta, anual, Guvernului un raport asupra starii generale economice, sociale, culturale si administrative a judetului.

Alte atributii:
- un prim aspect l constituie acele atributii, altele dect cele cuprinse n articolul 110, prevazute chiar n Legea nr.69/1991 cum ar fi: convocarea consiliilor locale n sedinta de constituire - articolul 16 alin.(1) - ; numirea si eliberarea din functie a secretarilor consiliilor comunale si orasenesti (articolul 52 alin. (1) ) ; convocarea consiliului judetean n sedinta de constituire - articolul 16 alin. (1), aplicabil potrivit articolului 62- ; asistarea la sedintele delegatiei permanente a consiliului judetean - articolul 69- ; convocarea comisiei administrative - articolul 117. - cel de-al doilea aspect l reprezinta atributiile pe care le exercita prefectul n temeiul prevederilor altor legi. Pentru ndeplinirea atributiilor ce-i revin, prevede articolul 113 alin. (1), prefectul emite ordine, n conditiile legii. Ordinele prefectului sunt acte administrative de autoritate. Ele pot fi normative sau individuale. Am deprins aceasta apreciere din prevederile articolului 114 potrivit carora, ordinul prefectului devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica, prin afisare si publicare cnd contine dispozitii normative, sau de la data comunicarii, n celelalte cazuri - adica cele individuale. Precizarea ca aceste ordine se emit n conditiile legii nseamna ca ele trebuie sa respecte ntocmai conditiile de fond si forma care se cer pentru toate actele administrative, conditii cuprinse n Hotarrea Guvernului nr. 390/1993, pentru aprobarea Metodologiei privind pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative. Pentru a emite ordine nu numai legale, ci si documentate, alin. (2) al articolului 113 prevede ca ordinele - prefectului - care stabilesc masuri cu caracter tehnic si de specialitate, sunt emise dupa consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sunt contrasemnate de conducatorii acestora.

Control de legalitate:
- Potrivit prevederilor articolului 111 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, n exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autoritatilor administrative publice locale si judetene prefectul poate ataca, n fata instantei de contencios administrativ, actele acestora, precum si cele ale presedintelui consiliului judetean, cu exceptia celor de gestiune curenta, daca le considera ilegale. Actul atacat este

suspendat de drept. Textul mai precizeaza un lucru si anume acela potrivit caruia, prin controlul exercitat, prefectul verifica numai legalitatea, nu si oportunitatea adoptarii sau emiterii unui act administrativ de catre autoritatile administratiei publice locale si judetene.

Cap.3. Agentia Nationala a Functionarilor Publici


Misiunea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici:
- crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic; - Agentia Nationala a Functionarilor Publici pledeaza pentru excelenta in administratia publica, prin promovarea celor mai inalte standarde de profesionale si etice pentru functionarii publici.

Valorile pe care le promoveaza Agentia Nationala a Functionarilor Publici sunt urmatoarele:


Profesionalismul si performanta functionarilor publici; Transparenta actului administrativ si orientarea catre cetatean; Comunicarea eficienta interna si externa; Etica si integritatea profesionala; Spiritul de echipa

Principiile care guverneaza activitatea Agentia Nationala a Functionarilor Publici sunt:


Promovarea resursei umane ca factor strategic in activitatea curenta a oricarei organizatii. Orientarea activitatilor functiei publice catre cetatean, ca beneficiar final al serviciilor publice.

Integrarea unor valori, practici si standarde de calitate europene in functia publica din Romania, in spiritul unei administratii moderne si profesioniste. Implementarea unui sistem de management al calitatii in activitatea ANFP. Utilizarea judicioasa si transparenta a resurselor in scopul asigurarii eficientei si eficacitatii actului administrativ

Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrative actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile prezentei legi si ale Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata. Pana la solutionarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept

Exemple de rapoarte ale Agentiei Nationale a Functionarilor Publici:


Raport de verificarea aplicarii legislatiei n domeniul functiei publice si functionarilor publici privitoare la respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictului de interese, la modul de organizare si desfasurare a concursurilor pentru ocuparea functiilor publice, numirea, respectiv, la rencadrarea functionarilor publici, la activitatea comisiei de disciplina, precum si completarea, actualizarea declaratiilor de interese si a celor de avere. Raport de Control la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Verificarea respectarii legislatiei privind functia publica si functionarii publici la numirea/rencadrarea functionarilor publici, respectiv la modificarea raporturilor de serviciu ale acestora; verificarea si controlul respectarii procedurii de lucru a Comisiei de Disciplina si a ndeplinirii atributiilor principale ale acesteia; verificarea respectarii regimului incompatibilitatilor, conflictului de interese precum si a interdictiilor prevazute de lege Anexa - RAPORT TRIMESTRUL I privind analiza sistemului de monitorizare implementat la nivelul Serviciului Coordonare Metodologica, Monitorizare si Evaluare, precum si implementarea, monitorizarea si evaluarea respectarii prevederilor Codului de conduita al functionarilor publici, a regimului incompatibilitatilor si a regimului conflictului de interese Raport de Control la Autoritatea Nationala a Vamilor Verificarea respectarii legislatiei privind functia publica si functionarii publici n ceea ce priveste procedura de organizare si de desfasurare a concursurilor pentru ocuparea functiilor publice de conducere din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor Raport de control la Centrul pentru Promovarea Comertului verificarea aplicarii legislatiei n domeniul functiei publice si functionarilor publici privitoare la respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictului de interese, la modul de organizare si desfasurare a concursurilor pentru ocuparea functiilor publice, 10

numirea, respectiv, la rencadrarea functionarilor publici, la activitatea comisiei de disciplina, precum si completarea, actualizarea declaratiilor de interese si a celor de avere. Raport de control la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor verificarea respectarii legislatiei privind functia publica si functionarii publici la numirea, respectiv, la rencadrarea functionarilor publici, activitatea comisiei de disciplina, modul de organizare si desfasurare a concursurilor pentru ocuparea functiilor publice, precum si completarea, actualizarea declaratiilor de interese si a celor de avere n cadrul D.S.V.S.A. Raport de control la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor verificarea respectarii legislatiei privind functia publica si functionarii publici la numirea, respectiv, la detasarea functionarilor publici si activitatea comisiei de disciplina n cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor Raport de control Directia Impozite si Taxe Locale -verificarea respectarii legislatiei privind functia publica si functionarii publici la numirea/rencadrarea functionarilor publici din cadrul aparatului propriu al Directia Impozite si Taxe Locale (DITL), respectiv verificarea modului de organizare si de desfasurare a unor concursuri pentru ocuparea functiilor publice precum si alte aspecte privind functia publica si functionarii publici potrivit tematicii de control aprobate Raport de control la Serviciul Public Finante Locale - verificarea respectarii legislatiei privind functia publica si functionarii publici n ceea ce priveste stabilirea si comunicarea obiectivelor individuale ale functionarilor publici, ntocmirea, comunicarea si, dupa caz, actualizarea fiselor de post corespunzatoare functiilor publice; respectarea drepturilor legale cuvenite functionarilor publici din cadrul aparatului propriu al Serviciului Public Finante Locale (SPFL), respectiv verificarea modului de constituire si a procedurii de lucru a Comisiei de Disciplina Raport de control pentru Drepturile de Autor cercetarea si controlul aplicarii si respectarii principiilor si a normelor generale prevazute de Codul de Conduita a functionarilor publici n cadrul Oficiului Romn pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.)

Cap.4. Spete
Speta 1
decizie nr. 179 din 16 noiembrie 1999 Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata Data publicarii: 2003-06-01 Tematica: Curtea Constitutionala Decizie nr. 179 din 16 noiembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata 11

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, exceptie ridicata de prefectul judetului Arad in Dosarul nr. 2.027/CA/1999 al Curtii de Apel Timisoara. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind necesara mentinerea termenului in care prefectul sa poata ataca in fata instantelor de contencios administrativ actele administratiei publice locale pe care le considera ilegale. In caz contrar s-ar da posibilitatea prefectului sa atace in mod discretionar in justitie actele administratiei publice locale, fapt ce ar reprezenta o restrangere a drepturilor cetatenilor. Reprezentantul Ministerului Public arata totodata ca anterior Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor criticate, pe care le-a considerat constitutionale, fapt pentru care solicita respingerea exceptiei ridicate. C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin Incheierea din 19 mai 1999 Curtea de Apel Timisoara - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, exceptie ridicata de prefectul judetului Arad in Dosarul nr. 2.027/CA/1999, in contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Arad si cu Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad, dosar aflat pe rolul acelei instante. In motivarea exceptiei prefectul judetului Arad considera ca "Intrucat legiuitorul, prin Constitutie, nu a inteles sa stabileasca un termen in care prefectul sa solicite instantei anularea unui act apreciat ca nelegal si nici nu face trimitere la o lege care sa conditioneze sau sa limiteze exercitarea acestui drept, apreciem ca prevederile art. 111 alin. (3) din Legea nr. 69/1991, republicata - prin care se stabileste termenul de decadere de 30 de zile - sunt neconstitutionale". Instanta de judecata opineaza ca exceptia ridicata este intemeiata, dispozitiile art. 111 alin. (3) din Legea nr. 69/1991, republicata, contravenind prevederilor constitutionale. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate. In punctul sau de vedere presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia este intemeiata, intrucat "dispozitiile art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, sunt neconstitutionale". Se considera ca a limita introducerea de catre prefect a actiunii impotriva unui act al autoritatilor administratiei publice locale la 30 de zile si a stabili ca acest termen este unul de decadere ar insemna un adaos la textul constitutional. Acest lucru ar fi de natura sa ingreuneze "controlul de legalitate exercitat de prefect". In plus, faptul ca nu se stabileste un termen pentru actiunea in contencios administrativ a prefectului

12

reprezinta totodata o masura de ocrotire a intereselor persoanelor fizice. "Daca ar exista un termen in care prefectul nu ar putea - din ratiuni obiective - sa se incadreze, ar fi necesar ca persoanele fizice sa se adreseze ele insele instantei de contencios administrativ cu o cerere intemeiata pe dispozitiile art. 48 din Constitutie. Or, posibilitatea prefectului de a ataca oricand un act vatamator emis de o autoritate publica locala aleasa se constituie intr-o garantie de care beneficiaza insesi persoanele fizice vatamate". In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza, de asemenea, ca exceptia este intemeiata, evocandu-se jurisprudenta Curtii Constitutionale, care printr-o decizie anterioara, nr. 137/1994, s-a pronuntat in sensul considerarii ca neconstitutional a textului din fostul art. 101 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, text ce stabilea un termen de 15 zile pentru actiunea prefectului. Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere. C U R T E A, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata. Exceptia de neconstitutionalitate se refera la art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, care are urmatoarea redactare: "Introducerea actiunii de catre prefect se face in termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decadere. Actiunea este scutita de taxa de timbru." Examinand exceptia ridicata, Curtea retine ca acest text de lege a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 66 din 27 aprilie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 308 din 30 iunie 1999, Curtea Constitutionala, luand in dezbatere o exceptie in care se criticau, pe motiv de neconstitutionalitate, prevederile art. 111 alin. (2) si (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, a respins acea exceptie, considerand ca instituirea unui termen de decadere pentru introducerea actiunii de catre prefect la instanta de contencios administrativ nu inseamna o adaugare la textul art. 122 alin. (4) din Constitutie sau o incalcare a acestuia. De altfel prin alin. (3) al aceluiasi articol din Constitutie se prevede ca "Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii". Prin aceeasi decizie Curtea a constatat ca "stabilirea acestui termen de decadere nu constituie o limitare a prerogativelor sale de tutela administrativa, ci, dimpotriva, reprezinta un stimulent si o garantie a examinarii cu celeritate a actelor administrative emise de autoritatile publice locale, in vederea luarii masurilor legale de desfiintare a celor date cu incalcarea dispozitiilor legii".

13

Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, iar considerentele din aceasta decizie isi pastreaza valabilitatea si in acest caz, prezenta exceptie de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa. Pentru motivele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, CURTEA In numele legii D E C I D E: Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (3) din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, exceptie ridicata de prefectul judetului Arad in Dosarul nr. 2.027/CA/1999 al Curtii de Apel Timisoara. Definitiva si obligatorie. Pronuntata in sedinta publica din data de 16 noiembrie 1999. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 8 din 12 ianuarie 2000 PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu Costica Bulai - judecator Constantin Doldur - judecator Kozsokar Gabor - judecator Ioan Muraru - judecator Nicolae Popa - judecator Lucian Stngu - judecator Florin Bucur Vasilescu - judecator Romul Petru Vonica - judecator Paula C. Pantea - procuror

Speta 2
Decizie nr. 258- din 20 septembrie 2001 Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii

14

introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000. Data publicarii: 2003-06-01 Tematica: Curtea Constitutionala Curtea Constitutionala Decizie nr. 258 din 20 septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 2 din 4 ianuarie 2002 Nicolae Popa - presedinte Costica Bulai - judecator Nicolae Cochinescu - judecator Constantin Doldur - judecator Kozsokar Gabor - judecator Petre Ninosu - judecator Serban Viorel Stanoiu - judecator Lucian Stngu - judecator Ioan Vida - judecator Paula C. Pantea - procuror Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, exceptie ridicata de Gheorghe Stoica in Dosarul nr. 254/2001 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti. La apelul nominal raspunde pentru autorul exceptiei mandatarul Ion Costea, lipsind Ministerul de Interne - Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita. Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei arata ca acesta a fost amendat de politie pentru ca a mentinut girofarul dupa modificarea adusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 alineatu lui (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996. Se mai arata ca Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei prevedea mentinerea facilitatilor pentru utilizatorii autorizati anterior, in speta mentinerea girofarului montat pe masinile unitatilor de securitate si paza. Cand s-a modificat norma legala criticata, aceste prevederi au fost ignorate, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 11 din Constitutie. Se mai arata ca recomandarea mentionata, privita ca izvor de drept secundar, trebuia avuta in vedere la adoptarea actului normativ pus in discutie. Prin modificarea adusa normei legale criticate au fost incalcate si dispozitiile art. 16

15

din Constitutie, deoarece prin noua formulare a textului de lege se creeaza un tratament diferentiat intre unitatile de paza si societatile de constructii, fundatii pentru ocrotirea animalelor si alte unitati care continua sa se foloseasca de dispozitivele mentionate. In concluzie se solicita admiterea exceptiei. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, aratand ca aceasta solutie rezida in insusi continutul art. 11 si 16 din Constitutie. Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei, nefiind supusa ratificarii de catre Parlament, nu face parte din dreptul intern, astfel incat nu se poate sustine ca s-ar incalca art. 11 din Legea fundamentala. Pe de alta parte, nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece textul constitutional face referire la egalitatea dintre persoanele fizice, si nu la egalitatea dintre persoanele juridice. C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin Incheierea din 12 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 254/2001, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, exceptie ridicata de Gheorghe Stoica. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 11 din Constitutie, referitoare la obligatia statului roman de a indeplini obligatiile asumate prin tratatele internationale la care este parte, cu trimitere la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii. Notiunea de tratat international trebuie inteleasa in sens foarte larg, incluzand si recomandarile Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei. Prin acest act al Consiliului Europei se recomanda statelor membre sa promoveze, sa revizuiasca si, daca este cazul, sa completeze reglementarea privitoare la abilitarile initiale, la autorizarile si inspectiile periodice asupra societatilor de securitate si de supraveghere, iar nu sa le suprime printr-o ordonanta. Referindu-se la situatia din speta, autorul exceptiei de neconstitutionalitate arata ca abilitarile initiale sau autorizatiile periodice in domeniul dat erau reglementate in textul art. 75 lit. c) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966, care permitea societatilor de paza echiparea autovehiculelor de interventie la obiectivele supravegheate prin sistem de alarmare cu lampi girofar de culoare galbena, fapt realizat pana la introducerea reglementarii criticate ca neconstitutionale si pentru care se obtinusera autorizatii succesive de la Brigada de politie rutiera si Directia politiei rutiere, documente depuse la dosarul cauzei. Prin textul alin. (4) al art. 22, introdus in Legea nr. 18/1996 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, au fost excluse autovehiculele apartinand societatilor de paza, alarmare si interventie, fara o motivatie temeinica, atat timp cat lampile girofar de culoare galbena nu confera facilitati in trafic, avand doar rolul de a avertiza participantii la trafic in legatura cu urgenta activitatii comunitare presante.

16

Autorul exceptiei considera, de asemenea, ca dispozitiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 18/1996, in redactarea data prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, sunt contrare si prevederilor art. 16 din Constitutie. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 75 lit. c) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, noua reglementare cuprinde o discriminare, deoarece restrictia priveste numai societatile de paza, nu si autovehiculele de interventie din domeniul sanatatii, salubrizarii, firmelor de constructii, cabinetelor medicale particulare, care beneficiaza de dreptul de a-si echipa autovehiculele si de a utiliza lampi girofar albastre si galbene, inclusiv dreptul de inscriptionare nelimitativa, desi unele dintre acestea nu se situeaza, in ceea ce priveste gradul de urgenta al interventiei, la nivelul celor ale societatilor de paza. Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, arata, in esenta, ca aceasta nu este intemeiata. Astfel, cu privire la sustinerea ca dispozitiile legale criticate sunt contrare art. 11 din Constitutie, cu raportare la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, care sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind incluse in categoria tratatelor internationale, instanta retine faptul ca Romania, ca membru al Consiliului Europei, este obligata sa revizuiasca normele legale cu privire la autorizarea functionarii societatilor de paza si securitate, nu insa si sa acorde acestora facilitati de ordinul dotarii lor cu autoturisme care sa aiba girofaruri sau sirene. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 s-a procedat tocmai la revizuirea legislatiei in domeniu, astfel incat, fata de prevederile anterioare ale Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966, s-a simtit nevoia prevederii explicite a interdictiei de echipare si folosire a girofarurilor sau sirenelor pe autovehiculele societatilor de paza. Desi recomandarea cere statelor sa incurajeze relatiile pozitive dintre politie si societatile de supraveghere si securitate, aceasta nu presupune si echiparea autovehiculelor acestor societati in mod asemanator celor ale politiei, existand prevederi legale care exclud echiparea cu asemenea dispozitive a altor autovehicule decat cele ale politiei, pentru a nu se crea confuzii. Instanta mai arata ca, chiar daca s-ar avea in vedere acceptiunea larga a termenului de tratat international, propusa de autorul exceptiei, si s-ar considera ca si mentionata recomandare a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei este un tratat, statul roman nu si-a manifestat acordul prin ratificarea acesteia, deoarece ea nu face parte din actele juridice de drept international susceptibile de ratificare. De aceea numai Guvernul Romaniei, daca ar fi considerat utila reglementarea prevazuta prin normele internationale, ar fi putut interveni prin adoptarea sau prin propunerea adoptarii de catre Parlament a unor norme interne in sensul recomandarilor internationale. Oricum, instanta retine ca prevederile Recomandarii nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu fac parte din dreptul intern, astfel ca dispozitiile alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, nu contravin prevederilor art. 11 din Constitutie. In ceea ce priveste contrarietatea dispozitiilor legale criticate cu prevederile art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi, instanta considera ca si aceasta critica este neintemeiata.

17

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele lor de vedere asupra exceptiei ridicate. Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece in speta nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 11 si 16, asa cum sustine autorul exceptiei. Prin notiunea de "tratat", la care se refera alin. (2) al art. 11 din Constitutie, se intelege actele juridice internationale ce devin de drept intern prin aprobarea lor de catre Parlament. Recomandarile Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu sunt supuse procedurii prevazute la art. 11 alin. (2) din Constitutie si deci nu constituie norme de drept intern, astfel ca modalitatea de conformare la aceste recomandari este revizuirea normelor existente sau adoptarea unor norme interne proprii in acord cu acestea. De altfel, Recomandarea nr. R(87)19, cerand statelor sa incurajeze relatiile pozitive dintre politie si societatile de supraveghere si securitate, nu consacra instituirea obligativitatii ca autovehiculele acestor societati sa fie echipate in mod asemanator celor ale politiei. In ceea ce priveste presupusa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie Guvernul arata ca aceste prevederi constitutionale garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor, iar nu a persoanelor juridice. Se invoca si jurisprudenta, in acelasi sens, a Curtii Constitutionale. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. C U R T E A, examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, text introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor, care are in prezent urmatorul continut: "(4) Echipamentul personalului de paza va fi inscriptionat numai cu denumirea si sigla societatii, aprobate cu ocazia autorizarii. Pe autovehiculele din dotarea societatilor specializate de paza se inscriptioneaza numai denumirea, sigla si numerele de telefon ale societatii. Echiparea si folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societatilor specializate de paza este interzisa." Autorul exceptiei considera ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale, deoarece interzic echiparea si folosirea de girofaruri sau sirene pe autovehiculele societatilor

18

specializate de paza. El afirma ca prin textele legale criticate au fost incalcate dispozitiile art. 11 si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie, care au urmatorul continut: - Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."; - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari." Cu privire la art. 11 se face referire la Recomandarea nr. R(87)19 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, in care se mentioneaza si incurajarea relatiilor pozitive dintre politie si societatile de supraveghere si securitate. Se sustine ca aceste recomandari sunt incalcate prin faptul ca dispozitiile criticate interzic instalarea de girofaruri pe autovehiculele apartinand societatilor respective si, in felul acesta, se incalca prevederile art. 11 din Constitutie, referitoare la respectarea tratatelor internationale. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca recomandarile Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei nu se circumscriu notiunii de "tratat" folosita in art. 11 din Constitutie, deoarece nu este vorba de un act juridic international care trebuie sa fie ratificat de catre Parlament pentru a putea fi inclus in dreptul intern. Pe de alta parte, din analiza continutului recomandarii mentionate nu rezulta obligatia statului de a acorda societatilor de securitate si supraveghere dreptul de a-si dota autoturismele cu girofaruri sau sirene. Din contra, rezulta ca, prin actul normativ mentionat, statul roman a urmat recomandarea, revizuind legislatia in domeniu si reglementand regimul societatilor de paza si securitate. In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de neconstitutionalitate invocat, si anume incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, autorul exceptiei sustine ca acesta se intemeiaza pe faptul ca textul de lege criticat interzice echiparea si folosirea de girofaruri sau sirene numai pe autovehiculele societatilor specializate de paza, in timp ce autovehiculele de interventie din domeniul sanatatii sau salubrizarii, ale firmelor de constructii, cabinetelor medicale particulare, inclusiv ale celor veterinare, beneficiaza de dreptul de a-si echipa si de a utiliza lampi girofar albastre si galbene, inclusiv de inscriptionare nelimitata, desi unele nu se situeaza, in ceea ce priveste gradul de urgenta al interventiei, pe acelasi plan cu societatile de paza. Cu privire la aceasta critica Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie se refera la egalitatea in drepturi a cetatenilor, iar nu a persoanelor juridice. In acelasi sens este si practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, sau Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996). In raport cu cele aratate Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, urmand sa fie respinsa. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

19

CURTEA In numele legii D E C I D E: Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor alin. (4) al art. 22 din Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 161/2000, exceptie ridicata de Gheorghe Stoica in Dosarul nr. 254/2001 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti. Definitiva si obligatorie. Pronuntata in sedinta publica din data de 20 septembrie 2001. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu

20

Bibliografie:
-Iorgovan, Antonie, Tratat de drept administrative, vol.1-2, Ed.Nemira, Bucuresti, 1996; -Valentin,i.Prisacaru, Tratat de drept administrative roman, partea generala; Editia aII-a; Editura :All, 1996 -Preda, Mircea, Curs de drept administrative, Casa Editoriala Calistrat Hogas, Bucuresti, 1995; -Constitutia Romaniei, Bucuresti, 2003

21