METODICAăACTIVIT ILORăMATEMATICEăÎNăGR DINI

Conf. Univ. Dr. Constantin PETROVICI

Scopulăunit ii de curs:

S ă realizezeă înă practicaă educa ional ă unitateaă dintreă intui ieă siă logic ă şiă s ă exersezeă strategiiă
specifice în predareaăno iunilorăpreg titoareăpentru introducerea conceptelor deănum rănaturală
şiădeăopera ie.ă

Obiective opera ionale:

- S ăoperezeăcuăstrategiiăspecificeăpred rii-înv riiăno iuniiădeănum rănaturalăsiăaăopera iiloră

deăadunareăşiăsc dereăcuănumereănaturaleăînăconcentrulă0-10.
- S ăproiectezeăactivit iămatematiceăînăînv mântulăpreşcolar,ădinăperspectivaăform rii unor
comportamente,ăabilit i,ădeprinderi, priceperi şiăcapacit iălaăpreşcolari.
- S ăproiectezeăactivit iădidacticeăcentrateăpeăjocădidacticămatematic.
- S ăutilizezeăeficientămaterialeădidacticeăvariateăpentruăpredareaăno iunilorămatematice.ăă
- S ăproiectezeăşiăs ăapliceăprobeădeăevaluareăpentruăactivit ileămatematice.
- S ăutilizezeălimbajulămatematicăspecificăşiăs ăseăexprimeăcorect,ăcoerentăşiălogic,ăoralăşiăînă
scris.

Evaluare:

- Realizarea pe parcursul semestrului a unuiăportofoliuăcareăs ăcon in ăcelăpu in:ăăcurriculumulă

pentruăînv mântulăpreşcolar;ăplanific riăanualeăaleăactivit ilorălaămatematic ăpentruătoateă
grupele;ă câteă ună proiectă didactică deă activitateă subă form ă deă jocă didactică matematică şiă câteă
unulădeăactivitateăsubăform ădeăexerci iiăcuămaterialăindividualăpentruăfiecareăgrup ;ăcâteăoă
prob ă deă evaluareă pentruă fiecareă grup ă – condi ieă pentruă aă participaă laă celelalteă formeă deă
evaluare. Portofoliul va fi prezentat la o dat ăstabilit ăînăcadrulătutorialelor.
- Rezolvarea a patru temeăpropuseăînăcadrulăsuportuluiădeăcursă– 50%ădinănotaăfinal .ăTemeleă
vor fi predate la o dat ăstabilit ăînăcadrulătutorialelor.ăOb inerea unei note de trecere (min. 5)
la cele patru teme condi ioneaz ăparticipareaălaăexamenulăscris.
- Examenăscrisălaăsfârşitul semestrului – 50%ădinănotaăfinal .ă
 STRUCTURAăTEMATIC ăAăCURSULUI:

1.ăBazeleăpsihopedagogiceăaleăpred rii-înv riiămatematiciiăînăînv mântulăpreşcolar

1.1 Formarea reprezent rilorăşiăaăno iunilorămatematiceălaăpreşcolari
1.2ăImportan aăînsuşiriiăcunoştin elorămatematiceăînădezvoltareaăcopiilorădeăvârst preşcolar

2.ăCurriculumăna ionalălaădisciplinaămatematic ăpentruăînv mântulăpreşcolar

2.1ăSpecificulăno iuniiădeăcurriculumăînăînv mântulăpreşcolar
2.2ăStructuraăcurriculumuluiăpentruăînv mântulăpreşcolar
2.3ăProiectareaăactivit ilorămatematice

3.ăTipuriăşiăformeădeăorganizareăaăactivit ilorămatematice
3.1ăActivit ileăcomuneăcuăcon inutămatematic
3.2 Alte tipuri deăactivit i
3.3 Tratareaădiferen iat ăaăcopiilorăînăactivit ileămatematice

4.ăMetodeăşiăprocedeeăfolositeăîn cadrulăactivit ilorămatematice

5.ăMaterialeăşiămijloaceădidacticeăspecificeăactivit ilorămatematice
5.1. Mijloacele didactice
5.2 Materiale didacticeăutilizateălaămatematic

6. Jocul didactic matematic

6.1ăClasific riăşiăfunc iiăaleăjoculuiădidacticămatematic
6.2 Structura jocului didactic
6.3ăOrganizareaăşiădesf şurareaăjoculuiădidacticămatematic
6.4 Jocul logico-matematic

7.ăEvaluareaăînăînv mântulăpreşcolar

8.ăBazeleăpsihopedagogiceăşiămetodologiceăaleăform riiăno iuniiădeănum rănatural

8.1ăConservareaănumeric ăsiăformareaăno iuniiădeănum rălaăpreşcolari
8.2ăOrganizareaăactivit iiădidacticeăînăperioadaăprenumeric
8.3ăMetodologiaăform riiăno iuniiădeănum rănatural

9.ăMetodologiaăpred rii-înv riiăopera iilorăcuănumereănaturale

9.1ăFormareaăreprezent rilorădespreăopera iiăşiăîn elegereaăsensuluiăopera iilor
9.2ăActivit ileădeărezolvareădeăprobleme

Bibliografie
 1. Bazele psihopedagogiceăaleăpred rii-înv riiămatematiciiăînăînv mântulăpreşcolar

1.1ăFormareaăreprezent rilorăşiăaăno iunilorămatematice laăpreşcolari

Peă parcursulă celoră patruă aniă deă gr dini ,ă dateleă senzorialeă seă îmbog escă foarteă mult,ă
datorit ă l rgiriiă sfereiă deă contactă aă copiiloră cuă noiă şiă variateă obiecteă şiă aspecteă aleă mediuluiă
ambiantăşiăcaăurmareăaăactivit iiădinăceăinăceămaiădiferen iateăaăanalizatorilor.ăDeăpild ,ădac ă
laă3ăaniăcopiiiăpercepăglobalăobiectele,ăînăspecialăformaălor,ăpeăm suraăceăcresc,ăpercep despre
aceleaşiăobiecteăatributeleăsemnificative,ăpeăcare,ălaăînceput,ăleătreceauăcuăvederea.ăAstfel,ălaă
început,ă toateăcategoriileădeădimensiuniă suntăperceputeăsubădenumireaă general ădeă mare sau
mic.ă Treptat,ă caă urmareă aă exerci iuluiă sistematică cuă obiectele,ă înă toateă categoriileă deă jocuriă
practicateă înă gr dini ,ă datorit ă perfec ion riiă analizatorilor,ă caă şiă aă dezvolt riiă gândiriiă şiă
limbajului,ăpercep iileăseădiferențiaz . Seăl rgeşteăgamaăculorilorăpeăcareăleăpercepăcopiii,ăcaăşiă
pozi iileăspa ialeăpeăcareăleăauădiferiteleăobiecte.ăCopiiiăleărecunoscăuşorăşiădenumescăpozi iaă
lorăînăspa iuăcuăcuvinteleăcorespunz toare.
Evolu iaăform riiăreprezent rilorămatematiceănuăr mâneănumaiălaănivelulăînregistr riiăunoră
date,ălaămemorareaăşiădenumireaălor.ăPeăbaza datelorăsenzoriale,ăîncepeăs ăac ionezeăgândirea.ă
Furnizateăînămodăsistematicăşiăgradat,ăacesteaăconstituieăunăpermanentăprilejăpentruăactivizareaă
gândirii.ăConducându-seăînăactivitateaălorădup ăunăanumităcriteriu,ăcopiiiăpotăalc tuiămul imiă
de obiecte, pot sorta dintr-oămul imeădat ămaiămulteăgrupe.
Exemplu: dină mul imeaă deă juc riiă seă potă realizaă maiă multeă grupeă clasificândă juc riileă
dup ăformă (grupeădeăp puşi,ăgrupeădeăiepuraşi,ăgrupeădeăc rucioare);ăaceleaşiăjuc riiăseăpotă
sortaă dup ă culoare (grupa de juc rii roşii,ă etc.);ă dup mărime (mari, mici, mijlocii). De
observatăc ăacelaşiăobiectăpoateăintraăînăalc tuireaăunorăgrupeădiferite.
Acesteă ac iuniă trebuieă f cute cuă mult ă r bdare,ă înă modă treptat,ă folosindă pasă cuă pasă
progreseleă înregistrateă înă dezvoltareaă judec iiă copiilor,ă precumă şiă înă îmbun t ireaă
vocabularuluiăcuăexpresiiăcareăs ăredeaăcâtămaiăadecvatărela iileădintreămul imileădeăobiecte.
Proceseleăgândiriiă(analiza,ăsinteza,ăcompara ia),ăcaăşiăînsuşirileăeiă(rapiditate,ăflexibilitate,ă
independen ) se exerseaz intensăşiăsistematic,ăcaăurmareăaăactivit iiăpermanenteăşiăvariate,ă
desf şurat ăcuăcopiiiăînăscopulăalc tuiriiămul imilorădup ăanumiteăcriterii.ăAcestaăesteăunăprimă
pas pe care-lă faceă copilulă înă în elegereaă rela iiloră dintreă obiecteleă lumiiă înconjur toareă şiă
numaiădup ăaceastaăpoateăîn elegeăunăaltătipădeărela ii,ămaiăabstracteă- rela iiăcantitative.ăCopiiiă
potă comparaă mul imile,ă întâiă prină apreciereă global ,ă apoi,ă maiă precis,ă prină punereă înă
coresponden ă aă elementeloră uneiă mul imiă cuă elementeleă alteiă mul imi.ă Totă peă bazaă dateloră
acumulateă peă caleă senzorial ,ă copiiiă potă s ă compareă mul imileă dateă pentruă aă verificaă
echipoten a sau neechipoten aălor.ăTotăcaăurmareăaăactivit iiăgândirii,ăaăproceselorădeăanaliz ă
şiăcompara ie,ăcopiiiăpotăordonaămul imile.
Înăurmaăactivit iiămatematiceăsistematice,ătreptatăcomplicateăşiăpermanentăconştientizateă
deă copii,ă seă ajungeă spreă sfârşitulă perioadeiă preşcolareă laă momentulă înă careă gândireaă loră
înregistreaz ă noiă salturiă calitative.ă Peă bazaă acestora,ă maiă precisă aă proceseloră deă analiz ,ă
compara ieăşiăgeneralizare,ăcopiiiăpotăs ăintuiasc num rul,ăcareăesteăoăno iuneăabstract .
Copiii mici,ăpuşiăs ănumereăcâtevaăjuc rii,ăcareăsuntăîntreba iăcâteăjuc riiăsunt,ădup ăceăauă
terminatădeănum rat,ănuăpotăr spunde,ăciăreiauănum ratulădeălaăînceput,ăaceastaăpentruăc ăeiănuă
în elegăsemnifica iaăno iuniiădeănum răşiănuăpotăefectuaăînc ăgeneralizarea.
Deă aceea,ă respectândă etapeleă deă dezvoltareă psihic ă aă copiiloră trebuieă s -iă solicit mă înă
permanen ă laă oă activitateă conştient ,ă careă s ă duc ,ă maiă târziu,ă laă maturizareaă proceseloră deă
cunoaştere,ă laă formareaă unoră reprezent riă despreă mul imiă şiă echipoten aă lor,ă despreă
modalit ileăînăcareăseăpoateăoperaăcuăele.
Înă procesulă form riiă reprezent riloră matematice,ă copiiiă r spundă prompt,ă maiă întâi,ă prină
ac iune,ăreuşindăămaiăgreuăs ăexpliceăopera iileăpeăcareăle-au efectuat sau rezultatele pe care le-
auăob inut,ădinăcauzaăr mâneriiăînăurm ăaăplanuluiăverbal.ăDeăaici,ănecesitateaăcaăeducatoareleă
s ăinsisteăpentruăînsuşireaăşiăutilizareaădeăc treăfiecareăcopilăaălimbajuluiămatematicăadecvatăşiă
aăexprim riiăcorecteăşiălogice.
Pornindă deă laă observareaă atent ă aă copiiloră subă aspectulă exprim riiă cunoştin eloră
matematiceă înă timpulă rezolv riiă sonore aă problemeloră înă joc,ă neă putemă daă seamaă undeă
întâmpin ăaceştiaăgreut i,ăcareăsuntăexpresiileăpeăcareănuăşiăle-auăînsuşităşiăpeăcareătrebuieăs ă
leăfix m,ăceăconfuziiăfacăşiăpeăcareătrebuieăs ăleăînl tur mădinăgândireaăşiăvorbireaăcopiilor.ă
Concep iaă socio-constructivist ă aă înv riiă seă bazeaz ă peă rolulă activ al copilului,ă careă îşiă
construieşteă cunoştin eleă plecândă deă laă reprezent rile,ă concep iileă şiă cunoştin eleă saleă
anterioare. Chestiunea care intervine atunci pentru educatoare esteă deă aă ştiă cumă s ă aduc ă
copilul s ătreac ădeălaăconcep ieăini ial ălaăoăconcep ieănou ăceăvizeaz ăoăno iuneădat .
Obiectiveleă matematiceă surprindă succesiuneaă trepteloră deă înv areă înă domeniulă cognitiv,ă
iarăorganizareaăînv riiămatematiciiătrebuieăs ăseărealizezeă inândăcontădeăimplica iileăpeăcareă
Piaget le atribuie dezvoltării stadiale:
•ă ordinea achiziţiilor matematice să fie constantă – achizi iaă conceptuluiă deă num ră esteă
ulterioar ă achizi ieiă no iuniiă deă mul ime,ă iară înă succesiuneaă temeloră ceă preg tescă num rulă
exist ă oă ordineă logic ă (grupare,ă clasificare,ă ordonare,ă seriere,ă punereă înă perechi,ă conservare,ă
num r);
•ă fiecare stadiu se caracterizează printr-o structură – cunoaştereaă condi iiloră specificeă
fiec ruiănivelăintermediarăceăinfluen eaz ădezvoltareaăjoac ăunărolăimportantă înă metodologiaă
obiectului;
•ă caracterul integrator al structurilor – structurile specifice unui substadiu devin parte
integrant ă înă structurileă vârsteiă urm toareă şiă determin ă implica iiă matematiceă înă achizi iaă
conceptului.ă Achizi iileă matematiceă dintr-ună anumită stadiuă suntă preluateă şiă valorificateă înă
condi iiă noiă laă nivelulă urm tor;ă deă exemplu,ă achizi iaă conceptuluiă deă conservareă aă maseiă
trebuieăvalorificat ălaăconservareaănumeric ăpentruăaăfiăîn eleas ădescompunereaănum rului.
Z.ă P.ă Diènesă valorific ă implica iileă matematiceă aleă teorieiă luiă Piagetă înă elaborarea unui
sistemădeăînv areăaăconceptelorămatematiceăcuăaccentăpeăînv areaăprinăac iuneăşiăexperien ă
proprieăaăcopiluluiăşiăfolosireaămaterialelorăstructurateă(pieseălogice,ăriglete).ăÎnăacestăsistem,ă
structurileămatematiceăsuntădobânditeăsubăformaăac iunii, imaginii sau simbolului, materialele
structurateă constituindă mijloaceă deă construc ieă prină ac iuneă aă structurilor.ă Valoareaă
materialuluiă structurată creşteăînă m suraăînă careăelă reuşeşteăs ăeviden iezeăatributeleăesen ialeă
aleăno iuniiăiarăjoculăcap t oăpozi ieăprivilegiat ,ăînăsensulăc ,ăprinăjocăşiăîndeosebiăprinăjoculă
logic,ăseăînlesneşteădobândireaăno iuniiădeămul ime,ă aăno iuniiădeă rela ieă şiă aăelementelorădeă
logic .
Z.ăP.ăDiènesăidentific ătreiăstadiiăînăformareaăconceptelorămatematiceălaăvârstaăpreşcolar ,ă
c roraăleăsuntăspecificeădiferiteătipuriădeăjocuri:
Stadiul preliminar – înă careă copilulă manipuleaz ă şiă cunoaşteă obiecte,ă culori,ă forme,ă înă
cadrulăunorăjocuriăorganizateăf r ăunăscopăaparent.
Stadiul jocului dirijat – jocuri structurate organizateăînăscopulăeviden ieriiăconstantelorăşiă
variabilelorămul imii.
Stadiul de fixare şi aplicare a conceptelor – care asigur ă asimilareaă şiă explicitareaă
conceptelorămatematiceăînăaşa-numitele jocuri practice şiăanalitice.
Z.ă P.ă Diènesă formuleaz ă patruă principiiă deă baz ă deă careă trebuieă s ă seă in ă contă înă
concepereaăoric ruiămodelădeăinstruireăcentratăpeăformareaăunuiăconceptămatematic:
Principiul constructivităţii orienteaz ăînv areaăconceptelorăîntr-oăsuccesiuneălogic ,ădeălaă
nestructurat la structurat. Astfel,ăesteăindicatăs ăseătreac ădeălaăjoculămanipulativă(nestructurat)ă
laăjoculădeăconstruc iiă(structurat),ăînăscopulăclarific riiăno iunilor.
Principiul dinamic esteă reflectată înă drumulă parcursă deă copilă înă instruireă prină activit iă
ludice.ă Astfel,ă înv areaă progreseaz ă deă laă ună stadiuă nestructurat, de joc, la un stadiu mai
structurat, de construcţie,ă înă careă seă asigur ă în elegereaă unuiă faptă matematică şiă careă apoiă seă
integreaz ăîntr-oăstructur ămatematic .
Principiul variabilităţii matematice asigur ăformareaăgândiriiămatematiceăcare areălaăbaz ă
proceseleă deă abstractizareă şiă generalizare.ă Seă impune,ă deci,ă caă familiarizareaă cuă no iunileă
matematiceăs ăseăfac ăînăsitua iiămatematiceăvariate, prinăexperien e.
Principiul variabilităţii perceptuale exprim ăfaptulăc ăformareaăuneiăstructuriămatematice
seărealizeaz ăsubăformeăperceptualeăvariate.ăRespectareaăacestuiăprincipiuăconduceălaăăapari iaă
opera ieiădeăabstractizare,ăceăvaăsprijiniăformareaăgândiriiămatematice.
Integrareaă înă practicaă educa ional ă aă acestoră principiiă conduceă laă dobândireaă unoră
reprezent riă matematice.ă Concepteleă suntă prezenteă subă formaă concretiz riloră peă materialeă
structurateăînăscopulătransferuluiăaceleiaşiăstructuriămatematiceăprinăac iuneădirijat ,ăimagine,ă
simbol verbal sau nonverbal.
Aceastaă seă justific ă prină faptulă c ă diverseleă însuşiriă aleă obiectuluiă nuă apară înă aceleaşiă
condi iiă înă percep ieă şiă înă reprezentare.ă Astfel,ă cercet rileă auă dovedită c ă înă reprezent rileă
preşcolarilor,ă auă prioritateă însuşirileă func ionale,ă componenteă prină careă seă ac ioneaz ,ă chiară
dac ăacesteaănuăsuntădominante.ăReprezentareaăseăformeaz ădeciăcaăoăconstruc ieăceăapareăînă
condi iiăspeciale.ăJeanăPiagetăconsider ăc ăreprezentareaărezult ădinăimita iaăconduiteiăumane,ă
exerci iileădeăimitareăorganizateăvorăsprijiniăreproducerea prin imagine a obiectului, dac ăsuntă
integrateă într-ună contextă opera ională perceptiv,ă reprezentativă pentruă copil.ă Astfel,ă func iaă deă
simbolizareăpeăcareăoăîndeplineşteăreprezentareaăesteădeterminat ădeăcontextulăactivit ii.
Perioadaă preşcolar ă esteă caracterizat ă printr-oă înv areă care faceă apelă laă experien aă
copilului,ă iară literaturaă deă specialitateă demonstreaz ă c ă accelerareaă dezvolt riiă psihiceă aă
preşcolaruluiăseăpoateăob ineăprinăintroducereaădeăorient riăintuitiveăşiăverbaleăadecvate.
Orientareaă verbal ă înă perioadaă preşcolar ă esteă superioar ă celeiă intuitive,ă dară cuvântulă
devineă eficientă numaiă asociată cuă intuitivulă (reprezent rile).ă Înă formareaă gândirii,ă orientareaă
verbal ă areă ună rolă activizator,ă iară înă activit ileă matematiceă esteă util ă valorificarea
posibilit ilorăsaleăfunc ionale;ăcuvinteleăpotăîndepliniăfunc iiădeăplanificareăînăac iuneănumaiă
dac ăsemnifica iaălorăreflect ăoăanumit ăexperien ălegat ădeăobiecteleăcuăcareăac ioneaz .
Astfel,ă cercet rileă efectuateă deă psihologiă relev faptul c ă preşcolarii în elegă raporturileă
spa ialeăindicateăprinăcuvinteleăsub şiădeasupra şiăac ioneaz ăcorectănumaiădac ăacesteăcuvinteă
seă refer ă laă raporturiă obişnuite,ă normale,ă dintreă lucruriă şiă ac iuniă cunoscute:ă sarcinaă „puneă
acoperişulădeasupra casei”ăareăsensăpentruăcopil.ăÎnăcazăcontrar,ădac ăsarcinaăcereăs ă„aşezeă
acoperişulă sub cas ”,ă copiiiă greşesc,ă suntă dezorienta iă şiă ignor ă sensulă cuvântuluiă pentruă c ă
raporturileăspa ialeăceruteăiesădinănormal.
La copilul de 3-4ăani,ăexperien aăceăconstituieăsuportul semantic al cuvintelor este de ordin
senzorio-motorăşiă perceptiv.ăCopilulăafirm ,ădarănuăexplic ;ă gândireaăcare înso eşteălimbajulă
nuăesteădeăfaptăgândireălogic ,ăciăinteligen ăăintuitiv-ac ional ,ăîntrucâtăgândireaăpreşcolaruluiă
nuăopereaz ăcuăconcepteăabstracteă(esteăprelogic ).ăJ.ăPiagetăafirm ăc ălogicaăgândiriiăinfantileă
esteăintui ia.ăRestructurareaăacesteiăformeădeăgândireăseăproduceăprinăinteriorizareaăac iunilor.ă
Exist ă deciă oă leg tur ă şiă oă interac iuneă direct ă întreă planulă concretă ac ională şiă cel verbal.
Acesteăplanuriăseăafl ăînăstrâns ăcorela ieăşiăseăîmbog escăreciproc.
Laăvârstaădeă5-6ăaniăac iunileăverbaleănuămaiăsuntăsubordonateăsitua iilorăsincretice,ăciăseă
supun logicii obiectelor,ăînăm suraăînăcareăsuntădirijateădeăreguli.
Lev Vîgotskiă introduceă înă procesulă înv riiă cuvântulă şiă limbajulă caă instrumenteă deă
instruireăînăcompletareaăpercep ieiăşiăobserva ieiăprinăac iuni.ăFormareaăno iunilor matematice
necesit ă relevarea,ă comparareaă şiă reunireaă maiă multoră caracteristiciă precum:ă num rulă
obiecteloră într-oă mul ime,ă rela iileă cantitativeă întreă mul imiă pentruă aă determinaă proceseleă
activit iiă perceptiveă obiectualeă şiă aă celeiă mentale,ă necesareă pentruă formareaă no iuniloră
corespunz toare.ă
 Deci, pentru a-şiă formaă reprezent riăconceptualeăcorecte,ă copilulă trebuieăs -şiă însuşeasc ă
procedeeă deă activitateă mental ă cuă ajutorulă c roraă seă realizeaz ă sintezaă caracteristiciloră uneiă
anumiteă claseă deă obiecte,ă c ciă opera iileă mentaleă corespunz toareă şiă structurileă cognitiveă
(reprezent rileă şiă conceptele)ă rezult ă din acţiunile practice, se fixează în cuvinte şi în
operaţiile cu cuvinte şi sunt orientate prin scopul şi condiţiile activităţii practice.1
Rolulă activit iiă matematiceă înă gr dini ă esteă deă aă ini iaă copilulă înă procesul de
matematizare,ăpentruăaăasiguraăîn elegereaăunorămodeleăuzualeăaleărealit iiăavândăcaăipotez ă
deă lucruă specificulă form riiă reprezent riloră matematiceă peă niveleă deă vârst .ă Procesulă deă
matematizareă trebuieă concepută caă oă succesiuneă deă activit iă – observare, deducere,
concretizare, abstractizare – fiecareăconducândălaăunăanumitărezultat.
Laăvârstaădeă3ăani,ăcopilulăpercepeămul imeaăcaăpeăoăcolectivitate nedeterminat ăcareănuă
areăînc ăstructur ăşiălimiteăprecise2.ăElădiferen iaz ăprinălimbajăobiecteleăsingulareădeăgrupuriă
de obiecte (un copil – mul iăcopii),ădarămul imeaănuăesteăperceput ăcaăunăgrupădistinct.ăCopiiiă
de 3-4ă aniă auă manifest riă tipiceă înă contactă cuă no iuneaă deă mul imeă datorit ă caracteruluiă
percep ieiă laă aceast ă vârst .ă Astfel,ă experimenteleă auă eviden iată urm toareleă aspecteă
caracteristice:
•ăcopiiiăpercepăoăgrupareădeăobiecteăcaăpeăoămul imeănumaiădac ăesteăcompus ădinăacelaşiă
felădeăobiecteă(juc rii);
•ăpercep iaădiferen iat ăaăcantit iiăseăreflect ăînălimbajă(p puş ă– p puşi);
•ă copiiiă nuă percepă limiteleă mul imiiă şiă niciă criteriulă deă grupareă (rela iaă logic ă dintreă
elemente);
•ăcopiiiănuăpercepăschimb rileăcantitativeăcare potăinterveniă(nuăobserv ădac ălaăoămul imeă
cu 6-7ăobiecteăseăadaug ,ăsauăseăiauădinăea,ă1-2ăobiecte)ăşiăniciăînsuşiriăcalitative;ăculoareaăşiă
forma sunt dominante sub raport perceptiv;
•ă intui iileă elementareă aleă num ruluiă suntă prenumerice,ă lipsiteă deă conservare;ă copilulă
observ ă dac ă dină cinciă bomboaneă îiă lipsescă trei,ă dară nuă observ ă absen aă uneiă singureă
bomboane dintr-oămul ime.
Laăvârstaădeă4-5ăaniăreprezent rileădespreămul imiăseădezvolt ăşiăcopilulăpercepeămul imeaă
caă peă oă totalitateă spa ial-structurat .ă Ac iuneaă manual ă înso it ă deă cuvântă şiă deă percep ieă
vizual ăconduceălaăîn elegereaămul imiiăşiăcopilulăfaceăabstrac ieădeădetermin rileăconcreteăaleă
elementelorăsale.ăReprezent rileăcopiilorăr mânăsubordonateăîns ăcondi iilorăspa ialeăconcreteă
înăcareăpercepămul imea.
Prezen aă cuvântuluiă înă arsenalulă lingvistică ală copiluluiă nuă indic ă şiă dobândireaă no iuniiă
desemnateă prină cuvântă (deă exemplu,ă no iuneaă deă clas ă seă consider ă dobândit ă dac ă esteă
în eleas ,ă înă plană psihologic,ă caă reac ieă identic ă aă subiectuluiă fa ă deă obiecteleă peă careă elă leă
consider ăîntr-oăclas ăşi,ăînăplanălogic,ăcaăechivalen ăcalitativ ăaătuturorăelementelorăclasei).
Deă laă ac iuneaă înso it ă deă cuvântă pân ă laă concept,ă procesulă (L.S.ă Vîgotski,ă J.ă Piaget)ă seă
desf şoar ăînăetapeăcareăseăpotăschematizaăastfel:
•ă ă etapaă contactului copil-obiecte:ă curiozitateaă copiluluiă declanşat ă deă nout iă îlă faceă s ă
întârzieăperceptivăasupraălor,ăs ăleăobserve;
•ăetapa de explorare acţională:ăcopilulădescoper ădiverseăatributeăaleăclaseiădeăobiecte,ăiară
cunoaştereaă analitic ă îlă conduceă laă ob inereaă uneiă sistematiz riă aă calit iloră perceptiveă aleă
mul imii;
•ăetapaă explicativă:ă copilulăintuieşteăşiănumeşteărela iiăîntreăobiecte,ăclasific ,ăordoneaz ,
seriaz ăşiăobserv ăechivalen eăcantitative;
•ă etapaă deă dobândire a conceptului desemnat prin cuvânt:ă cuvântulă constituieă oă
esen ializareă aă tuturoră dateloră senzorialeă şiă aă reprezent riloră şiă areă valoareă deă concentrată

1
Galperin, P. I: Psihologia gândirii şi teoria formării în etape a acţiunilor mentale,ăînăStudii asupra gândirii în
psihologia sovietică (trad.),ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1970
2
Piaget, J.: Construcţia realului la copil (trad.),ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1976
informa ională cuă privireă laă clasaă deă obiecteă peă careă oă denumeşteă (procesulă seă încheieă dup ă
vârstaădeă11-12 ani).
Înăcazulăno iuniiădeămul ime,ăînăprimeleătreiăetapeăseăformeaz ăabilit ileădeăidentificare,ă
grupare, triere, sortare, clasificare, seriere, apreciere global ,ă ceă conducă spreă dobândireaă
conceptului.
Num rulă şiă numera iaă reprezint ă abstrac iuniă careă seă formeaz ă peă bazaă analizeiă
propriet iloră spa ialeă aleă obiecteloră şiă aă clasific rilor.ă No iuneaă deă mul imeă joac ă ună rolă
unificator al conceptelor matematice,ă iară num rulă apareă caă proprietateă fundamental ă aă
mul imii.
 Fundamentaleă înă formareaă numereloră sunt,ă dup ă J.ă Piagetă şiă B.ă Inhelder,ă opera iileă de:
clasificare: înă grupeă omogeneă şiă neomogene,ă comparareaă grupeloră deă obiecte,ă stabilireaă
asem n rilorăşiădeosebirilor;
 seriere: ordonareădup ăatributeădistincte.
Numărul esteăexpresiaăuneiăcaracteristiciăobiectiveăaălucrurilorăşiăesteăoăînsuşireădeăgrup.ă
Aceast ă caracteristic ă nuă rezult ă spontană dină percep iaă lucrurilor,ă dară analizaă prină percep ieă
constituie punctul de plecare.
Înăprocesulădeăformareăaănum ruluiăcopilulătraverseaz ătreiăetape:
•ăsenzorial-motrice (operare cu grupe de obiecte);
•ăoperareăcuărela iiăcantitativeăpeăplanulăreprezent riloră(operareăcuănumereăconcrete);
•ă în elegereaă raportuluiă cantitativă ceă caracterizeaz ă mul imeaă (operareă cuă numereă
abstracte).
Num rul,ăcaăabstrac iune,ăcaăînsuşireădeăgrup,ăapareăîntr-unăprocesădeăîndep rtareăaătuturoră
celorlalteăînsuşiriăaleămul imiiăşiăaleăobiectelorăei;ăcopilulăre ineănumaiăcomponentaănumeric ă
şiăgeneralizeaz ăînsuşiriănumericeădesemnateăverbal.
Apreciereaăcantit iiălaăgrupeămiciădeăobiecteă(3-5)ăseăface,ădeăobicei,ăprinănumera ieălaă5-7
ani.ă Num rulă doiă seă însuşeşteă caă denumireă deă grup,ă dară pentruă 3-5 obiecte, la denumirea
cardinaluluiămul imiiăseăajungeăcuăajutorulănumera iei.
Cercet rileăauăeviden iatăc ămajoritateaăpreşcolarilorădeătrei-patruăaniăreproducăcorectăşirulă
numerică pân ă laă 3-5,ă dară numescă apoiă numereă peă s rite.ă Aceastaă seă explic ă prină faptulă c ă
num rareaăunuiăşirădeăobiecteăesteămultămaiădificil ,ăcaăsarcin ,ădecâtăreproducereaămecanic ă
aă şiruluiă numerică natural,ă ceă constituieă ună automatismă verbal,ă f r ă semnifica ieă real .ă
Num rareaăunuiăgrupădeăobiecteăsolicit ăasocia iiăverbaleăautomatizate,ădarăşiăatribuireaăunuiă
con inută adecvată cuvinteloră şiă s-aă constatată experimentală c ă exist ă oă leg tur ă întreă şirulă
numericăşiăobiecteleănum rate.
Num rulăşiănumera iaăsuntărezultatulăanalizeiăşiăsintezeiăefectuateăpeădiverseăniveleăasupraă
obiectelor.ăNumera iaănecesit ăoăperfec ionareăaămecanismelor analitico-sinteticeăimplicateăînă
percep ie,ă reprezentareă şiă conceptualizare.ă Numaiă dup ă ceă percep iaă global-sincretic ă aă
realit iiăesteădep şit ăşiă seăajungeălaăoăpercepereădiferen iat ,ăapareăposibilitateaăconstituiriiă
treptateăaăopera ieiănumericeăşiăa generaliz riiănumericeălaănivelulăformalădeăconceptualizareăaă
num ruluiănatural.
Laăvârstaădeă3-4ăani,ănumera iaăareăunăcaracter concret şi analitic – num rulăesteăsocotită
caă oă simpl ă însuşireă aă obiecteloră peă careă leă desemneaz ă înă procesulă num r rii,ă copiii
confundândănum rulăcuăînsuşiăprocesulănum r rii.ăÎnăacestăcazănum rulănumeşteăloculăînăşirulă
numeric,ă esteă în elesă caă însuşireă aă obiectului,ă procesulă deă formareă înă plană cognitivă aă
conceptuluiădeănum rănuăesteăîncheiatăşiărelev ădificult ileădeăsintez ăînă gândireaăcopilului,ă
datorateă caracteruluiă eiă preponderentă concret.ă Esen aă no iuniiă deă num ră oă constituieă tocmaiă
aspectulă cantitativă careă caracterizeaz ă mul imile.ă Copilulă nuă areă format ă capacitateaă deă aă
sesizaă acestă aspectă cantitativă ală mul imiiă şiă reduceă formală şirulă numereloră cardinaleă laă şirulă
ordinal.ă Laă aceast ă vârst ,ă num rulă nuă esteă în elesă subă aspectulă sau cardinal,ă ciă caă num ră
ordinal,ătermenăalăuneiăseriiăordonateădeălaămicălaămare,ăcaăreperăîntr-oăsuccesiuneăcantitativ .
 Atunciă cândă copilulă ajungeă s ă sesizezeă raportulă dintreă mul imeă şiă unitate,ă num rulă
dobândeşteă caracteră sintetică şiă desemneaz ă oă proprietateă deă grup,ă ceeaă ceă semnific ă
dobândireaă capacit iiă deă sintez .ă Înă formareaă unuiă num ră suntă implicateă atâtă analiza,ă înă
activitateaăpractic ăcuăobiecteădinăprocesulănum r rii,ăcâtăşiăsinteza,ăînăreprezentareaămul imiiă
ceăînglobeaz ăobiecteleănum rate.
Reprezentareaă numeric ă areă caracteră spa ial,ă componentaă numeric ă fiindă legat ă deă
spa ialitate,ă înă reprezentareă dară şiă înă percep ie.ă Componentaă spa ial ă sprijin ă reprezentareaă
numeric ăşiăoălimiteaz ădatorit ăfaptuluiăc ăreprezent rile,ăcaăşiăpercep iile,ăcuprindăunăspa iuă
limitat.
Num rulă cardinală esteă oă clas ,ă oă structur ă alc tuit ă dină elementeă neintuitive.ă Apareă deciă
necesitateaărealiz riiăuneiănoiăsarciniădeăînv are;ăseriereaăseăfaceăînăambeleăsensuri,ădarăşiăprină
dispunereaă aleatorieă aă elementelor,ă indiferentă deă formaă loră concret ,ă elementeleă fiindă
conceputeăcaăunit i,ăpentruăcaăordina iaăs ăfieăabsorbit ăînănum rulăcardinalăprinăclasificare,ă
sintez ăoperatorieăşiăincludereaăserieiăînăclaseădispuseăgradat.
Constituireaă percep ieiă obiectualeă şiă categorialeă (clasificare,ă ordonare)ă creeaz ă dificult iă
înă formareaă unuiă altă modă deă caracterizareă aă mul imilor,ă careă solicit ă ignorareaă însuşiriloră
variateă aleă obiecteloră şiă re ineă numaiă proprietateaă numeric .ă Aiciă apareă rolulă esen ială ală
înv riiădirijateăînăscopulădeăa-lăorientaăşiăangajaăpeăcopilălaăoăanaliz ăşiăsintez ănumeric .
Conceptulădeănum răseăconsider ăformatădac ăseădezvolt ăraporturiăreversibile de asociere
num rălaăcantitateăşiăinvers,ăcantitateălaănum r,ăşiăseărealizeaz ăsintezaăşiruluiănumeric.ăCopilulă
interiorizeaz ăopera iaădeănum rareăspreă6-7ăani,ăcândănum r ănumaiăcuăprivireaăobiecteleăceă
alc tuiescăoăanumit ăgrupare.ăAreălocăunăprocesădeătranspunereăaăopera ieiăexterneăînăopera ieă
intern ,ăadic ăoăinteriorizare a acţiunii externe,ăşiăseădobândeşteănum rulălaănivelăformal.ăEsteă
preg tită acumă contactulăperceptivăală copiluluiăcuăoănou ăno iune,ăceaădeă opera ieăaritmetic .ă
Piaget caracterizeaz ă opera iaă aritmetic ă dreptă ună „actă deă gândireă ceă esteă preg tită deă
coordon riăsenzorio-motriceăşiădeăregl rileăreprezentativeăpreoperatorii”3
Cunoaştereaăşiăîn elegereaăprocesuluiădeăformare,ăpeăetape,ăaăreprezent rilorăşiăconcepteloră
matematice genereaz ă cerin eă deă ordină psihopedagogică ceă seă ceră respectateă înă concepereaă
actului didactic:
•ăoriceăachizi ieămatematic ăs ăfieădobândit ădeăcopilăprinăac iuneăînso it ădeăcuvânt;
•ăcopilulăs ăbeneficiezeădeăoăexperien ăconcret ăvariat ăşiăordonat ,ăînăsensulăimplica iiloră
matematice;
•ă situa iileă deă înv areă trebuieă s ă favorizezeă opera iileă mentale,ă copilulă amplificându-şiă
experien aăcognitiv ;
•ă dobândireaă uneiă anumeă structuriă matematiceă s ă fieă rezultatulă unoră ac iuniă concreteă cuă
obiecte, imagini sau simboluri,ăpentruăacelaşiăcon inutămatematic;
•ă dobândireaă reprezent riloră conceptualeă s ă decurg ă dină ac iuneaă copiluluiă asupraă
obiectelor,ăspreăaăfavorizaăreversibilitateaăşiăinteriorizareaăopera iei;
•ăînv areaăs ărespecteăcaracterulăintegrativăalăstructurilor,ăurm rindu-se transferul vertical
întreăniveleleădeăvârst ăşiălogicaăform riiăconceptelor;
•ăac iunileădeămanipulareăşiăceleăludiceăs ăconduc ătreptatăspreăsimbolizare.

1.2 Importan aăînsuşiriiăcunoştin elorămatematiceăînădezvoltareaăcopiilorădeăvârst

preşcolar

Însuşireaă cunoştin eloră şiă formarea abilit ilor,ă deprinderilor şiă priceperilor vizate prin
activit ileă matematice,ă au o deosebit ă importan ă înă dezvoltareaă general ă intelectual ă aă
copiilor,ăcaăşiăînăpreg tireaăînăvedereaăintr riiăînăşcoal .
3
Piaget, J.: Construcţia realului la copil (trad.),ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1976
 Familiarizareaăcuămul imileădeăobiecteăaleăc rorăelemente,ăîntâlniteăînămediulăînconjur tor,ă
auă oă natur ă variat ,ă contribuieă laă l rgireaă sfereiă deă cunoştin e,ă precum cele referitoare la
cantitate,ăm rime,ăculoare,ănum rulădeăelemente.
Descoperireaăşiăpercepereaăcorect ăaăacestorăînsuşiriăseărealizeaz ăprinăleg turaănemijlocit ă
cuărealitateaădinăjur,ăînăprocesulămânuiriiădeăc treăcopilăaăobiectelorăconcreteăsauăaăimaginiloră
acestora.ă Aceast ă ac iuneă direct ă cuă obiecteleă favorizeaz ă dezvoltareaă analizatoriloră tactili,
vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi.ăPeăbazaăaceasta,ăseăacumuleaz ăprimeleăcunoştin eădespreă
mul imi,ă despreă modulă cumă suntă distribuiteă înă spa iu,ă despreă modulă concretă prină careă se
conserv ,ăcreşteăsauădescreşteăoăcantitate.ăÎnăacestăfelăseăstimuleaz ădezvoltareaăproceselorădeă
cunoaştereăcaăpercep iile,ăreprezent rile,ămemoria.
Gândirea,ăcuăproceseleăsale (analiza,ăsinteza,ăcompara ia,ăgeneralizarea,ăabstractizarea)ăşiă
însuşirileă eiă (rapiditatea,ă flexibilitatea,ă independen a,ă originalitatea)ă se exerseaz intensă şiă
sistematic,ă caă urmareă aă activit iiă permanenteă şiă variateă desf şurateă cuă copiii,ă înă scopulă
alc tuiriiă mul imiloră dup ă anumiteă criteriiă (form ,ă m rime,ă culoare,ă pozi ieă spa ial ),ă ală
stabiliriiădeărela iiăîntreădiferiteămul imiă(echipoten ,ăneechipoten ),ăalăordon riiăacestora,ăală
asocieriiănum ruluiăcuămul imileădeăobiecte.
Rezolvareaăacestorăsarciniădeăc treăcopiiăcontribuieătotodat ălaăeducareaăaten ieiăvoluntareă
şiăaăputeriiădeăconcentrareăasupraăaceluiaşiăgenădeăactivitateăpeăperioadeădeătimpădinăceăînăceă
maiă lungi,ă aă interesuluiă pentruă activitate,ă laă coordonareaă mişc riloră mâiniiă deă c treă
analizatorulăvizualăşiăauditiv.
Înă procesulă form riiă reprezent riloră matematice,ă copiiiă îşiă exercit ă vorbirea,ă îşiă însuşescă
terminologia adecvat ,ăcareăîiăajut ăs ăexprimeăcorectăşiăcuăușurinț ceeaăceăgândescăşiărezolv ă
practic diferite sarcini.ăActivit ileădesf şurateăînăscopulă form riiăreprezent rilorămatematiceă
permitărealizareaăuneiăpermanenteăcorela iiăîntreătoateăcunoştin eleăînsuşiteădeăcopiiăînăcadrulă
altorăactivit iă(observ ri,ălecturiădup ăimagini,ădesen,ăjocuriădidactice).
Exerci iulă individuală efectuată sistematic,ă înă conformitateă cuă cerin eleă educatoarei,ă
contribuieălaăformareaădeprinderilorădeămunc ăintelectual ăşiăpractic ,ăaăsim uluiădeăordineăşiă
disciplin .
Tema nr. 1
1) Explica iă (înă scris)ă ceă în elege iă prină identificare, grupare, triere, sortare, clasificare,
ordonare,ăseriere,ăapreciereăglobal , aăelementelorăuneiămul imi.
2) Elabora iă sarciniă deă lucruă specificeă pentruă fiecareă grup ,ă careă s ă aib ă caă rezultată
identificarea, sau gruparea, sau separarea, sau trierea, sau sortarea, sau clasificarea, sau
ordonarea, sau serierea pieselorădinătrusaăDiènes.

2. Curriculumăna ionalălaădisciplinaămatematic ăpentruăînv mântulăpreşcolar

2.1 Specificulăno iuniiădeăcurriculumăînăînv mântulăpreşcolar

Înă pedagogiaă preşcolar ,ă termenulă curriculumă esteă preaă pu ină prezent.ă Maiă evident ă esteă
abordarea curriculară peăcareăoăpropunănoileădocumenteăceăorganizeaz ăactivitateaăinstructivă
educativ ădinăgr dini .
Abordareaăcurricular ăimplic ăluareaăînăconsiderare,ăînăplanăteoreticăşiăpractic,ăaăîntreguluiă
procesăeduca ionalărealizatălaăvârstaăpreşcolar .ăCândăfacemăreferireălaăînv mântulăpreşcolar,ă
utilizareaă exclusiv ă aă termenuluiă con inuturiă aleă înv mântuluiă esteă insuficient ă avândă înă
vedereăprofilulăgeneralăalăvârstei:
- pentruă preşcolari, fiecareă dină secven eleă deă înv areă peă careă leă presupuneă con inutulă
înv mântuluiăseătransform ăînăexperien eădeăformare.ăÎnăgr dini , acumulareaădeăcunoştin eă
nuăesteăunăscopăînăsine,ăeaăvizândăfinalit iăformative;
 - pentruăvârstaăpreşcolar ,ădelimitareaădintreăcon inuturileăînv mântuluiăşiăcon inuturileă
educa ieiăesteădificilădeărealizat.ăÎnăevolu iaăpreşcolarului,ăimpactulăexperien elorădeăînv areă
nonformaleă siă informaleă esteă celă pu ină laă felă deă prezentă caă şiă celă ală influen eloră formalizateă
propuseădeăgr dini .ăDeăaceeaăexperien aăeduca ional ăextraformal ăesteăintegrat ăînăprocesulă
educa ionalădinăgr dini .
Cunoaştereaăparticularit ilorădeăvârst ăaleăpreşcolaruluiăşiăluareaăînăconsiderareăaăacestoraă
înăăprocesulădeăproiectareăcurricular este esen ial .

2.2 Structura curriculumuluiăpentruăînv mântulăpreşcolar

Înăprezentareaănouluiăcurriculumăpentruăînv mântulăpreşcolară(pusăînăaplicareădină2008)ă
se precizeaz :ă„Curriculumulăpentruăînv mântulăpreşcolarăprezint ăoăabordareăsistemic ,ăînă
vedereaăasigur rii:ăcontinuit iiăînăinteriorulăaceluiaşiăcicluăcurricular;ăinterdependen eiădintreă
disciplineleăşcolareă(claseleăI-II)ăşiătipurileădeăactivit iădeăînv areădinăînv mântulăpreşcolar;ă
deschideriiăspreămoduleădeăinstruireăop ionale.
Totodat ,ănoulăcurriculumăseăremarc ăprin:
 extensie - angreneaz ă preşcolarii,ă prină experien eă deă înv are,ă înă câtă maiă multeă domeniiă
experen ialeă (Domeniulă lingvistică şiă literar,ă Domeniulă ştiin elor,ă Domeniulă socio-uman,
Domeniul psiho-motric,ă Domeniulă estetică şiă creativ),ă dină perspectivaă tuturoră tipuriloră
semnificativeădeărezultateădeăînv are;
 echilibru - asigur ăabordareaăfiec ruiădomeniuăexperen ialăatâtăînărela ieăcuăcelelalte,ăcâtăşiă

 relevanţă - esteă adecvată atâtă nevoiloră prezente,ă câtă şiă celoră deă perspectiv ă aleă copiiloră
cu curriculum-ulăcaăîntreg;

preşcolari,ă contribuindă laă optimizareaă în elegeriiă deă c treă aceştiaă aă lumiiă înă careă tr iescă şiă aă
propriei persoane, la ridicareaăcompeten eiăînăcontrolulăevenimentelorăşiăînăconfruntareaăcuăoă
larg ă varietateă deă cerin eă şiă aştept ri,ă laă echipareaă loră progresiv ă cuă concepte,ă cunoştin eă
atitudiniăşiăabilit iănecesareăînăvia ;
 diferenţiere - permiteă dezvoltareaă şiă manifestareaă unor caracteristici individuale, chiar la
copiiă preşcolariă deă aceeaşiă vârst ă (veziă pondereaă jocuriloră şiă aă activit iloră aleseă şiă aă
activit ilorădeădezvoltareăpersonal );ă
 progresie şi continuitate - permiteătrecereaăoptim ădeălaăunănivelădeăstudiuălaăaltulăşiădeălaăună
cicluădeăînv mântălaăaltulăsauădeălaăoăinstitu ieădeăînv mântălaăaltaă(consisten aăconcep ieiă
generale, asigurarea suportului individual pentru copii etc.).4
Structural,ă prezentulă curriculumă aduceă înă aten iaă cadreloră didacticeă urm toarele
componente: finalit ile,ă con inuturile,ă timpulă deă instruireă şiă sugestiiă privindă strategiileă deă
instruireăşiădeăevaluareăpeăceleădou ăniveluriădeăvârst ă(3-5ăaniăşiă5-6/7 ani).
Obiectiveleă cadruă suntă formulateă înă termeniă deă generalitateă şiă exprim ă competen eleă careă
trebuieădezvoltateăpeădurataăînv mântuluiăpreşcolarăpeăceleăcinciădomeniiăexperien iale.
Obiectiveleădeăreferin ,ăprecumăşiăexempleleădeăcomportament,ăcaăexprim riăexpliciteăaleă
rezultateloră înv riiă (conceptelor,ă cunoştin elor,ă abilit iloră şiă atitudinilor,ă dară şiă aleă
competen eloră vizate)ă suntă formulate pentruă fiecareă tem ă şiă fiecareă domeniuă experen ială înă
parte.ăÎnăformulareaăacestoraăs-aă inutăcontăde:
 posibilit ile,ă intereseleă şiă nevoileă copiluluiă preşcolar,ă precumă şiă respectareaă ritmului

 corelareaăfiec reiănoiăexperien eădeăînv areăcuăprecedentele;

propriu al acestuia;

 încurajareaăini iativeiăşiăparticipareaăcopiluluiăpreşcolarălaăstabilireaăobiectivelor,ăselec iaă

con inuturilorăşiăaămodalit ilorădeăevaluare;

4
MinisterulăEduca iei,ăCercet riiăşi Tineretului, Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), 2008
  încurajareaăînv rii independente prin oferirea de ocazii pentru a-şiăconstruiăcunoaştereaă
(atâtăînăinstitu iaădeăînv mântăcâtăşiăînăafaraăacesteia),ăprecumăşiăaălucruluiăînăgrupuriămiciăpeă
centreădeăactivitateă(ariiădeăstimulare)ăşi,ăpeăcâtăposibil,ăînăgrupuriăcuăoăcomponen ăeterogen ;
 stimulareaăautoreflec iei,ăautoevalu rii,ăautoregl riiăcomportamentuluiădeăînv are.5
Curriculumulă pentruă înv mântulă preşcolară promoveaz ă conceptul de dezvoltare globală a
copilului,ăconsideratăaăfiăcentralăînăperioadaăcopil rieiătimpurii.
Întrucâtă finalit ileă educa ieiă înă perioadaă timpurieă (deă laă naştereă laă 6/7ă ani)ă vizeaz ă
dezvoltareaă global ă aă copilului,ă obiectiveleă cadruă şiă deă referin ă aleă prezentuluiă curriculumă
suntăformulateăpeădomeniiăexperien iale,ă inându-se cont de reperele stabilite de domeniile de
dezvoltare.ă Înă acestă sens,ă domeniileă experien ialeă devină instrumenteă deă atingereă aă acestoră
obiectiveăşi,ăînăacelaşiătimp,ăinstrumenteădeăm sur ăpentruădezvoltareaăcopilului,ăînăcontextulă
înă careă eleă indic ă deprinderi,ă capacit i,ă abilit i,ă con inuturiă specificeă domeniiloră deă
dezvoltare.6
Domeniileăexperien ialeăcuăcareăseăopereaz ăînăcadrulăcurriculumuluiăpentruăînv mântulă
preşcolară sunt:ă Domeniul estetic şi creativ; Domeniul om şi societate; Domeniul limbă şi
comunicare; Domeniul ştiinţe; Domeniul psiho-motric.
Programulăanualădeăstudiuăseăvaăorganizaăînăjurulăaăşaseămariăteme:ă Cine sunt/ suntem?,
Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/
organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu?
(ordineaăprezent riiănuăareăniciăoăleg tur ăcuămomentulădinăanulăşcolarăcândăpentruăoătem ăsauă
alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).
Fiecareătem ăesteăstructurat ,ăînăfunc ieădeănivelulădeăstudiu (3-5 ani, respectiv 5-6/7 ani), pe
domeniiă experien ialeă şiă con ineă obiective deă referin ,ă comportamenteă şiă sugestiiă deă
con inuturi.
Domeniul ştiinţe includeă atâtă abordareaă domeniuluiă matematică prină intermediulă
experien elorăpracticeăcâtăşiăîn elegereaănaturii,ăcaăfiindămodificabil ădeăfiin eleăumaneăcuăcareă
seăafl ăînăinterac iune.
Astfel,ă seă consider ă necesară caă preşcolarulă s ă fieă pusă înă contactă cuă domeniulă matematică
prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin simularea de cump r turiă
înă magazine.ă Înă aceast ă manier ă voră puteaă fiă dezvoltateă reprezent rileă acestoraă cuă privireă laă
uneleăconcepte,ăcumă arăfi:ăvolum,ămas ,ănum răşi,ă deăasemenea,ăeiă vorăputeaăfiăimplica iăînă
activit iă deă discriminare,ă clasificareă sauă descriereă cantitativ .ă Dezvoltareaă capacit iloră deă
ra ionament,ă inclusivă deă ra ionamentă abstract,ă vaă fiă încurajat ă înă conexiuneă cuă obiecteă şiă
activit iă familiareă înă salaă deă grup ă sauă laă domiciliulă copiilor.ă Esteă considerat ă deosebită deă
semnificativ ăconcretizareaăideilorămatematiceăînăexperimente,ăutilizareaălorăîmpreun ăcuăalteă
concepteă şiă elementeă deă cunoaştereă pentruă rezolvareaă deă probleme,ă pentruă exprimareaă unoră
puncteădeăvedere,ăpentruăcreştereaăclarit iiăsauărelevan eiăunorămesaje.ă
De asemenea, este de dorit ca domeniulă s ă nuă îngr deasc ă copilulă doară laă contextulă
disciplineloră matematice,ă ciă s -iă ofereă posibilitateaă deă aă exploraă şiă contexteă aleă unoră alteă
componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice,
scheme, estimarea unor costuri,ă planificareaă unoră activit i,ă cuantificareaă unoră rezultate,ă
analizaăpropor iilorăuneiăcl diriăetc.ă
Abilit iă şiă competen eă asociateă demersuriloră deă investiga ieă ştiin ific ,ă cumă ară fiă
observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea
deă ipoteze,ă generareaă deă alternative,ă concepereaă şiă realizareaă deă experimente,ă organizareaă
datelorărezultateădină observa iiă potă fiădobânditeă deăcopiiiă preşcolariăatunciă cândăsuntăpuşiăînă
contactă ă cuă domeniulă cunoaşteriiă naturii,ă prină activit iă simpleă cumă ară fi:ă observareaă unoră

5
ibidem
6
ibidem
fiin e/plante/animale/obiecteă dină mediulă imediată apropiat,ă modelareaă plastilineiă (putândă faceă
constat riă privindă efectulă temperaturiiă asupraă materialului),ă confec ionareaă sauă joculă cuă
instrumente muzicaleă simple,ă aplicareaă unoră principiiă ştiin ificeă înă economiaă domestic ă (ex.ă
producereaăiaurtului)ăsauăprinăcomparareaăpropriet ilorădiferitelorămateriale.
Totodat ,ăpreşcolariiăpotăfiăîncuraja iăs ăefectuezeăexperimente,ăs ăutilizezeăînăcondi iiădeă
securitateă diferiteă instrumenteă sauă echipamente,ă s ă înregistrezeă şiă s ă comuniceă rezultateleă
observa iilorăştiin ifice,ăs ăutilizezeădiferiteăsurseădeăinformare,ăs ărezolveăproblem,ăs ăcauteă
solu ii,ăs ăsintetizezeăconcluziiăvalide.7

2.3 Proiectareaăactivit ilor matematice

Proiectareaă şiă realizareaă activit iloră matematiceă necesit ă oă ac iuneă deă selectareă şiă
organizare a con inuturilorăînăfunc ieădeăobiectiveăşiăfinalit i,ăatâtăpeăniveleădeăstudiu câtăşiăpeă
întreagaăperioad ăaăpreşcolarit ii.
Elementul central înă realizareaă proiect riiă didacticeă esteă Curriculumul pentru
învăţământul preşcolar (3-6/7 ani). El reprezint ăunădocumentăreglatorăînăsensulăc ăstabileşteă
obiective,ăadic ă inteleăceăurmeaz ăaăfiăatinse,ăprin intermediul actului didactic.
Proiectarea demersului didactic presupune:
- lectura programei (Curriculumul pentru învăţământul preşcolar)
- planificareaăcalendaristic ă
- proiectareaăsecven ial ă(aăunit ilorădeăînv areăşi/sauăa activit ilor).
Programaăseăciteşteă“peăorizontal ”,ăînăsuccesiuneaăde mai jos:
Domeniu Obiective de Comportamente
referin ă Sugestii de
experen ial
con inuturi

Fiec ruiă obiectivă cadruă îiă suntă asociateă obiectiveă deă referin .ă Atingereaă obiectiveloră deă
referin ăseărealizeaz ăcuăajutorulăunit ilorădeăcon inut peăcareăeducatoareaăleăalegeăînăfunc ieă
deăparticularit ileăindividualeăşiădeăgrupăaleăcopiilor. Educatoarea vaăselectaăaceleăunit iădeă
con inutăcareămijlocescăatingereaăobiectivelor şiămanifestareaăcomportamentelorăenun ate.
Inăcontextulănouluiăcurriculum,ăplanificareaăcalendaristic ăesteăunădocumentăadministrativă
careă asociaz ă într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadruă şiă deă
referin )ă cuă alocareaă deă timpă considerat ă optim ă deă c treă educatoare pe parcursul unui
semestru,ărespectivăanăşcolar.
Înăelaborareaăplanific rilor,ărecomand măparcurgereaăurm toarelorăetape:
1. Realizareaăasocierilorădintreăobiectiveleădeăreferin ăşiăcon inuturi
2.ăÎmp r ireaăpeăunit iădeăînv are sauăpeăactivit i
3.ăStabilireaăsuccesiuniiădeăparcurgereăaăunit ilorădeăînv are sauăaăactivit ilor
4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecareă con inut,ă înă concordan ă cuă
obiectiveleădeăreferin ăvizate.
Întregulăcuprinsăalăplanific riiăareăvaloareăorientativ ,ăeventualeleămodific riădeterminateă
deăaplicareaăefectiv ălaăgrup putândăfiăconsemnateăînărubricaă„Observa ii”.ă
Planific rileăpotăfiăîntocmiteăpornindădeălaăurm toareaărubrica ie:

Tema Unitateaădeăînv areăşi/ Obiective Subiectul/mijloc Tipul de Termen Obs.

sau Activitatea deăreferin de realizare activitate calend./ăS pt.

7
ibidem
 Înă proiectarea, organizareaă şiă desf şurareaă activit iloră seă vaă ineă contă deă urm toareleă
observa ii:
1.ă Proiectarea,ă organizareaă şiă desf şurareaă activit iiă areă locă peă bazaă observa ieiă
educatoareiăasupraăgrupuluiădeăcopiiăşiăaăfiec ruiaădintreăei;
2.ă Finalit ileă instructivă educativeă suntă urm riteă peă întreg parcursul zilei, la toate
activit ileăpropuse;
3.ă Înv areaă eă ună procesă activ.ă Interac iuneaă copiiloră cuă adultul,ă cuă ceilal iă copiiă şiă cuă
mediulăfizicădetermin ăcalitateaăînv rii;
4.ă Situa iileă deă înv areă voră fiă relevanteă pentruă experien aă deă înv areă aă copiluluiă şiă cuă
trimitereălaăconcretă(gândireaăesteăconcretăintuitiv );
5.ă Dificultateaă sarciniloră deă înv areă creşteă treptat,ă peă m suraă dezvolt riiă psihofiziceă aă
fiec ruiăcopil;
6.ăActivit ileădeăînv areăalterneaz ăcuăceleădeărelaxare;
7.ăActivit ileădidacticeă suntăgânditeă astfelă încâtă s ăr spund ăuneiă variet iă deăintereseăşiă
abilit i;
8.ă Trecereaă deă laă oă activitateă dină programulă zileiă laă altaă seă faceă creândă leg turiă întreă
domeniiădeăcunoaştere,ăac iuni,ăetc.
Exemple
Pentru proiectarea unei activit ilorăpropunemăurm toareleăstructuri:

PROIECT DIDACTIC
Grupa:
Categoria de activitate:
Tipulăactivit ii:ă
Ariaădeăcon inut:ă
Mijloc de realizare:
(Titlul jocului:)
Scopul:
Obiectiveăopera ionale:ă
Metodeăşiăprocedee:ă
Material didactic:
Material bibliografic:
Durata:

Nr. Secvenţele Conţinutul instructiv-educativ Metode şi Evaluare

crt. activităţii procedee
0 1 2 3 4

Sau:

PROIECT DIDACTIC
Grupa:
Denumireaăactivit ii:
Tipul de activitate:
Tema:
Mijloc de realizare:
(Titlul jocului:)
Scopul:
Obiective opera ionale:
 Elemente de joc:
Reguli de joc:
Material didactic:
Metodeăşiăprocedee:ă
Material bibliografic:
Organizareaăactivit ii:
Durataăactivit ii:ă
Secven eleăscenariuluiădidactic
I. Introducereaăînăactivit i:
II. Anun areaătemei:
III. Explicareaăşiădemonstrarea regulilor jocului:
IV. Executareaăjoculuiădeăc treăcopii:
V. Complicarea jocului:
VI. Munc ăindependent ăpeăfişe:
VII. Încheiereaăactivit ii:
Tema nr. 2
1) Studia iă planulă cadruă pentruă înv mântulă preşcolară şiă calcula iă pondereaă acordat ă
activit ilorămatematiceălaăfiecareăgrup /pentruăfiecareănivelădeăstudiu.
2) Studia iă Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani) şiă identifica iă obiectiveleă
deăreferin ăpentruăactivit ileămatematice.
3) Explica iă(înăscris)ăceăîn elege iăprinăsarcin ădeăînv are?ăDarăprinăsitua ieădeăînv are?
4) Elabora iă celă pu ină câteă dou ă obiectiveă opera ionaleă pentruă fiecareă obiectivă deă referin ă
pentruăactivit ileămatematiceădin curriculumulăpentruăînv mântulăpreşcolar.
5) Elabora iă câteă oă sarcin ă deă înv areă pentruă fiecareă nivelă deă studiu,ă pentruă fiecareă tem ,ă
careăs ăduc ălaărealizareaăobiectivelorăopera ionaleăenun ate.
6) Elabora iăcâteăoăplanificareăanual ăpentruăactivit ileămatematiceălaăfiecareăgrup .

3. Tipuriăşiăforme deăorganizareăaăactivit ilorămatematice

Avândă înă vedereă c ă înv mântulă seă desf şoar ă peă grupe,ă organizareaă luiă seă refer ,ă înă
primulă rând,ă laă activitateaă desf şurat ă deă colectiv,ă astfel încâtă fiecareă copilă s ă fieă angajată
intensă înă realizareaă sarciniloră de înv are peă totă timpulă activit ii.ă Teoriaă didactic ă
înregistreaz ămaiămulteăformeădeăorganizareăaăactivit ilor,ădistincteăsauăcombinate.
Educatoareaăpoateăfaceăapelălaăurm toareleăforme,ădup ăcondi iileădeterminateădeăcelelalteă
elemente ale sistemului instruirii:
1. a) Activitate frontală caracterizat ăprin:
- sarcin frontal ăunic ;
- copiii - rezolv ăînăcolectiv;ăr spundăînăcolectiv;
- educatoareaăsintetizeaz ăr spunsulăcolectiv.
1. b) Activitate frontală caracterizat ăprin:
- sarcin frontal ăunic ;ă
- copiii - rezolv ăindependent;ăformuleaz ăr spunsuriăindividuale;
- educatoareaăsintetizeaz ăr spunsulăfinal.
2. a) Activitate independentă în grupuri eterogene caracterizat ăprin:ă
- sarcin unic ,ăfrontal ,ănediferen iat ;
- copiiiă rezolv ă independent,ă individuală înă cadrulă grupului;ă r spundă prină cooperare pe
grupe;
- educatoareaăsintetizeaz ăr spunsurileăprimiteădeălaăgrupurileădeăcopii.ăăăă
2. b) Activitate independentă în grupuri eterogene caracterizat ăprin:ă
- sarcin frontal ,ădiferen iat ,ăechivalent ;
 - copiiiărezolv ăindividualăînăcadrulă grupului;ădauăr spunsuriăindependente;
- educatoareaăsintetizeaz ăr spunsurileăprimiteădeălaăgrupurileădeăcopii.ăăăă
3. Activitate independentă pe grupe omogene seăcaracterizeaz ăprin:
- sarciniădiferen iateăcaăobiective,ăcon inutăşiămodădeărealizare;ă
- copiiiărezolv ăindependent;ăformuleaz ăr spunsuriăindividuale;
- educatoareaăîndrum ăşiăapreciaz ăr spunsurileăfinale..
4. Activitate independentă individualizată seăcaracterizeaz ăprin:
- sarciniăindividualizateăcaăobiective,ăcon inut,ărealizare;ă
- copiiiărezolv ,ăindependent,ăindividual;ăr spundăindividual;
- educatoareaă distribuieă sarcinile,ă urm reşteă modulă deă realizare,ă îndrum ă activitateaă
copiilor.8
Acesteăformeădeăorganizareătrebuieăîmbinateă(câteă2-3)ăpeăparcursulăuneiăactivit i.
Seă observ ă c ă majoritateaă varianteloră auă oă strategieă euristic ,ă c ă rolulă educatoareiă esteă
fundamentală înă stabilireaă obiectivelor,ă aă sarciniloră deă lucru,ă înă cunoaştereaă niveluluiă deă
dezvoltareă aă copiilor,ă înă îndrumareă şiă finalizare,ă deciă ună rolă deă dirijare,ă nuă deă simpluă
transmi tor,ărealizândămaiămulteăaspecteăformative,ăeducative.
Înăceeaăceăpriveşteăactivitateaăînăgrup,ăeducatoareleătrebuieăs ăfieăatenteăcaăsarcinileădateăs ă
corespund ăgrupurilorădeăcopii.ăGrupurileăeterogeneăprimescăsarciniăechivalente,ăiarăgrupurileă
deă nivelă presupună oă tratareă diferen iat .ă Organizareaă peă grupeă deă nivelă seă impuneă pentruă o
înv areădeplin ,ăpentruăprevenireaăr mâneriiăînăurm ălaăînv tur ,ăpentruăstimulareaăcopiiloră
capabiliădeăperforman .
Munca în grup trebuieă proiectat ,ă organizat ,ă condus ă şiă evaluat ă deă cadrulă didactic.ă Eaă
presupune: analizaătemeiăşiăaăsarcinilorădeăinstruireăsauăautoinstruire; împ r ireaăsarcinilorăpeă
membrii grupului; emitereaăunorăipotezeăşiăopiniiăasupraărezultatelorăprobabile; efectuarea de
investiga iiă practic-aplicative; interpretareaă rezultateloră ob inute; apreciereaă şiă evaluareă
rezultatelor.
Esteăimportantăcaăformaăcompetitiv ădeălucruăs ăfieăîmbinat ăcuăceaăcooperativ ,ădeăajutoră
reciproc,ă astfelă încâtă s ă seă dezvolteă şiă s ă seă exersezeă laă copiiă sim ulă responsabilit ii,ă atâtă
pentruămuncaăproprie,ăcâtăşiăpentruăceaăaăcolegilorădinăgrupaădeălucru.

3.1 Activit ileăcomuneăcuăcon inutămatematic

Rolulă conduc toră înă procesulă deă formareă aă reprezent riloră matematice,ă aă însuşiriiă unoră
cunoştin eă matematiceă şiă aă dezvolt riiă capacit iloră intelectualeă aleă preşcolarilor,ă îlă auă
activit ileăcomune,ăcuăîntreagaăgrup ădeăcopii.ăOrganizateăconformăoraruluiăşiădesf şurateăsubă
conducereaă educatoarei,ă eleă contribuieă directă şiă eficientă laă parcurgereaă sistematic ă aă
programei. Reunindă to iă copiiiă grupeiă într-oă activitateă comun ,ă cuă acelaşiă scopă şiă sarciniă
didactice,ă seă influen eaz ă concomitentă asupraă con inutuluiă activit iiă copiilor,ă caă şiă asupraă
dezvolt riiă ritmiceă aă proceseloră deă cunoaştere,ă aă capacit iloră intelectualeă şiă aă abilit iloră
manuale,ăasupraăspirituluiădeăordineăşiădeăorganizareăaăloculuiădeămunc .
Activit ileă comuneă contribuieă laă ordonareaă într-ună sistemă aă experien eiă personaleă aă
copiilor,ăîiădeprindăcuăoăactivitateăorganizat ,ăcolectiv ,ăîiăobişnuiescăs ăseăsubordoneze unor
cerin e,ăs ăgândeasc ăşiăs ăac ionezeăconformăacestora.
Prină activit ileă comune,ă copiiiă îşiă dezvolt ă treptată proceseleă şiă însuşirileă gândirii,ă îşiă
însuşescă tehniciă preciseă deă ac iune,ă careă leă înlesnescă orientareaă înă varietateaă aspecteloră
mediuluiăambiant,ăcaăşiăadaptareaămaiărapid ălaăsitua iiănoi,ăpeăcareăleăauădeărezolvat.

8
Apud Joi a E., Didactica aplicată – învăţământul primar,ăEdituraă“GheorgheăAlexandru”,ăCraiova,1994
 Totodat ,ă activit ileă comuneă devină ună axă principală careă determin ă celelalteă activit iă
libere,ăalimentându-leăcuăunăcon inutăşiăcuămodalit iănoiădeăorganizare,ăcuăcalit iăînăplusăpeă
liniaăcomport riiăcopiilor.
Înă practicaă gr dini eloră deă copiiă seă g sescă treiă tipuriă deă activit iă comuneă cuă con inută
matematic:ădeăpredare,ădeărepetareăşiădeăverificare.
Activit ileăcomuneădeăpredareăsuntăaceleaăînăcareăeducatoareaăînva ăcopiii un lucru nou.
Activit ileă deă predareă suntă urmateă deă activit iă deă repetare,ă înă careă acelaşiă con inută seă
exerseaz ăînăformeăvariate,ăpentruăaăfiăînsuşităcorectăşiăconştientădeăc treăto iăcopiiiăgrupei.
Activit ileădeăverificareăseăorganizeaz ălaăsfârşitul unei etape de repetare, cu scopul de a
constataăgradulădeăînsuşireăaăcunoştin elor,ăcalitateaăacestora,ătr iniciaădeprinderilorăformate,ă
precumăşiămodulăînăcareăcopiiiăseăpotăfolosiădeăachizi iileălorăcognitive,ăpentruăaăfaceăfa ăunoră
cerin eă noi.ă Deci,ă seă verific ă gradulă deă dezvoltareă aă capacit iiă deă gândireă aă copiilor,ă aă
promptitudiniiă înă gândireă şiă ă ac iune,ă aă puteriiă deă transferă aă cunoştin eloră şiă deprinderiloră înă
condi iiănoi.
Activit ileă comuneă cuă con inută matematică seă întâlnesc,ă înă practicaă gr dini elor,ă subă treiă
forme:
a) exerci iiăcuămaterialăindividual;
b) jocuri didactice matematice (cu material individual sau colectiv);
c) jocuri logico-matematice (cu trusa Diènes, sau cu trusele Logi).
Activităţile desfăşurate sub formă de exerciţii cu material individual
Înă acesteă activit iă deă predare,ă parteaă introductiv ă seă realizeaz ă înă modă diferit:ă prină
demonstrareaădeăc treăeducatoare,ăcuăajutorulăcopiilor, aăopera iilorăceăurmeaz ăs ăfieăf cute,ă
sauăprinăintuireaămaterialuluiăşiăefectuareaădirect ăaăopera iilorărespective,ăetap ăcuăetap ,ăpeă
bazaăcerin elorăeducatoareiăşiăsubăcontrolulăacesteia. Înăactivit ileăînăcareăseărealizeaz ăpentruă
primaădat ăoătehnic ădeălucru,ădemonstrareaăesteăf cut ădeăeducatoareălaătabl /flanelograf sau
pe suportul special confec ionată cuă materialeă asem n toare cu ale copiilor, dar mai mari
(material demonstrativ).ăDemonstrareaăeducatoareiăesteăînso it ădeăexplica iiăscurte,ăpreciseăşiă
clare. Înă aă douaă etap ă aă activit iiă deă predareă seă folosescă procedeeă diferite,ă careă ducă laă
practicareaă unoră variateă exerci iiă cuă obiecte,ă prină careă seă revineă mereuă laă sarcinaă deă baz ă aă
activit ii,ăpentruăaăfiăîn eleas ăbineădeăto iăcopiiiădinăgrup . Deăexemplu,ălaăgrupaămic ăseăcereă
copiilorăs ăclasificeăobiecteleădup ăform ,ăm rime,ăculoare;ălaăgrupa mijlocie se cere copiilor
grupareaăobiectelorădup ăcriteriulălungimii,ăal m rimii,ădup ăpozi iileăspa ialeărelativeăocupate,ă
etc.;ălaăgrupaămareăşiăpreg titoareăacesteăactivit iăsunt,ăuneleăbazateăpeămanipulareaăgrupeloră
deăobiecteăşiăefectuareaădeăopera iiăf r ăs ănumereăobiecteleăcareăapar inădiferitelorăgrupe,ăiară
alteleăînăcareăseăasociaz ănum rulăşiăcifraălaăgrupeleădeăobiecte.
Încheiereaă activit iloră deă predareă poateă îmbr caă maiă multeă forme,ă înă scopulă repet riiă şiă
verific riiă cunoştin eloră însuşite.ă Astfel,ă activit ileă seă potă încheiaă cuă elementeă deă jocă
(exemplu:ă“Ceăgrup ăamăascuns?ăCeăs-aăschimbat?”ă– copiiiătrebuindăs ăghiceasc ăschimb rileă
respective),ăcuăexempleădateădeăcopiiăpeătemaăactivit ii,ăcuăstrângereaăgrupelorădeăobiecteăşiă
aranjareaălorăînăcoşule eăînăordineaăindicat ădeăeducatoareăetc.
Deăasemenea,ăactivit ileăpeăbaz ădeămaterialăindividualădeărepetareăaăsarcinilorăurm riteă
seă organizeaz ă cuă scopulă deă consolidareă aă cunoştin eloră şiă deprinderiloră careă auă constituită
con inutulăactivit ilorădeăpredare.ăÎnăacesteăactivit iăseăfolosescăşiăalteămaterialeăşiăseăîmbin ă
câtămaiăvariatăprocedeeleădeărealizareăaăsarcinii,ăînăscopulăstimul riiăşiămen ineriiăinteresuluiă
copiilorăpentruăactivitateăşiăpentruăa-iădeterminaăs ăac ionezeădinăceăîn ce mai rapid, mai corect
şiăs ăformulezeădinăceăînăceămaiăuşorăr spunsurile.
Activităţi desfăşurate sub formă de joc didactic
Activit ileă desf şurateă subă form ă deă jocuriă didacticeă suntă activit iă deă verificareă aă
cunoştin eloră şiă deprinderiloră şiă seă organizeaz ă periodic,ă dup ă etapeleă înă careă s-au parcurs
anumiteăsarciniădinăprogram .ă
 Prină formaă atractiv ă şiă ritmulă dinamic,ă prină regulileă interesanteă şiă variate,ă joculă didactică
faciliteaz ăantrenareaăşiăparticipareaăafectiv ăaătuturorăcopiilorădinăgrup .
De aceea,ăpreponderen aăjoculuiădidacticălaăgrupaămic ăseăexplic ăprinăeficien aăpeăcareăoă
areăaceast ăform ădeăactivitateălaăvârstaăădeă3-4 ani.
Jocul nuăconstrângeăcopilulăcuăreguliărigide,ănu-lăinhib ,ădimpotriv ,ăformaăantrenant ăşiă
pl cut ă aă joculuiă stimuleaz ă interesulă copiiloră pentruă con inutulă şiă desf şurareaă lui,ă m reşteă
putereaădeăconcentrareăaăaten iei,ădetermin ăparticipareaăbenevol ăşiăconştient ăaăcopiluluiălaă
joc.ă Caă urmare,ă receptivitateaă loră sporeşte,ă condi ionândă astfelă asimilareaă corect ă aă
cunoştin elor.
Deăaceea,ăjoculădidacticăesteăfolosităcaăform ădeăbaz ăînăactivitateaăgrupeiămici,ăchiarăşiăînă
activitatea cu caracter de predare.
Înăcadrulăjocurilorădidacticeăşi,ăînăspecial,ăînăaceleaădeăîntrecere,ăverificareaăcunoştin eloră
seărealizeaz ăînădou ăetape,ăşiăanume:
- înă primaă etap ă copiiiă suntă solicita iă s ă verificeă rezultateleă ac iuniloră unoră personaje,ă înă
raportăcuăcerin eleăformulateădeăeducatoareăşi,ălaănevoie,ăs ăleăcorectezeă(deăexemplu:ă“Aăştiută
Scufi aăRoşieăs ăaşezeăgrupele?”);
- înă aă douaă etap ă seă întrec,ă înă acelaşiă timp,ă copiiiă cuă personajele,ă lucrândă fiecareă peă
materialul lui.
Înăacestămodăseăfaceăoăverificareăaăaten iei,ăaăspirituluiădeăobserva ie,ăaăputeriiădeăanaliz ,ă
precumăşiăaăgândiriiălogice.
Laăgrupaămareăşiăla cea preg titoare întrecereaăesteăprezent ăînătoateăjocurileădidacticeăsubă
diferiteă formeă şiă anume:ă fiecareă copilă seă întreceă concomitentă cuă întregulă colectivă şiă lupt ă
pentruăunărecordăpersonalăsauăîntrecereaăesteădeclanşat ăîntreăechipe.
Organizateăînăacestăfel,ăjocurileădidacticeădevinăactivit iăpl cuteăşiăîndr giteădeăcopii,ăprină
careăseărezolv ,ăînăpractic ,ăsarcinileămatematiceăimpuseădeăprogram .
Activităţi desfăşurate sub forma jocurilor logico-matematice
Jocurile logico-matematiceăsuntăoăcontinuareăfireasc ăaăjocurilorădidactice,ădesf şurateăpeă
baza mul imilor deăobiecteăconcrete,ăvalorificând,ăăpeăplanăsuperior,ătoateăachizi iileădobânditeă
înă cadrulă acestora.ă Eleă contribuieă laă realizareaă proceseloră deă abstractizareă şiă generalizareă aă
cunoştin eloră şi,ă peă aceast ă baz ,ă laă oă maiă real ă apropiereă aă copiiloră deă primeleă no iuniă
matematiceă meniteă s ă leă facilitezeă în elegereaă no iuniiă deă num ră şiă aă opera iiloră cu numere
care seăvorăstudiaăînăşcoal .
Înă organizareaă acestoră jocuri,ă educatoareaă foloseşteă informa iileă culeseă dină alteă activit iă
desf şurate,ă dină jocurileă libere,ă insistând înă lichidareaă goluriloră sesizateă înă cunoştin eleă
copiilorăsauăînăexprimare.
Oămareăparteădinăacesteăjocuriăutilizeaz ăcaămaterialăsuportătrusaăDiènes.ăÎn primele jocuri,
copiii trebuieă s ă separeă pieseleă truseiă dup ă varianteleă aceluiaşiă atribut:ă m rime,ă culoare,ă
form . Urm toareleă jocuriă urm rescă s ă sistematizezeă cunoştin eleă copiiloră înă leg tur ă cuă
atributeleăpieselor,ăs ăasigureăoăconexiuneănatural ăaăacestora:ă“p trat,ămic,ăalbastru”.
Folosirea coresponden eiă element cu element întreă mul imi constituieă criteriulă deă baz ă
pentruă stabilireaă echivalen eiă grupeloră deă obiecte. Prină exerci iiă repetate,ă copiiiă intuiescă
propriet ileă rela ieiă deă echivalen ă şiă efectueaz ă opera iiă cuă grupeă echivalente,ă preg titoareă
pentruăîn elegereaăadun riiăşiăsc deriiăcuănumereănaturale.
inândăseamaăc ,ălaăvârstaădeă6ăani,ăcopilulăareăoătotămaiămareăputereădeăabstractizare,ăc ăeă
capabilă deă ună efortă maiă mareă îndelungată şiă maiă sus inut,ă programaă activit iloră cuă con inută
matematică laă grupaă preg titoareă m reşteă sim itoră ariaă şiă complexitateaă acestoră jocuriă logice,ă
chiarădac ăuneleădintreăeleăsuntărelu riăînăvarianteădiferiteăaăactivit ilorădinăaniiăanteriori.
Jocurile logico-matematiceă îşiă relev ă valoareaă formativ ă prină con inutulă lor,ă punândă
copilulă înă situa iaă deă aă ac ionaă cuă obiectele,ă înă luminaă unoră principiiă logiceă implicateă înă
ac iuneă şiă prină modulă loră deă organizare,ă printr-oă îmbinareă optim ă întreă obiectiveleă urm rite,ă
con inutulăactivit iiăşiăparticularit ileăpsihiceăaleăpreşcolarilor.

3.2ăAlteătipuriădeăactivit i

Înă afaraă activit iloră comune,ă desf şurateă cuă întreagaă grup ă deă copii,ă activit ile
matematice seămaiădesf şoar ăsubăform ăde exerci iiăşiăjocuriămatematiceăpracticateăindividuală
şiăcuăgrupuriămiciădeăcopii. Acesteăexerci iiăşiăjocuriădidactice matematiceăseăpotăorganizaăînă
cadrulă jocuriloră şiă activit iloră aleseă dină primaă parteă aă programuluiă zilnic,ă dândă posibilitateaă
aplic rii,ăînăsitua iiănoi,ăaăcunoştin elorăînsuşiteăanterior,ăînăactivit ileăcomune,ăsauăaăpreg tiriiă
în elegeriiăunorăcunoştin eănoi,ăcareătrebuieăpredate.
Acesteăexerci ii-jocuriămatematiceăpotăfiăpracticateăînăetapaăjocurilorăşiăactivit ilorăaleseă
atunciă cândă copiiiă st pânescă bineă formeleă şiă culorileă şiă auă exersată anumiteă tehniciă deă lucru
(mânuireaăcreioanelor,ăredareaăgrafic ăaăformelor).
Exersareaăpermanent ăînăformeădiferite,ăcareăseăcontinu ăşiăseăcompleteaz ăînămodălogicăşiă
interesant,ăcontribuieălaădes vârşireaăprocesuluiădezvolt riiăintelectualeăaăcopiilor.
Muncaă individual ă cuă copilulă preşcolară const ă înă dialogulă dintreă educatoareă şiă copil,ă înă
careă educatoareaă nuă trebuieă s ă apar ă înă rolulă examinatoruluiă permanent,ă ciă înă rolulă unuiă
partener, care nu numaiăîntreab ,ădarăşiăr spundeălaăîntreb rileăcopiilor.
Deă m iestriaă educatoarei depindeă succesulă jocuriloră şiă exerci iiloră matematiceă
desf şurateăcuăgrupuriămiciădeăcopiiăsauăindividual,ăprinăfolosireaămijloacelorădeărealizareăcareă
potăşiătrebuieăs ădifereădeăactivit ileăini iale.
Continuitateaă înă activit ileă cuă con inută matematic esteă asigurat ă prină transpunereaă
corect ă înă practic ,ă deă c treă educatoare,ă aă prevederiloră programeiă privindă atâtă activit ileă
comune,ăcâtăşiăjocurileăşiăexerci iileăorganizateăindividualăsauăcuăgrupuriămiciădeăcopii.
Înăfelulăacesta,ăînăcadrulăaceleiaşiăgrupeădeăcopiiăşiădeălaăoăgrup ălaăalta,ăseărealizeaz ăună
procesă complicat,ă prină careă suntă conduşi,ă înă modă sistematic,ă înă cunoaştereaă aspecteloră
matematiceăaccesibileăîn elegeriiălor,ăcareăcontribuieălaădezvoltareaăproceselorăcognitiveăşiălaă
însuşireaăconştient ăaăcelorămaiăelementareăcunoştin eămatematice.
Exemple
Activităţi non-verbale
Înăuneleăactivit i esteărecomandatăs ăseătreac ăcâtămaiăpu inăposibilăprinăverbal,ăadic ăs ă
nuăseărecurg ălaălimbajulăoral,ăniciădinăparteaăeducatoarei,ăniciădinăparteaăcopiilor. Într-adev r,ă
seă întâmpl ă caă uneleă concepteă s ă fieă suficientă st pâniteă deă c treă copii,ă f r ă caă aceştiaă s ă fieă
capabili, totuşi, s ăseăexprimeăcorectă înă leg tur ă cuăeleăsauăs ăîn eleag ăunălimbajăorală ceăleă
foloseşte. Esteă totuşiă evidentă c ă nimică nuă împiedic ă educatoareaă s ă cear ă unuiă copilă s -şiă
expliciteze demersul.
a) Descoperirea materialului şi clasificare
Seăîntâmpl ăs ăseăproduc ăclasific ri spontane sau asambl ri deăpieseăîntr-un scop special,
adeseaăpropriuăcopilului.ăÎnăcazulăunuiămaterialăstructurat,ăacestaăpoateăfiăsuscitatădeăc treăoă
istorisire. Jetoanele/piesele geometrice reprezintă case şi aranjăm strada caselor roşii, strada
caselor verzi…
b) Formarea de perechi (pornind de la două jocuri care se joacă cu aceleaşi jetoane)
Ună juc toră arat ă un jeton extrasă dină unulă dină jocuri,ă ună altă juc toră arat ă al doilea jeton
extrasădinăcel laltăjoc.
c) Jocul cu diferenţe
Dac ăactivit ileăprecedenteăpunăînăcoresponden ăjetoane care posedau aceleaşiăvaloriăaleă
criteriilor,ă acumă punereaă înă coresponden ă seă vaă faceă întreă jetoane care posed ă oă singur ă
(dou ,ă…)ădiferen .
  Laăînceputăseăformeaz ăperechiădeăjetoane dup ăacestăprincipiuă(seăpoateăadaptaăunaăsauă
altaădinăactivit ileăprev zuteălaăpunctulăb).
 „Trenule ul”ăcuădiferen e/asem n ri: pornind de la jetonul ini ial,ă peărând,ăcopiiiă aşaz
al turiăun jeton ceăcon ineăoă(dou ,ă…)ăasem nareăsauădiferen ăcuăprecedentul.ăConstruc iaă
lan uluiă seă poateă faceă într-una,ă apoiă înă dou ă direc ii.ă Dificultateaă deă aă faceă abstrac ieă deă
celelalte criterii intervine înăegal ăm sur ăaici.
 „Intrusul”:ăseăformeaz ăgrupeădeă jetoane care auătoateăoăproprietateăînă comună (aceeaşiă
valoareăpentruăunăcriteriu),ămaiăpu inăunul.ăTrebuieădeciăs ăseădescopereăcareăesteăintrusul.
Activităţi verbale
Acum sarcina de lucru şi descrierea criteriilor se va faceă înă modă esen ială înă manier ă
verbal .ăVerbalizareaăajut ălaăfixareaăconceptului.ăActivit iăsemnalateăînăparagrafulăprecedentă
potăfiăadaptate.ăSemnal măalteleăînăcontinuare.
a) Cine îmi arată?
Acest joc poate termina familiarizarea copiiloră cuă materialulă şiă criteriile.ă Educatoareaă
întreab :ă „Cineă îmiă arat ă ună peşteă roşu…ă ună peşteă roşuă mare…ă ună peşteă verdeă mică cuă 4ă
buline…?”
b) Porumbelul zboară
Un jeton esteăar tat deăc treăeducatoare şiăaceastaădinăurm ăenun ăoăproprietateăaăsitua iei
reprezentate.ăSeădecideăatunciăasupraăuneiăac iuniăceăvaăfiăefectuat ădeăc treăcopiiăînăcazulăuneiă
descrieri corecte sau incorecte.
c) Joc de „loto”
Nuăseămaiăarat ăjetonul, se descrie.
Înăjocurileăprecedente,ăseăpotă folosiă înă egal ăm sur ăenun uriănegativeă (deăexemplu,ă„nuă
esteăunăpeşteăroşu”)ăsauăîmbinareaăaădou ,ăchiarătreiăcriteriiă(pozitiveăşi/sauănegative).
d) Carte de identitate („Cine e?”)
G sireaă c r iiă corespondenteăprină eliminare/formareădeămul imiăşiă submul imi.ă Acestă jocă
poate lua forma unui jocădeăportretă(„vreauăună…”)ăsauăaăunuiăjocădeădetectiviă(„amăprinsă…,ă
vinovatulăesteă…ăşiă…ăşiă…,ădarănuăesteă…”).
e) Jocul diferenţelor
Educatoareaăarat ăoăpies ăgeometric /un jeton, o/îl retrageăşiăarat ăalta/altul.ăEaăîntreab ăceă
diferen eăsuntăîntre celeădou ăpiese/jetoane.ăEsteăconvenabilăs ăseăstabileasc ăoăprogresie - pe
deăoăparteăasupraătipuluiădiferen eiăceătrebuieădescoperit ă(esteămaiăuşorăs ăseăvad ăc ăpeşteleă
roşuăaădevenităverdeădecâtăc ăs-a trecut de la 4 la 5 buline),ăpeădeăalt ăparteăasupraănum ruluiă
deădiferen eăceătrebuieădescoperite.ăAcestăjocăpoateăfiăpreg titorăpentruăjoculăcuămaşiniăabordată
mai departe.
Activităţi simbolice
Înă acesteă activit iă descriereaă caracteristiciloră jetoanelor se face prin intermediul
simbolurilor.
a) Joc de zaruri cu luare
Pentruă acestă joc,ă caă şiă pentruă multeă dintreă urm toarele,ă avemă nevoieă deă zaruriă (unuă peră
criteriu),ă ceă iauă pentruă fe eă diferiteleă valoriă aleă acestoră criterii.ă Deă exemplu,ă înă cazulă unor
vinieteăcuăpeştişori:
– trei feţe „mare” şi trei feţe „mic”;
– trei feţe „verde” şi trei feţe „roşu”;
– două feţe „3” (bule), două feţe „4” (bule) , două feţe „5” (bule);
– trei feţe „→” şi trei feţe „←”;
Jetoaneleă suntă dispuseă peă mas ,ă ună copilă arunc ă zarurileă şiă iaă dină gr mad ă vinietaă
corespunz toareă valoriloră criteriiloră dateă deă c treă zaruri.ă Oă astfelă deă activitateă poateă aduceă
necesitateaă„clas riiăjetoanelor”ăpentruăaăpermiteăoăcercetareămaiăuşoar .
Copilul care are cele mai multe jetoane laăsfârşitulăjoculuiăaăcâştigat.
 b) Joc de zaruri cu retragere
Înăacestăcaz,ămul imeaăjetoanelorăesteădistribuit ăcopiilor.ăUnăcopilăarunc ăzarurile,ăacelaă
care are vinieta ce corespunde tuturor valorilor criteriilor propuse de zaruri, o retrage din joc.
Primulăcareăr mâneăf r ăjetoane câştig .
Acest joc poate fi jucat cu 1,ă2ăsauă3ăzaruri.ăÎnăfunc ieădeăcaz,ălaăfiecareăaruncareădeăzaruriă
maiămul iăcopiiăvorăaveaăunaăsauămaiămulteăjetoane corespunz toareăcriteriilorădateădeăc treă
zaruri.
Variant :
Oă alt ă variant ă ară puteaă fi:ă „Cineă poateă mergeă înă iaz?”.ă Seă arunc ă zarulă sauă zarurileă şiă
peştiiăcorespunz toriămergăînăiaz.
c) Descoperirea unui poster
Înă acestă caz,ă ună posteră esteă acoperită deă 24 (sauă …)ă jetoane.ă Ună copilă arunc ă zaruriă şiă
retrage jetonul corespunz tor.ăSpreăsfârşitulăactivit ii,ăpentruăaănuăprovocaătimpiămor i,ăpentru
celeă câtevaă jetoane restante,ă seă poateă întrebaă ceă configura ieă aă zaruriloră corespundeă fiec rui
jeton.

3.4 Tratareaădiferen iat ăaăcopiilorăînăactivit ileămatematice

3.5
Realizareaăobiectivuluiăprincipalăalăeduca ieiăpreşcolare, acela deăaăpermiteăfiec ruiăcopil
s -şiăurmezeădrumulăsauăpersonalădeăcreştereăşiădezvoltare, impuneătratareaăluiădiferen iat ăşiă
individualizat .ăEficien aăinstruiriiăconstituieădezideratulăoric ruiădasc l.ăPentruăcaăaceast ă
dorin ăs ăfieărealizabil ,ăeducatoareaăareăposibilitateaăs opteze pentru una sau mai multe din
solu iileăpedagogiceăcareăpotăoptimizaăactulădidactic: diferen iereaăşiăindividualizareaăinstruiriiă
înăsecven aădeădirijareăaăînv riiăînăcadrulăuneiăactivit iăcomune; programeăcompens toriiădeă
recuperareăincluseăînăetapaăjoculuiăşiăaăactivit ilorăliber-creative.
Diferen iereaă şiă individualizareaă înă înv areă auă caă scopă eliminareaă unoră lacuneă dină
cunoştin eleă şiă deprinderileă copiiloră şiă atingereaă performan eloră minimaleă acceptateă dară şiă
îmbog ireaăşiăaprofundareaăcunoştin elorăcopiilorăcapabiliădeăperforman eăsuperioare.
Aceast ădiferen iereăesteănecesar ăşiăînăînv mântulăpreşcolar,ădatorit ăfaptuluiăc ănumaiă
frecventareaăgrupeiăpreg titoareăesteăobligatorie.
Înăînv mântulăpreşcolarătratareaădiferen iat ăaăcopiluluiăseăpoateărealizaăînădiferiteăformeă
de organizare: activit iăcomuneăă(frontal); jocuriăşiăalteăactivit iăliber-creative (grupuri mici);
oriădeăcâteăoriăesteănevoieăsauăseăiveşteăposibilitateaădeăaăoăfaceăindividual.
Înăafaraăteorieiăşiăpracticiiăeduca ionale,ăîntreămultitudineaădeămetodeăşiămijloaceăutilizateă
înă scopulă creşteriiă randamentuluiă şcolar,ă înv areaă diferen iat ă şi-aă men inută statutulă deă
actualitateăprintreăalteăactivit iăceăfavorizeaz ăprogresulăşcolarăalăpreşcolarilor.ăExisten aăunoră
colectiveăeterogeneădeăpreşcolari,ălaănivelulăgrupelor,ăcuăgradeădiferiteădeăpermanen ăşcolar ,ă
determin ă organizareaăuneiă instruiriă diferen iateă prină intermediulăunorăsarciniădeăînv areă cuă
nivel variabil.
Aceastaă presupuneă proiectareaă unoră situa iiă deă instruireă diferen iat ,ă aă unoră strategiiă
didacticeă diferite,ă careă s ă ofereă fiec ruiă preşcolară posibilitateaă deă aă progresa, sporindu-iă înă
acestăfelămotiva iaăpentruăînv are.ă
Diferen iereaă esteă oă strategieă complex ă şiă global ă deă adaptareă aă activit iloră instructiv-
educativeă dină gr dini ă laă particularit ileă psiho-fiziceă aleă fiec ruiă preşcolară sauă grupă deă
preşcolari,ă înă vedereaă asigur riiă uneiă dezvolt riă optimeă şiă integraleă aă personalit ii.ă Esteă
necesarăs ăfacemădistinc ieăîntreăindividualizare,ădiferen iereăşiădiversificare.
Modelulăaplicativăalăcelorătreiăconcepteăîlăsitu măpeăaxaădialecticiiăparticulareă(preşcolarulă
caă fiin ă comparabil ,ă cooperatoareă şiă interdependent ),ă ambeleă v zuteă îns ă peă fondulă
structuriloră organizatorice,ă maiă alesă laă nivelă institu ional.ă Diferen iereaă areă ună statută
supraordonatăindividualiz rii,ăaccentulăfiindăpusăpeăcaracterulăeiădeăstrategieădidactic ,ăînăcareă
 proiectarea, controlul sarcinilor instructiv-educativeă neă solicit ă s ă asigur mă parcurgereaă
diferen iat ă aă sarciniloră deă con inută cuă regimă deă timp,ă efort,ă solicitareă deă c treă preşcolari,ă
astfelăîncâtăs ăseăanticipezeădezvoltareaăprogresiv ăaăpersonalit iiăacestora.
Nuă seă poateă vorbiă deă activitateă preşcolar ă f r ă aă seă aveaă înă vedereă individualizareaă
procesului de predare-înv areă şiă evaluare. Individualizareaă şiă tratareaă diferen iat ă aă
preşcolarilorăconstituieădou ădintreăstrategiileăprincipaleădeăameliorareăaărandamentuluiăşcolară
şiădeăînl turareăaăinsuccesului.
Individualizareaă şiă abordareaă diferen iat ă aă procesuluiă deă instruireă laă matematic ă
presupune,ăpeădeăoăparte,ăcunoaştereaăpreşcolarilor,ăinvestigareaălorăpermanent ăşiăurm rireaă
evolu ieiăloră(maiăalesăpeăplanăintelectual),ăpentruăaăleăputeaăadresa,ăînăoriceămoment,ăsarciniă
corespunz toareăniveluluiălorădeădezvoltare.
Pe deăalt ăparte,ăindividualizareaăşiătratareaădiferen iat ăpresupuneăoăbun ăcunoaştereăaă
con inutuluiă disciplineiă care seă pred ă şiă respectareaă cerin eloră unitareă peă careă leă exprim ă
programeleăşcolare.
Activit ileămatematice,ăînăconcep iaăindividualiz riiăînv mântuluiămatematic,ănecesit ă
oă profund ă şiă competent ă analiz ă aă con inutuluiă no ională ală matematicii,ă oă ra ionalizareă şiă oă
programareăsecven ial ăaăacestuia,ădinăcareăs ărezulteăsolicit rileă(întreb ri,ăactivit i,ăsarcini),ă
pe care programa (educatoarea)ăleăadreseaz ăpreşcolarilorăşiăcareătrebuieăgradateăînăraportăcuă
capacit ileăşiăritmurileăfiec ruiăcopil,ăaleăgrupurilorăşiăaleăclasei,ăcaăunitateăsocial .
Natura,ă structuraă şiă scopulă activit iloră diferen iateă înă ciclulă preşcolar,ă cunoscă proiecteă
variateădup ăparticularit ileăc roraăleăsuntădestinate. Astfel,ăidentific măurm toareleătipuriădeă
ac iune:
a) corective – destinateăpreşcolarilorăafla iăînălimiteleăsitua ieiăpreşcolareănormale,ădarăcuă
uşoareăr mâneriăînăurm ălaăpredare-înv are,ădatorateăfieăuneiăsitua ii de adaptare mai grea la
sarcinileădidactice,ăfieădatorit ăunorămomenteăcriticeăînădezvoltareaăpsiho-fizic ,ăunorătulbur riă
psiho-afectiveăşiăchiarăinstrumentaleăetc.;
b) recuperatorii – destinateăcelorăafla iăînăsitua iiădeăuşorăhandicapă(dizarmonii cognitive,
tulbur riă deă aten ie,ă limbaj,ă memorie,ă gândireă sauă necognitive,ă cumă ară fiă celeă deă natur ă
motiva ional ,ăvolitiv ,ărela ional ăetc.);
c) de suplimentare a programului de instruire – destinateă celoră dota i,ă careă dispună deă
capacit i,ăînclina ii, aptitudini, talente.
Aplicândă principiul individualiz rii,ă strategiaă diferen iat ă dispuneă deă aceeaşiă palet ă
metodologic ă precumă oriceă strategieă global ă deă instruire:ă deă laă obişnuiteleă conversa ii,ă
demonstra iiă şiă explica ii,ă laă exerci iileă şiă instrumentele muncii intelectuale eficiente, de la
tehnicaă fişeloră deă munc ă independent ă (deă dezvoltare,ă deă recuperare,ă deă exersareă şiă deă
autoinstruire)ălaătehnicileăintuitiveăşiăsimbolice.
Strategiaăindividualiz riiădiferen ieriiăînv mântuluiămatematicăconduceălaăo gam ăfoarteă
variat ădeăformeădeălucruăşiămodalit iădeăorganizareăaăactivit iiădeăînv are.
Seăimpuneăs ăneăgândimăasupraămodalit ilorădeăîmbinareăaăcelorătreiăformeădeăactivitateă
(frontal ,ă înă grupă şiă individual ),ă iară înă cadrulă fiec reiaă dintreă acestea, asupra unor sarcini
unitare,ăgradateăîns ăprinăcon inutăşiăprinămodulădeărealizare.ăImportantăesteăcaăînătoateăacesteă
formeădeăactivitateăs ăseăurm reasc ărealizarea obiectivelor,ămodulădeărealizareăaăsarcinilorăşiă
aprecierea rezultatelor. Trebuie remarcatăc ăacestămodădeăorganizare determin ăschimb riăînă
naturaăsarciniiădidacticeăaşaăcumăseăeviden iaz ămaiăjos.
Organizareaăactivit ii Sarcinaădeăînv are Mod de rezolvare a sarcinii
frontal unitar ,ăfrontal ,ănediferen iat colectiv, individual
eterogene -unitar ,ăfrontal ,ănediferen iat ă individualăşiădeăgrupă(prină
grupe -frontal ,ădiferen iat ,ăechilibrat ă cooperare)
omogene -diferen iat ,ăneechivalent individual
individualizat individual ,ăintegrat individual
 Înăraportăcuăcapacit ileăfiec ruiăpreşcolar,ăcuăcerin eleăuniceăaleăprogrameiăpreşcolare,ăseă
pot formula solicit riăimplicândăniveleădeăefortă diferiteă(recunoaştere,ăreproducere,ăintegrareă
transfer, creativitate).
Importantăesteăca,ăînătoate formele de activitate matematic ăpeăcareăleădesf şoar ăcopiii (pe
caiete,ăînăgrup,ăpeăfişeăindividuale),ătrebuieăs ăurm rimăaplicareaăîntreguluiăsistemădiferen iată
al variabilelorăacestorăactivit i:ăobiective,ăcon inuturi,ămoduriădeărealizareăaăsarcinilor, forme
de evaluare.
Utilizarea fişelor de muncă independentă
Tratareaă diferen iat ă aă copiiloră folosindă fişeleă deă munc ă independent ă esteă deă ună reală
folos,ă asigurândă caracterulă individuală şiă independentă ală înv rii,ă ritmulă propriuă deă lucruă ală
copilului,ă conformă capacit iloră şiă niveluluiă s uă deă cunoştin e,ă priceperiă şiă deprinderi.ă Înă
activitateaă laă grup ,ă vomă realizaă întocmireaă fişeloră deă munc ă independent ă folosindă ună
con inută diferen iat,ă înă func ieă deă tematicaă propus .ă Eleă ajut ă laă însuşireaă temeinic ă aă
cunoştin eloră peă c iă câtă maiă accesibile,ă specificeă diferiteloră grupeă deă copii,ă dezvolt riiă
intelectualeăaăacestora,ăst riiălorădeădisciplin .
Folosireaă fişeloră demonstreaz ă c : dispareă pasivitateaă copilului,ă fiecareă lucreaz ă înă ritmă
propriuă şiă profit la maximum de lucrul efectuat; copiiiă înva ă s ă gândeasc ă şiă s ă ac ionezeă
autonom,ăseăcreeaz ăunăsentimentădeăr spundereăproprieădeăînv are; stimuleaz ăcreativitateaă
copiilor,ădândăposibilitateaădeămanifestareăspontan ăaăcaracteristicilorăindividuale; fixeaz ătotă
atâtădeăbineăconcepteăcâtăşiătehniciădeălucru; permiteăeducatoareiăs ăevaluezeăzilnicăprogreseleă
realizateădeăcopiiiăs i.
Fişeleăseăfolosescăînădiferiteămomenteăaleăactivit ii potrivităcuănecesitateaădesf şur riiăeiă
înăatingereaăobiectivuluiăurm rit.ăÎnăfinalăseăfaceăoăcorectareăfrontal ,ăoăprezentareăaăsolu iiloră
deăc treăeducatoare.ăDac ăeducatoareaăefectueaz ăşiă oăactivitateădeăsintetizareăaărezultatelor,ă
clasându-leă şiă trecându-leă înă tabeleă nominale,ă vaă puteaă urm riă muncaă fiec ruiă copil,ă nivelul
atins de acesta.
Fişeleădeămunc ăindependent ăpotăaveaădiferiteăscopuri: fişeăcareăcon inăexempleăprinăcareă
seăverific ăoădefini ieădat ; fişeădeăpredare-înv areădeăcunoştin eănoi; fişeădeăconsolidare; fişeă
de recuperare; fişeădeădezvoltare; fişeădeăelaborare (creativitate); fişeăpentruăautocorectare.
Fişele de dezvoltare con inăexerci iiăcareăs ăpun ăproblemeăînăfa aăcopiilorăfoarteăbuni,ăs ă
le solicite un efort, iar cu restul grupei se va lucra separat.
Fişele de consolidare şi fixare a cunoştinţelor auăăcaăscopăcorectareaăgreşelilorăcolectiveăşiă
individuale pe care le fac copiii.
Fişele de elaborare (creativitate) urm rescădezvoltareaăcapacit ilorăcreativeăaleăfiec ruiă
copil.
Tema nr. 3
1) Elabora iăcâteăunăproiectădidacticăpentruăoăactivitateădesf şurat ăsubăform ădeăjocădidactică
pentruăfiecareăgrup .
2) Elabora iăcâteăunăproiectădidacticăpentruăoăactivitateădesf şurat ăsubăform ădeăexerci iuăcuă
materialăindividualăpentruăfiecareăgrup .
3) Elabora iăcâteăunăproiectădidacticăpentruăoăactivitateădesf şurat ăsubăform ădeăjocălogico-
matematicăpentruăfiecareăgrup .
4) Elabora iăsarciniădeăînv areăpentruălucrulăpeăgrupeăeterogeneăînăcadrulăuneiăactivit iădeă
predareăaănum ruluiă7.
5) Elabora iăsarciniădeăînv areăpentruălucrulă peă grupeăomogeneăînă cadrulăuneiă activit iă de
predareăaăadun rii.
 4. Metodeăşiăprocedeeăfolositeăînăcadrulăactivit ilorămatematice

Explicaţia – metod ă verbal ă deă asimilareă aă cunoştin eloră prină careă seă progreseaz ă înă
cunoaştere,ăoferindăunămodelădescriptivălaănivelulărela iilor.
A explica înseamn ,ăînă viziuneaăluiă D’Hainaut,ăaădescoperi,ăaăfaceăs ăapar ăclareăpentruă
copilărela iiădeătipulăcauz -efect.
Pentruăaăfiăeficient ,ăexplica ia,ăcaămetod ădeăînv mântăspecific ăînă cadrulăactivit iloră
matematiceătrebuieăs ăaib ăurm toareleăcaracteristici:
•ăs ăfavorizezeăîn elegereaăunuiăaspectădinărealitate;
•ă s ă justificeă oă ideeă peă baz ă deă argumente,ă adresându-seă directă ra iunii,ă antrenândă
opera iileăgândiriiă(analiza,ăclasificarea,ădiscriminarea);
•ăs ăînlesneasc ădobândireaădeăcunoştin e,ăaăunorătehniciădeăac iune;
•ăs ărespecteărigurozitateaălogic ăaăcunoştin elorăadaptateăpeănivelădeăvârst ;
•ăs ăaib ăunărolăconcluziv,ădarăşiăanticipativ;
•ăs ăinfluen ezeăpozitivăresurseleăafectiv-emo ionaleăaleăcopiilor.
Înăutilizareaăeficient ăaăacesteiămetodeăseăcerărespectateăurm toareleăcerinţe:
•ăs ăfieăprecisă, concentrândăaten iaăcopiilorăasupraăunuiăanumeăaspect;
•ăs ăfieăcorectă din punct de vedere matematic;
•ăs ăfieăaccesibilă, adic ăadaptat ăniveluluiăexperien eiălingvisticeăşiăcognitiveăaăcopiilor;
•ăs ăfie concisă.
Dac ăexplica ia,ăcaămetod ,ăesteăcorectăaplicat ,ăeaăîşiăpuneăînăvaloareăcaracteristicile,ăiară
copiiiă g sescă înă explica ieă ună modelă deă ra ionamentă matematic,ă deă vorbire,ă ună modelă deă
abordareăaăuneiăsitua ii-problem ,ăşiăastfelăeiăîn elegămaiăbineăideileăceăliăseăcomunic .
Laă nivelulă activit iloră matematice,ă explica iaă esteă folosit ă atâtă deă educatoare,ă câtă şiă deă
copii.
Educatoarea:
•ăexplic ăprocedeulădeălucruă(grupareădeăobiecte,ăformareădeămul imi,ăordonareăetc.);
•ăexplic ătermeniiămatematici prinăcareăseăverbalizeaz ăac iunea;
•ăexplic ămodulădeăutilizareăaămijloacelorădidacticeă(materialăintuitiv);
•ăexplic ăreguliădeăjocăşiăsarcini de lucru.
Copilul:
•ăexplic ămodulăînăcareăaăac ionată(motiveaz );
•ăexplic ăsolu iileăg siteăînărezolvareaăsarcinii didactice, folosind limbajul matematic.
Explica iaăînso eşteăîntotdeaunaădemonstra iaăşiăoăsus ine.ăÎnăcursulăexplica ieiăseăpotăfaceă
întreruperi,ăcuăscopulădeăaăformulaăşiăadres întreb riăcopiilor,ăprinăcareăs ăseătestezeăgradulădeă
receptareăşiăîn elegereăaăcelorăexplicate,ădarăîntreruperileătrebuieăs ăfieădeăscurt ădurat ,ăpentruă
aănuărupeăfirulălogicăalădemersuluiăsus inut.
Metodaăexplica ieiăseăreg seşteăînăsecven eleădidacticeăaleădiverselorătipuriădeăactivit i.
Demonstraţia – esteă metodaă înv riiă peă bazaă contactuluiă cuă materialulă intuitiv,ă contactă
prinăcareăseăob ineăreflectareaăobiectuluiăînv riiălaănivelulăpercep ieiăşiăreprezent rii.
Demonstra iaă esteă unaă dină metodeleă deă baz ă înă activit ileă matematiceă şiă valorific ă
noutateaă cunoştin eloră şiă aă situa iiloră deă înv are.ă Caă metod ă intuitiv ,ă eaă esteă dominant ă înă
activit ileă deă dobândireă deă cunoştin eă şiă valorific ă caracterulă activ,ă concretă senzorială ală
percep ieiăcopilului.ăOăsitua ieămatematic ănou ,ăunăprocedeuănouădeălucruăvorăfiădemonstrate
şiă explicate de educatoare.ă Nivelulă deă cunoştin eă ală copiiloră şiă vârstaă acestoraă determin ă
raportulă optimă dintreă demonstra ieă şiă explica ie.ă Eficien aă demonstra iei,ă caă metod ,ă esteă
sporit ădac ăsuntărespectateăanumiteăcerinţe de ordin psihopedagogic:
•ă demonstra iaă trebuieă s ă seă sprijineă peă diferiteă materialeă didacticeă demonstrativeă caă
substitute aleărealit ii,ăînăm sur ăs ăreprezinteăoăsus inereăfigurativ ,ă indispensabil gândiriiă
concreteă aă copilului,ă no iunileă fiindă prezentateă înă modă intuitivă prină experien eă
concret-senzoriale;
•ădemonstra iaătrebuieăsă respecte succesiunea logică aăetapelorădeăînv areăaăuneiăno iuniă
sau ac iuni;
•ă demonstra iaă trebuieă să păstreze proporţia corectă înă raportă cuă explicaţia,ă func ieă deă
scopulăurm rit;
•ă demonstra ia trebuie să favorizeze învăţarea prină creareaă motiva ieiă specificeă (trezirea
interesului).
Demonstra ia,ă caă metod ă specific ă înv riiă matematiceă laă vârstaă preşcolar ,ă valorific ă
func iileăpedagogiceăaleămaterialuluiădidactic.ăAstfel,ădemonstra iaăseăpoate face cu:
 obiecte şi jucării – faptă specifică pentruă grupaă mic ă şiă grupaă mijlocieă dină gr dini ,ă
folosindu-seă înă activit ileă deă dobândireă deă cunoştin e,ă dară şiă înă activit iă deă consolidareă şiă
verificare.ăLaăacestănivelădeăvârst ,ădemonstra iaăcuăacestătip de material didactic contribuie la
formareaăreprezent rilorăcorecteădespreămul imi,ăsubmul imi,ăcoresponden ,ănum r.
 material didactic structurat – specificăpentruăgrupaămareăşiăgrupaăpreg titoareăprecumăşiă
pentruă înv mântulă primar.ă Materialulă confec ionată vaă fiă demonstrativă (ală educatoarei/ă
educatoarei)ă şiă distributivă (ală copiilor),ă favorizândă transferulă deă laă ac iuneaă obiectual ă laă
reflectareaăînăplanămentalăaăreprezent rii.
Contactulăsenzorialăcuămaterialulădidacticăstructuratăfavorizeaz ăatâtălaturaăformativ ,ăcâtă
şiăpeăceaăinformativ ăaăînv riiăperceptive.ăAcestămaterialădidacticătrebuieăs ărespecteăcerin e
pedagogice ca:
o adaptareălaăscopăşiăobiective;
o s ă asigureă percepereaă prină câtă maiă mul iă analizatori: form ă stilizat ; culoareă corect ă
(conformărealit ii); dimensiuneăadaptat ănecesit ilorăceruteădeădemonstra ie.
o func ionalitateă(uşorădeămanipulat).
 reprezentări iconice – specificeăpentruăgrupaămareăşiăgrupaăpreg titoare.
Integrareaă reprezent riloră iconiceă înă demonstra ieă realizeaz ă saltul dină planulă ac iuniiă
obiectualeă(faz ăconcret ,ăsemiconcret )ăînăplanulăsimbolic.ăObiectul,ăcaăelementăalămul imii,ă
vaă fiă prezentată pentruă începută prină imagineaă sa desenat ,ă figurativ,ă pentruă caă ulterioră s ă fieă
reprezentat iconic (simbolic).
Exist ă şiă oă form aparteă aă demonstra iei,ă careă îşiă datoreaz ă separareaă deă celelalte forme
sprijiniriiăeiăpeămijloaceătehnice.ăMotivareaăfolosiriiămijloacelorătehniceăesteăfoarteăconcret ,
adic :
- redauărealitateaăcuămareăfidelitate,ăatâtăînăplanăsonor,ăcâtăşiăînăplanăvizual;
- potăsurprindeăaspecteăcareăpeăalt ăcaleăarăfiăimposibilăsau celăpu inăfoarteăgreuădeăredat;
- eleăpermităreluareaărapid ,ăoriădeăcâteăoriăesteănevoie;
- datorit ăinedituluiăpeăcareăîlăcon inăşiăchiarăaspectuluiăesteticăpeăcareăîlăimplic ,ăeleăsuntă
mai atractive pentru copii şiămaiăproductive.
Cerin eleăpeăcareăleăimplic ăsunt:ăorganizareaăspecial ăaăspa iuluiădeădesf şurareă- alegerea
judicioas ăaămomentuluiăutiliz riiălorăpentruăaănuăbruiaăactivitateaăcopilului - preg tireaăpentruăă
utilizareaăşiăîntre inereaăînăstareăfunc ional ăaădispozitivelor,ămaterialelor,ăaparaturiiăcuprinseă
înăacestădemers.9
Conversaţia – metod ă deă instruireă cuă ajutorulă întreb riloră şiă r spunsuriloră înă scopulă
realiz riiăunorăsarciniăşiăsitua iiădeăînv are.
Înăraportăcuăobiectiveleăurm riteăşiăcuătipulădeăactivitateăînăcareăesteăintegrat ,ăconversa ia,
caămetod ,ăareăurm toareleăfunc ii:10

9
Gerghit I., Metode de învăţământ,ăPolirom,ăIaşi,ă2006
10
Idem
 •ă euristică, deă valorificareă aă cunoştin eloră anterioareă aleă copiiloră peă oă nou ă treapt ă deă
cunoaştereă(conversație de tip euristic);
•ăde clarificare, deăaprofundareăaăcunoştin eloră(conversa ia de aprofundare);
•ăde consolidare şiăsistematizare (conversa ia de consolidare);
•ăde verificare sau control (conversa ia de verificare).
Mecanismul conversației const ăîntr-oăsuccesiuneălogic ădeăîntreb ri.ăÎntreb rileătrebuieăs ă
p strezeă oă propor ieă corect ă întreă celeă deă tipă reproductiv-cognitiv (care este, ce este, cine,
când)ăşiăproductiv-cognitive (înăceăscop,ăcât,ădinăceăcauz ).
Caămetod ăverbal ,ăconversa ia contribuieăopera ionalălaărealizareaăobiectivelorăurm rite,ă
iarăîntreb rileăconstituieăinstrumentulămetodeiăceătrebuieăs ăsatisfac urm toarele cerin e:
•ăs ărespecteăsuccesiuneaălogic ăaăsarcinilorădeăînv are;
•ă s ă stimulezeă gândireaă copiluluiă orientândă aten iaă spreă elementeleă importante,ă dară
neglijate,ăaleăuneiăsitua ii-problem ;
•ăs ăajuteăcopiiiăînăa-şiăvalorificaăşiăreorganizaăpropriileăcunoştin e,ăpentruăaăajungeălaănoiă
structuriăcognitiveăprinăîntreb riăajut toare,ănecesareărezolv riiăunorăsitua iiăproblematice;
•ăs ăfieăclare,ăcorecte,ăprecise;
•ăs ănuăsugerezeăr spunsurile;
•ă s ă nuă supraestimezeă capacitateaă deă explorareă aă copiilor,ă respectândă principiulă „paşiloră
mici”.
R spunsurileăcopiilorătrebuieăs ăfie:
•ăcomplete,ăs ăsatisfac cerin eleăcuprinseăînăîntrebare;
•ăs ădovedeasc ăîn elegereaăcunoştin elorămatematice,ăs ăfieămotivate;
•ăs ăfieăformulateăindependent.
Educatoareaătrebuieăs ăcreezeăcâtămaiămulteăsitua iiăgeneratoareădeăîntreb riăşiăc ut ri,ăs ă
dea posibilitatea copilului de a face o selecție aă posibilit iloră deă lucru,ă s ă recurg ă laă
întreb ri-problem ,ă s -iă încurajezeă pentruă aă formulaă eiă înşişiă întreb ri,ă s ă pun ă probleme.ă
Întreb rileădeătipul:ă„Ce ai aici?, „Ce ai făcut?”,ă„De ce?”ăpunăcopiiiăînăsitua iaădeăaămotivaă
ac iuneaă şiă astfelă limbajulă relev ă con inutulă matematică ală ac iuniiă obiectualeă şiă seă realizeaz ă
schimbul de idei.
Înă cazulă conversaţiei de consolidare,ă r spunsulă vizeaz ă adaptareaă laă oă situa ieă
problematic ă şiă presupuneă oă elaborareă mental ă sau practic .ă Educatoareaă trebuieă s ă acordeă
timpul necesar pentru formulareaă r spunsuluiă sau pentruă ac iune,ă acceptândă chiară anumiteă
greşeli,ăceăvorăfiăcorectateădup ăformulareaăr spunsurilor.ăÎnăcazulăr spunsurilorăincorecteăseă
vaărecurgeălaăactivitateaădiferen iat .
Oă aten ieă deosebit ă seă vaă acordaă înt ririiă pozitiveă aă r spunsului, nefiind recomandate
metodeleădeădezaprobareătotal ăcareăauăefectădescurajator.
Conversaţia euristică esteă conceput ă astfelă încâtă s ă conduc ă laă descoperireaă aă cevaă nouă
pentru copil. Un alt nume al acestei metode este conversa ia socratic .
Aceasta metod ăconst ăînăăseriiălegateădeăîntreb riăşiăr spunsuri,ălaăfineleăc roraăs ărezulte,ă
caă oă concluzie,ă adev rulă sau noutatea pentru copilul antrenată înă procesulă înv rii.ă Eaă esteăă
condi ionat ădeăexperien aăcopiluluiăăcareăs -iăpermit ăs ădeaăr spunsuri laăîntreb rileăceăiăseă
pun.
Conversa ia (dialogul) educatoare-copil sau educatoare-copii esteă considerat ă caă unaă
dintreăceleămaiăactiveăşiămaiăeficienteămodalit iădeăinstruc ieăşiăeduca ie.ă
Pedagogiiă contemporaniă caut ă s ă îmbun t easc ă aceast ă metod ă prină perfec ionareaă
întreb rilor.ă Tipuriă diferiteă deă întreb ri,ă subă raportulă con inutuluiă şiă ală formul riiă lor,ă
orienteaz ă diferen iată şiă solicit ă laă diferiteă niveleă activit ileă mintale.ă Întreb riloră cuă func ieă
reproductiv ă sau reproductiv-cognitive trebuieă s ă leă iaă loculă întreb riloră productiv-cognitive
de tipul: de ce?, cum?.
 Didacticaă actual ă preconizeaz ă oă maiă frecvent ă utilizareă aă problemeloră (întreb rilor)ă
convergente (careă îndeamn ă laă analize,ă compara ii),ă divergente (careă exerseaz ă gândireaă peă
c iăoriginale),ăprecumăşiăaăîntreb rilorăde evaluare (careăsolicit ăcopiilorăjudec iăproprii).ă
Metoda observării (observaţia) – const ă dină urm rireaă sistematic ă deă c treă copil a
obiecteloră şiă fenomeneloră ceă constituieă con inutulă înv rii,ă înă scopulă surprinderiiă însuşiriloră
semnificative ale acestora.
Ionă Cerghită apreciaz ă observareaă caă unaă dintreă metodeleă deă înv areă prină cercetareă şiă
descoperire.ăEsteăpracticat ădeăcopii înăformeămaiăsimpleăsau complexe,ăînăraportăcuăvârsta.11
Func iaă metodeiă nuă esteă înă primulă rândă unaă informativ ,ă ciă maiă accentuat ă apareă ceaă
formativ ,ăadic ădeăintroducereăaăcopiluluiăînăcercetareaăştiin ific ăpeăoăcaleăsimpl .
Dac ă întâiă copilul doară recunoaşte,ă descrie,ă analizeaz ă progresiv,ă elă trebuieă înv ată ă s ă
expliceăcauzele,ăs ăinterpretezeădateleăobservate,ăs ăreprezinteăgraficărezultatele,ăs ăarateădac ă
corespund sau nuăcuăuneleăidei,ăs ăapliceăşiăalteăsitua ii,ăcreateăprinăanalogie.ăCopilul trebuie
s -şiă noteze,ă s -şiă formulezeă întreb ri,ă deciă s ă aib ă ună caietă deă observa ie,ă putândă faceă uşoră
transferul la caietul de studiu.
Observa iaăştiin ific ăînso it ădeăexperimentăatingeăcoteămaximeăînăînv areaămatematicii.
Observa iaă esteă oă activitateă perceptiv ,ă inten ionat ,ă orientat ă spreă ună scop,ă reglat ă prină
cunoştin e,ăorganizat ăşiăcondus ăsistematic,ăconştientăşiăvoluntar.
Formulareaă unuiă scopă înă observa ieă impuneă sarcina deă aă dirijaă aten iaă copiluluiă spreă
sesizareaă unoră elementeă esen iale,ă astfelă încât,ă treptat,ă reprezent rileă s ă seă structureze,ă s ă seă
clarificeă şiă s ă seă fixeze.ă Prină scopă esteă concentrat ă aten iaă copiluluiă spreă observareaă unoră
anumiteăelementeăşiăsuntăactivizateămecanismeădiscriminative.
Observa ia,ă caă metod ,ă asigur ă bazaă intuitiv ă aă cunoaşterii,ă asigur ă formareaă deă
reprezent riă clareă despreă obiecteă şiă însuşirileă caracteristiceă aleă acestora.ă Îmbog ireaă bazeiă
senzorialeăaăcopiluluiăseărealizeaz ăînămareăm sur ăprinăobserva ieădirijat ,ăcopilulăînva ăprină
explorareăperceptiv ,ăceădepindeăînămareăm sur ădeăcalitateaăobserva iei.
Calitateaăobserva ieiăpoateăfiăsporit ăprinărespectareaăurm toarelorăcondiţii:
•ăorganizareaăunorăcondi iiămaterialeăpropiceăobserva iei;
•ăacordareaătimpuluiănecesar pentruăobserva ie;
•ădirijareaăprinăcuvântă(explica ie,ăconversație);
•ăacordareaălibert iiădeăaăpuneăîntreb riăînătimpulăobserva iei;
•ăvalorificareaăcunoştin elorăob inuteăprinăobserva ie;
•ăreluareaăobserv riiăînso iteădeăexplica ii,ădeăcâteăoriăseăimpune.
Observa ia,ă caă metod ,ă apareă înso it ă deă explica ie,ă ultimaă fiindă elementul de dirijare a
observa ieiăspreăscopulăpropus.
Explica ia,ăcaăprocedeu,ăareăunărolădeosebităînăcadrulăobserva iei,ădatorit ăfaptuluiăc ăprină
intermediulăcuvântului:
•ăseăstabileşteăscopulăobserva iei;
•ăsuntăactualizateăcunoştin eăşiăintegrateăînăcadrulăobservativ;
•ăseăexploreaz ăcâmpulăperceptiv,ăsco ându-seăînăeviden ăelementeleăsemnificative;
•ă seă fixeaz ă şiă seă valorific ă rezultateleă observa ieiă înă activitateaă (ac iunea)ă ceă asigur ă
integrareaăpercep iei;
•ăseăintroducăsimbolurileăverbaleăspecificeălimbajuluiămatematic,ăcuăasigurareaăunuiăraportă
corectăîntreărigoareăştiin ific ăşiăaccesibilitate.
Acesteă aspecteă aleă limbajuluiă constituieă şiă elementeă deă continuitateă întreă ciclurileă deă
înv mântă preşcolară şiă primară şiă conducă laă în elegereaă corect ă aă unoră no iuni.ă Dină acesteă
considerente, este necesar s ăseă in ăcontădeăimportan aăutiliz riiăunuiălimbajăcorectăînăcadrulă
explica ieiăceăînso eşteăobserva ia.

11
Gerghit I., Metode de învăţământ,ăPolirom.,ăIaşi,ă2006
 Func ieă deă nivelulă deă vârst ă şiă deă tipulă deă activitate,ă observa iaă dirijat ă seă reg seşteă înă
diferiteăsecven eăaleădemersuluiădidactic.
Exerciţiul – este oămetod ăceăareălaăbaz ăac iuniămotriceăşiăintelectuale,ăefectuateăînămodă
conştientă şiă repetat,ă înă scopulă form riiă deă priceperiă şiă deprinderi,ă ală automatiz riiă şiă
interioriz riiăunorămodalit iădeălucruădeănatur ămotriceăsau mental .
Prinăac iuneă exersat repetat,ăconştientăşiăsistematic,ăcopilulădobândeşteăoăîndemânare,ăoă
deprindere,ăiarăfolosireaăeiăînăcondi iiăvariateătransform ădeprindereaăînăpricepere.ăAnsamblul
deprinderilor şiă priceperilor, dobânditeă şiă exersate prină exerci iiă înă cadrulă activit ilor
matematice,ă conduceă laă automatizareaă şiă interiorizareaă lor,ă transformându-leă treptată înă
abilităţi.
Laă nivelulă activit iloră matematiceă dină gr dini ,ă abilit ileă seă dobândescă prină ac iuneaă
direct ăcuăobiecteăşiăexerseaz ăpoten ialulăsenzorialăşiăperceptiv al copilului.
Oăac iuneăpoateăfiăconsiderat ăexerci iuănumaiăînăcondi iileăînăcareăp streaz ăunăcaracteră
algoritmic.ăEaăseăfinalizeaz ăcuăformareaăunorăcomponenteăautomatizate,ăaăunorăabilit iădeci,ă
ceăvorăputeaăfiăaplicateăînărezolvareaăunorănoiăsarcini cu alt grad de complexitate.
Pentru ca un ansamblu de exerciţii să conducă la formarea unor abilităţi,ăacestaătrebuieăs ă
asigureăcopiluluiăparcurgereaăurm toarelorăetape:12
•ăfamiliarizareaăcuăac iuneaăînăansamblulăei,ăprinădemonstra ieăşiăaplica iiăini iale;
•ă familiarizareaă cuă elementeleă componenteă aleă deprinderiiă (prină descompunereaă şiă
efectuareaăpeăp r iăaăac iunii);
•ăunificareaăacestorăelementeăîntr-unătot,ăasigurândăorganizareaăsistemului;
•ăreglareaăşiăautocontrolulăefectu riiăopera iilor;
•ăautomatizareaăşiăperfectareaăac iunii,ădobândireaăabilit ii.
Cunoaştereaăşiărespectareaăacestorăetapeădeăc treăeducatoare favorizeaz :
•ăconsolidareaăcunoştin elorăşiădeprinderilorăanterioare;
•ăamplificareaăcapacit ilorăoperatoriiăaleăachizi iilorăprinăaplicareaăînăsitua iiănoi;
•ărealizareaăobiectivelorăformativeăasociateă(psihomotrice,ăafective).
Pentruă aă asiguraă formareaă deă abilit iă matematice,ă caă finalit iă aleă disciplinei,ă exerci iulă
trebuieă s ă fieă integrată într-ună sistem,ă atâtă laă nivelulă uneiă abilit i,ă dară şiă laă nivelă deă unitateă
didactic .
Conceperea,ăorganizareaăşiăproiectareaăunuiăsistemădeăexerci iiăînăscopulădobândiriiăuneiă
abilit iătrebuieăs ăasigureăvalorificareaăfuncţiilor exerci iului:13
•ăformareaădeprinderilorăprinăac iuniăcorectăelaborateăşi consolidate;
•ăadâncireaăîn elegeriiăno iunilorăprinăexersare înăsitua iiănoi;
•ădezvoltareaăopera iilorămentaleăşiăconstituireaălorăînăstructuriăopera ionale;
•ă sporireaă capacit iiă operatoriiă aă cunoştin elor,ă priceperiloră şiă deprinderiloră şiă transfor-
mareaălorăînăabilit iă(opera ionalizareaăachizi iilor).
Înăcadrulăactivit ilorămatematice,ăsistemulădeăexerci iiăvizeaz ,ăpentruăînceput,ăcapacitateaă
deă reproducereă aă achizi iilor.ă Odat ă dobândite,ă abilit ileă asigur ă prină exersare caracterele
reversibil şiăasociativăaleăopera iei,ăiarăexerci iulădevineăastfelăopera ional.
Înă conceperea unui sistem eficient de exerciţii, educatoarea trebuieă s ă in ă contă deă
urm toareleăcondiţii psiho-pedagogice,ăsubordonateăetapelorădeăformareăaăabilit ilor:
•ă asigurareaă succesiuniiă sistemiceă aă exerci iilor,ă respectândă etapeleă deă formareă aă uneiă
no iuni;
•ăsuccesiuneaăprogresiv ăprinăeşalonareaălorădup ăgradulădeădificultate;
•ăaplicareaădiferen iat ăaăexerci iilor,ăfunc ieădeăparticularit ileăcapacit ilorădeăînv are;
•ăvarietateaăexerci iilorăprinăschimbareaăformei,ăaămoduluiădeăexecu ieă sau a materialului
didactic;
12
Roşca,ăA.,ăZorgo,ăB.,ăAptitudinile,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1972
13
Cerghit, I., Metode de învăţământ,ăPolirom,ăIaşi,ă2006
 •ăcreştereaătreptat ăaăgraduluiădeăindependen ăaăcopiilorăînăexecutareaăexerci iiloră(deălaă
exerci iulădeăimita ieădirijat,ălaăexerci iulădeăexemplificareăsemidirijatăşiăindependent);
•ărepartizareaăînătimpăaăexerci iilor,ăînăscopulăspoririiăeficien eiăînv rii;
•ă asigurareaă uneiă alternan eă ra ionaleă întreă exerci iileă motriceă şiă celeă mentale,ă func ieă deă
nivelulădeăvârst ăşiăscopulăurm rit.
Sistemul de exerci iiă nu-şiă poateă atingeă scopulă formativă f r ă aă acordaă aten iaă cuvenit ă
desf şur riiă exerci iiloră ceă formeaz ă ansamblul. Din acest motiv, este util pentru cadrul
didacticăs ăre in ăcâtevaăaspecteăpentruăorganizarea situaţiilor şi sarcinilor de învăţare.
El trebuie
•ăs ăcunoasc ăbineăstructura,ăvaloareaăşiălimiteleăexerci iuluiădeăexecutat;
•ăs ămotivezeăcorectăefectuareaărepetat ăaăunorăexerci ii,ăprecumăşiăperforman eleădeăatins;
•ăs ăexpliceăşiăs ădemonstrezeămodelulăac iunii;
•ăs ăcreezeăsitua iiăcâtămaiăvariate de exersare;
•ăs ăaib ăînăvedereăoăordonareăaăexerci iilor,ădup ăcomplexitateăşiăgradădeădificultate;
•ăs ăîmbineăprocedeulăexecu ieiăglobaleăcuăcelăalăfragment rii;
•ă s ă impun ă (precizeze)ă ună ritmă optimă deă ac iune,ă cuă uneleă verific riă imediate,ă ca şiă
creareaăunorăposibilit iădeăautocontrol.
Dup ăfuncţiile peăcareăleăîndeplinescăîn formarea deprinderilor,ăexerci iileăsuntăimitativeă
(domin ă func iaă normativ ă şiă ceaă opera ional )ă şiă deă exemplificareă (func iileă cognitiv ă şiă
formativ ).
Exerciţiile de imitare.ăOriceăexerci iuănouădinăcadrulăunuiăsistemădeăexerci iiăeste,ăpentruă
început,ădeătipăimitativ.ăCopiiiăimit ,ăluândăcaămodelăexerci iulăeducatoarei,ăsuntăîndruma iăşiă
corecta iă spreă aă evitaă greşelileă şiă procedeeleă incorecte.ă Educatoareaă urm reşteă modul de
îndeplinireăaă sarcinilor,ăinsist ăasupraăfazelorăşiă aăsuccesiuniiă etapelorăexerci iului,ă urm rindă
modulăcumăcopiiiăaplic ăîndrum rileădate.ă
Exerciţiile de exemplificare (deă baz )ă asigur ă consolidareaă uneiă deprinderiă (priceperi,ă
abilit iămatematice)ăşiăseăreg sescăsubăformaărepet rilorăsuccesiveăpeăcareăleărealizeaz ăcopiii,ă
c utândăs ăseăapropieădeămodel.
Exerci iul seă poateă folosiă înă scopulă deă aă consolidaă cunoştin eleă însuşiteă anterior,ă deă aă
formaăpriceperiăşiădeprinderi,ăcâtăşiăpentruăaădezvoltaăcapacit ileăcreatoare.
Treptat,ă prină intermediulă metodeiă exerci iului,ă copiiiă trebuieă s ă treac ă deă laă oă activitateă
imitativ ăspreăoăactivitateăcreatoare.
Problematizarea reprezint ăunaădintreăceleămaiăutileămetode,ăprinăpoten ialulăeiăeuristicăşiă
activizator.ă Seă faceă oă distinc ieă foarteă clar ă întreă conceptulă deă problemă şiă conceptulă deă
situaţie – problemă implicatăînămetodaăproblematiz rii.ăPrimulăvizeaz ăproblemaăşiărezolvareaă
acesteiaădinăpunctulădeăvedereăalăaplic rii,ăverific riiăunorăreguliăînv ate, al unor algoritmi ce
potăfiăutiliza iăînărezolvare.
Oă situa ie-problem ă desemneaz ă oă situa ieă contradictorie,ă conflictual ,ă ceă rezult ă dină
tr ireaă simultan ă aă dou ă realit i:ă experien aă anterioar ,ă cognitiv-emo ional ă şiă elementulă deă
noutate, necunoscutulă cuă careă seă confrunt ă subiectul.ă Acestă conflictă incit ă laă c utareă şiă
descoperire,ă laă intuireaă unoră solu iiă noi,ă aă unoră rela iiă aparentă inexistenteă întreă ceeaă ceă esteă
cunoscutăşiăceeaăceăesteănouăpentruăsubiect.ăOăîntrebareădevineăsitua ie-problem ăatunciăcândă
seădeclanşeaz ăcuriozitatea,ătendin aădeăc utare,ădeădep şireăaăobstacolelor.ăÎnăproblematizare,ă
ceaămaiăimportant ăesteăcreareaăsitua iilorăproblematiceăşiăămaiăpu inăpunereaăunorăîntreb ri.
Problematizareaătrebuieăîn eleas ăcaăfiindăoămodalitateăinstructiv ăprinăcareăseărecurgeălaă
cunoaştereaă realit ii,ă constituindă formaă pedagogic ă prină careă stimul mă copilul s ă participeă
conştientăşiăintensivălaăautodezvoltareaăs peăbazaăuneiăproblemeăpropuseăşiăoănou ăexperien ă
careătindeăs ărestructurezeăvecheaăs experien .
Oăproblem ătrebuieăs ădezvolteăoăatitudineăcreatoare.ăCreativitateaăcaăg sireăaăuneiăsolu iiă
noi,ăoriginale,ăimplic ăoăsitua ieăproblematizant ăşiăseăcultiv ăpeăterenulăconflictualăalăacesteiaă
asigurândă flexibilitateaă gândirii.ă Lips deă încurajare, de apreciere a efortului, pot curma o
gândireăcreatoare.
Oăproblem ăsau oăsitua ieăproblem ănuătrebuieăconfundat ăcuăconversa ia euristic ,ăundeă
copilul esteăpusăînă situa iaădeă aădaăunăr spuns,ă cuăunăefortărelativă uşor,ălaăoăîntrebareăcare-i
direc ioneaz ăproceseleădeăcunoaştere.ăScopulăîntreb riiădeătipăeuristicăînăproblematizareăesteă
deă aă deschideă caleaă pentruă rezolvareaă altoră problemeă maiă simple,ă caă trepteă înă solu ionareaă
problemei centrale.
Înăoriceăsitua ieăproblematic ,ăînăgeneral,ăseădistingădou ăelementeăprincipale:ăprimulă– o
scurt ă informa ieă care-l pune pe copil înă tem ă şiă ală doileaă –întrebareaă careă provoac ă
dificultateaădeărezolvare,ăantrenândăcapacitateaădeăreflexie.
Etape posibile înă abordareaă uneiă situa ii-problem : definirea punctului deă plecareă şiă aă
scopuluiă urm rit; punereaă problemeiă prină cunoaştereaă profund ă aă situa ieiă deă plecareă şiă
selectareaă informa iei; organizareaă informa iei; transformareaă informa ieiă peă caleaă
ra ionamentului,ă induc ieiă şiă deduc iei,ă aă intui ieiă şiă analogiei,ă inclusivă aă utiliz riiă şiă aă altoră
procedee para-logiceă înă vedereaă identific riiă solu iiloră posibile; luarea deciziilor – op iuneaă
pentruăsolu iaăoptim ; verificareaăsolu ieiăaleseăşiăaărezultatelor.
Problematizareaăareăoădeosebit ăvaloareăformativ :ăseăconsolideaz ăstructuriăcognitive; se
stimuleaz ăspiritulădeăexplorare; seăformeaz ăunăstilăactivădeămunc ; seăcultiv ăautonomiaăşiă
curajulăînăafişareaăunorăpozi iiăproprii.
Utilizareaă acesteiă metodeă presupuneă oă antrenareă plenar ă aă personalit iiă copiilor, a
componentelorăintelectuale,ăafectiveăşiăvoli ionale.
Problematizareaă esteă atributulă activă ală înv mântuluiă şiă const ă înă aă transformaă actulă
instructiv dintr-ună actă deă receptareă relativă pasivă aă cunoştin elor,ă într-ună actă deă permanent ă
c utare,ă prină cunoştin eă şiă cunoaştereă aă unuiă r spunsă laă oă întrebare.ă Prină aplicareaă acesteiă
metode copilul particip ă conştientă şiă activă laă autodezvoltareaă sa peă baz ă deă cunoaştereă
dobândit ă şiă oă nou ă experien ă careă tindeă s ă restructurezeă şiă s -i dezvolte capacitatea
cognitiv .
Dezvoltareaăpoten ialuluiădeăgândireăşiăcreativitateăseărealizeaz ăprinăactivit iăcareăsolicit ă
independen ,ăoriginalitate.ăDeăaceea,ătrebuieăs ăfimăreceptiviălaăceeaăceăintereseaz ăşiăplaceă
copiilor,ă laă ceeaă ceă voră şiă potă realiza,ă valorificândă înă activitateă toateă capacit ileă lor,ă
satisf cându-le interesele.
Învăţarea pe bază de probleme presupune ca educatoarea s ăleărelatezeăşiăs ăleăfoloseasc ,ă
înăclas ,ăfieăcaăpunctădeăplecareăînătrezireaăinteresuluiăpentruădobândireaăcunoştin elor,ăfieăcaă
punct de punereă înă valoareă aă informa ieiă copiiloră prină noiă combin riă sau restructur ri,ă înă
vedereaăelabor riiădeănoiăconcepte.
Exemplu: Copiiiă voră fiă puşiă înă situa iaă deă aă g siă maiă multeă varianteă deă compunere/ă
descompunereăaăunuiănum r,ăavândăcaăsarcin ădeădistribuită9ăelementeăînădou ămul imi.

2 7
9
Se pot folosi, de asemenea, probleme care-iăoblig ăpeăcopii s ăconstruiasc ăipoteze şiăs ă
încerceăsolu iiăpeăbazaăipotezelor.
Exemplu: Costelăareă8ămereăşiă7ăpere.ăDintreăacesteaăelăîiăd ăfrateluiăsau 3 fructe. Câteămereă
şiăcâteăpereăîiăr mânăluiăCostelădeăfiecareădat ?
Copiiiăpotăg siăsolu iiăvariateăfolosindu-seădeăurm torulătabel:

ARE D ÎIăăăăR MÂN

mere pere mere pere mere pere
8 7 3 0 8-3=5 7-0=7
8 7 2 1 8-2=6 7-1=6
8 7 1 2 8-1=7 7-2=5
8 7 0 3 8-0=8 7-3=4

Predareaă problematizat ă presupuneă ună ansambluă deă activit iă desf şurateă pentruă
formularea de probleme propuse spre rezolvare copiilor,ă cuă acordareaă unuiă ajutoră minimă şiă
coordonareaă procesuluiă deă g sireă aă solu iei,ă deă fixare,ă sistematizareă şiă aplicareă aă noiloră
achizi iiăinclusivăînărezolvareaăaltorăprobleme.ă
Investigaţia reprezint ăoăactivitateăcareăpoateăfiădescris ăastfel:
 copilulăprimeşteăoăsarcin prinăinstruc iuniăprecise,ăsarcin peăcareătrebuieăs ăoăîn eleag ;
 copilulă trebuieă s ă rezolveă sarcina,ă demonstrândă şiă exersândă totodat ă oă gam ă larg ă deă
cunoştin eăşiăcapacit iăînăcontexteăvariate;
Prină investiga ii,ă educatoareaă poateă urm riă procesulă deă înv are,ă realizareaă unuiă produsăăă
sau/şiăatitudineaăcopilului.
Sarcinileădeălucruăadresateăcopiilorădeăc treăeducatoareăînărealizareaăuneiăinvestiga ii,ăpotă
variaăcaănivelădeăcomplexitateăaăcunoştin elorăşiăcompeten elorăimplicate,ădup ăcumăurmeaz :
-simpla descriere a caracteristicilor unui obiect, lucruri desprinseădină realitateaăimediat ă
sauăfenomeneăobservateădirectădeăc treăcopilăşiăcomunicareaăînădiferiteămoduriăaăobserva iiloră
înregistrateăprinăintermediulădesenelor,ăgraficelor, tabelelor;
-utilizareaă unoră echipamenteă simpleă pentruă aă faceă observa ii,ă testeă referitoareă laă
fenomeneleăsupuseăaten ieiăcopiilor.ăAcesteăfenomeneăconstituieăbazaăpentruărealizareaăunoră
compara iiăadecvateăîntreăfenomeneleărespectiveăăsauăîntreăceeaăceăauăînregistratădirectăşiăceeaă
ceăauăpresupusăc ăseăvaăîntâmplaă(confirmareaăsauănuăaăpredic iilorăf cute).
Peăbazaăînregistr riiăsistematiceăaăobserva iilorăseăemităconcluziiăprezentateăîntr-oăform ă
ştiin ific ăşiăargumentat ălogicăpentruăconfirmareaăpredic iilorăformulate.
Selectareaă materialeloră adecvateă realiz riiă sarcinii,ă înregistrareaă observa iiloră specifice,ă
prezentareaăăacestoraăsubăform ădeăconcluzii,ăutilizândădesene,ătabeleăşiăgrafice,ăsuntătotăatâteaă
opera iiăcareăantreneaz ăcopiiiăîntr-oăform de activitate teoretico-practic ăcuăputerniceăvalen eă
formative.
Învăţarea prin descoperire (redescoperire) poateă fiă deă tipă descoperireă dirijat ă şiă
descoperireă independent .ă Prină aceast ă metod ă seă pună înă eviden ă înă primulă rândă c ileă prină
care se ajunge laă achizi ionareaă informa iilor,ă prilejuindu-se copiiloră cunoaştereaă ştiin eiă caă
proces.
Parcurgândădrumulăredescoperirii,ăcopilul refaceăanumiteăetapeăaleăcunoaşteriiăştiin ificeăşiă
îşiăînsuşeşteăastfelăelementeăaleămetodologieiăcercet riiăştiin ifice.
Aceast ă metod ă areă oă deosebit ă valoareă formativ ă dezvoltândă atâtă capacit ileă deă
cunoaştereă aleă copiiloră (interesul,ă pasiunea)ă câtă şiă importanteă tr s turiă aleă personalit iiă
(tenacitate, spiritul de ordine, disciplina, originalitatea).
Modalit ileădeăînv areăprinăredescoperireăcorespundăînăgeneralăformelorădeăra ionamentă
peăcareăseăîntemeiaz .
Astfel se disting:
- descoperirea pe cale inductivă;
- descoperirea pe cale deductivă;
 - descoperirea prin analogie.
Descoperirea pe cale inductivă urm reşteăînăfinalăformarea schemelor operatorii.
Descoperirea pe cale deductivă esteăaceeaăînăcareăcopilul areăunămomentădeăc utareăcareă
implic ă încadrareaă unuiă sistemă maiă larg,ă apoiă sferaă seă restrângeă pân ă laă recunoaştereaă
particularit ilor.
Descoperirea prin analogie const ă înă aplicareaă unuiă procedeuă cunoscută laă ună altă cază cuă
careăareăasem n ri.
Descoperireaă unuiă adev ră prină eforturiă propriiă angajeaz ă structurileă intelectualeă îns şiă şiă
determin ăoăparticipareăactiv ăşiăproductiv ălaăactivitate a copiilor.
Înv areaăprină descoperireăşiă înv areaăprină problematizareăconstituieămodalit iădeălucruă
eficiente pentru activizarea copiilor.ă Întreă celeă dou ă tipuriă deă înv areă exist ă oă deosebireă
esen ial :ă înă cadrulă problematiz riiă accentulă cadeă peă creareaă unoră situa iiă conflictuale care
declanşeaz ă procesulă deă înv are,ă iară înă cadrulă descoperiiă accentulă cadeă ă peă aflareaă solu ieiă
pornindu-seă deă laă elementeă dejaă cunoscute.ă Utilizândă înv areaă prină descoperireă copiiiă îşiă
dezvolt ă spiritulă deă observa ie,ă memoria,ă gândirea,ă îşiă formeaz ă deprinderiă deă munc ă
independent .
Descoperireaă înă înv areă esteă dirijat .ă Educatorulă trebuieă s ă îndrumeă copilul înă aflareaă
nout ilor.ă Didacticaă general ă subliniaz ă c ă esteă important ă respectareaă etapeloră cunoscute:
formularea sarcinii, problemei; efectuareaădeăreactualiz ri; formularea ipotezei de rezolvare;
stabilirea planului, mijloacelor; verificarea; formulareaă unoră generaliz ri; evaluarea;
valorificarea.
Rezolvareaă deă problemeă diverseă deă matematic ă implic ă înv areaă prină descoperireă înă
sensulăc ă copiilorănuăliăseăpuneălaădispozi ieăniciăunăprocedeuă sau mod de rezolvare. Copiii
trebuieă s ă descopereă acestă modă deă rezolvare.ă Deoareceă rezolvareaă deă problemeă genereaz ă oă
nou ă înv are,ă eaă reprezint ă ună tipă deă înv are.ă Intelectulă copilului este supus la un efort
sus inutăînăetapaăemiteriiăipotezelorăşiăaădescopeririiăsolu iei.ăPrinăactivitateaădepus ,ă copilul
nuă numaiă c ă aă rezolvată problema,ă dară înva ă şiă cevaă nou.ă Deă aceeaă condi iaă deă baz ă aă
rezolv riiăproblemelorăesteăexperien aăanterioar ,ăactualizareaăregulilorăînv ateăanterior.
Algoritmul esteă ună sistemă deă ra ionamenteă şiă opera iiă careă seă desf şoar ă într-oă anumit ă
succesiuneă finit ă care,ă fiindă respectat ă riguros,ă conduceă înă modă sigură laă recunoaştereaă şiă
rezolvareaăproblemelorădeăacelaşiătip.ăAlgoritmizareaăesteămetodaăcareăutilizeaz ăalgoritmiăînă
înv are.
Algoritmiiă ofer ă copiiloră cheiaă sistemuluiă deă opera iiă mintaleă peă careă trebuieă s ă leă
efectuezeăpentruăaărecunoaşteăîntr-unăcontextănou,ăno iuneaăsau teoremaăînv at ăanteriorăşiăaă
putea opera cu ea.
Înăplanădidacticăacesteăopera iiămintaleăseăexteriorizeaz ăprinărezolvareaăunorăexerci iiăşiă
problemeădeăacelaşiătip.ăPentruăcaăalgoritmiiăs ădevin ăinstrumenteăaleăgândiriiăcopiilor, este
necesar s ănuăfieăda iăciăs -i punem pe copii înăsitua iaădeăaăparcurge toateăetapeleăelabor riiă
lor,ăpentruăaăputeaă conştientizaăfiecareă element.ă Folosireaămetodeiă algoritmiz riiăneăajut ăs ă
înzestr măcopiiiăcuămodalit iăeconomiceădeăgândireăşiăac iune.
Înăcazulărezolv riiăunuiăanumitătipădeăprobleme,ăcopilul îşiăînsuşeşteăoăsuit ădeăopera iiăpeă
careăleăaplic ăînărezolvareaăproblemelorăceăseăîncadreaz ăînăacestătip.ă
Jocul de rol caă metod seă bazeaz ă peă ideeaă c ă seă poateă înv aă nuă numaiă dină experien aă
direct ,ă ciă şiă dină ceaă simulat .ă Aă simulaă esteă similară cuă aă mima,ă aă teă preface, a imita, a
reproduceăînămodăfictivăsitua ii,ăac iuni,ăfapte.ă
Scopul jocului este de a-iăpuneăpeăparticipan iăînăipostazeăcareănuăleăsuntăfamiliareătocmaiă
pentru a-iăajutaăs ăîn eleag ăsitua iileărespectiveăşiăpeăalteăpersoaneăcareăauăpuncteădeăvedere,
respons bilit i,ăinterese,ăpreocup riăşiămotiva iiădiferite.ăEsteăştiutăfaptulăc ădeăceleămaiămulteă
oriăavemătendin aădeăaăsubaprecia,ădeăaăblamaăsau,ădimpotriv ,ădeăaăsupraapreciaă„rolurile”ăpeă
careădiferiteăpersoaneăcuăcareăintr măînăcontactătrebuieăs ăleăîndeplineasc .ăDeăasemenea,ădeă
multeă oriă „încremenireaă înă propriulă proiect”ă neă împiedic ă s ă vedemă posibileă varia iiă şiă
alternativeăaleăpropriiloră„roluri”.ăDinăaceast ăperspectiv ,ăprinăjoculădeărolă copiiiăpotăînv aă
despreăeiăînşişi,ădespreăpersoaneleăşiălumeaădinăjurăîntr-oămanier ăpl cut ăşiăatr g toare.
Exist ămaiămulteăvariante,ădintreăcareămen ion m:
Jocul cu rol prescris, dat prin scenariu – participan iiăprimescăcazulăşiădescriereaăroluriloră
peăcareăleăinterpreteaz ăcaăatare.
Jocul de rol improvizat,ăcreatădeăcelăcareăinterpreteaz ă– seăporneşteădeălaăoăsitua ieădat ăşiă
fiecareăparticipantătrebuieăs -şiădezvolteărolul.
Etapele metodei:
- Stabili iăobiectiveleăpeăcareăleăurm ri i,ăteme/problemaăpeăcareăjoculădeărolătrebuieăs ăleă
ilustrezeăşiăpersonajele de interpretat.
- Preg ti iăfişeleăcuădescrierileădeărol.
- Decide iăîmpreun ăcuăcopiiiăcâ iădintreăeiăvorăjucaăroluri,ăcâ iăvorăfiăobservatori,ădac ăseă
interpreteaz ăsimultan,ăînăgrupuriămiciăsau cuătoat ăclas .
- Stabili iămodulăînăcareăseăvaădesf şuraăjocul de rol:
 caăoăpovestireăînăcareănaratorulăpovesteşteădesf şurareaăac iuniiăşiădiferiteăpersonajeăcareă
oăinterpreteaz ;
 caăoăscenet ăînă careăpersonajeleăinterac ioneaz ,ăinventândădialogulă odat ăcuăderulareaă
ac iunii;
 caăunăprocesăcareărespect ăînămareăm sur ăoăprocedur .ă
Acorda iă copiiloră câtevaă minuteă pentruă aă analizaă situa iaă ă şiă pentruă a-şiă preg tiă rolurile/ă
reprezenta ia.ăDac ăesteănevoie,ăaranja iămobilierulăpentruăaăaveaăsuficientăspa iu.ă
- Copiiiăinterpreteaz ăjoculădeărol.
Înătimpulăreprezent rii,ăuneoriăesteăutilăs ăîntrerupe iăîntr-un anumit punct pentru a le cere
copiiloră s ă reflectezeă laă ceeaă ceă seă întâmpl ă (dac ă seă ajungeă laă ună momentă explozivă înă
interpretarea unui conflict este chiar necesar s ăleăcere iăs -lărezolveăîntr-un mod neviolent).
Înăfinal,ăesteăimportantăcaăcopiiiăs ăreflectezeălaăactivitateaădesf şurat ăcaălaăoăexperien ă
deăînv are.ăEvalua iăactivitateaăcuă„actorii”ăşiă„spectatorii”.ăÎntreba i-i:
 Ceăsentimenteăave iăînăleg tur ăcuărolurile/situa iileăinterpretate?
 A fost oăinterpretareăconform ăcuărealitatea?ă
 Aăfostărezolvat ăproblemaăcon inut ădeăsitua ie?ăDac ăda,ăcum?ăDac ănu,ădeăce?
 Ceăarăfiăpututăfiădiferităînăinterpretare?ăCeăaltăfinalăarăfiăfostăposibil?
 Ceăa iăînv atădinăaceast ăexperien ?
Laă clas ă seă poateă aplicaă joculă deă rolă peă temaă „Laă cump r turi”.ă Avândă laă dispozi ieă oă
anumit ăsum ădeăbaniăşiăobiecteăcareăauăpre uriăprestabilite,ăcopiii au ca sarcin „efectuareaădeă
cump r turi”,ăcuăcondi iaăs ăseăîncadrezeăexactăînăsumaădeăbaniăpeăcareăoăauălaădispozi ie.ă
Deoareceăjoculădeărolăsimuleaz ăsitua iileăreale,ăseăpotăiviăîntreb riăcareănuăauăunăr spunsă
simplu, de exemplu despre comportamentul corect sau incorectă ală unuiă personaj.ă Înă acesteă
situa ii,ăesteăindicatăs ăsugera iăc ănuăexist ăunăsingurăr spunsăşiănuătrebuieăs ăv ăimpune iăună
punct de vedere asupra unor probleme controversate. Este foarte important s -i facem pe copii
s ăaccepteăpuncteleăînăcareăseăpareăc ăs-aăajunsălaăoăîn elegereăşiăseăpotăl s deschise anumite
aspecte care sunt discutabile.14
Jocul ca formă de activitate accentueaz ă rolulă formativă ală activit ilorămatematiceă prin:
exersareaă opera iiloră gândiriiă (analiz ,ă sintez ,ă compara ie,ă clasificarea,ă ordonarea,ă
abstractizarea, generalizarea, concretizarea); dezvoltarea spiritului deă ini iativ ,ă de
independen ,ă dară şiă deă echip ; formareaă unoră deprinderiă deă lucruă corectă şiă rapid; însuşireaă
conştient ,ătemeinic ,ăîntr-o form ăaccesibil ,ăpl cut ăşiărapid ,ăaăcunoştin elorămatematice.

14
Nick Wilson & al: Învăţarea activă,ă Ghidă pentruă formatoriă şiă cadreă didactice,ă Ministerulă Educa ieiă şiă
Cercet rii,ăSeriaăCALITATEăÎNăFORMARE,ăBucureşti,ă2001
 Caăform ădeăactivitate,ăjoculădidacticămatematicăesteăspecificăpentruăvârsteleămici.
Structura joculuiă didactică matematică seă refer ă la: scopul didactic; sarcinaă didactic ;
elemente de joc; con inutulămatematic; materialul didactic (dac ăesteăcazul); regulile jocului.
Desfăşurarea joculuiădidacticămatematicăcuprindeăurm toarele etape: introducereaăînăjoc;
prezentarea şiă intuireaă materialului; anun areaă titluluiă joculuiă şiă prezentareaă acestuia;
explicareaă şiă demonstrareaă reguliloră jocului; fixarea regulilor (prin jocul demonstrativ);
executareaă joculuiă deă prob ; executarea joculuiă deă c treă copii; complicarea jocului,
introducerea de noi variante; încheiereaăjocului - evaluarea conduitei de grup sau individuale.
Oă activitateă matematic ă bazat ă peă exerci iuă poateă fiă rigid ă şiă monoton ă maiă alesă pentruă
copiii de 7-8 ani. Educatoarea trebuie,ăînăacestăcaz,ăs ăîntre in ăşiăs ăstimulezeăinteresulăpentruă
activitate,ă introducândă elementeă cuă caracteră ludic.ă Înă acestă modă exerci iulă devineă dinamic,ă
precis,ăcorect,ăatractivăşiăstimuleaz ăparticipareaălaăactivitate a copiilor.
Chiarădac ăporneşteădeălaăoăsarcin ăeuristic ,ăeducatoarea poateătransformaăinten iaădeăjocă
înăac iuneăpropriu-zis ădeăînv areăşiămotiveaz ăparticipareaăactiv ăaăcopiilor prin elementele
saleăspecifice:ăcompeti ia,ămanipularea,ăsurpriza,ăaşteptarea.ă
Oriceă exerci iuă sau problem ă matematic ă poateă deveniă jocă didactică ă dac :ă realizeaz ă ună
scopă şiă oă sarcin didactic ă dină punctă deă vedereă matematic;ă foloseşteă elementeleă deă jocă înă
vedereaă realiz riiă sarcinii;ă foloseşteă ună con inută matematică accesibilă şiă atractiv,ă utilizeaz ă
reguliădeăjocăcunoscuteăanticipatăşiărespectateădeăcopii.
Tema nr. 4
1) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăexplica iei.
2) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăconversa iei.
3) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruire înăcareăs ăutiliza iămetodaăexerci iuluiălaăgrupaămic .
4) Proiecta iă oă secven ă deă instruireă înă careă s ă utiliza iă metodaă exerci iuluiă laă grupaă
preg titoare.
5) Enun a iăcelăpu inăpatruăsarciniădeăînv areăcareăs ăseăbazezeăpeămetodaăexerci iuluiă(câteă
una pentruăfiecareăgrup ).
6) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăproblematiz rii.
7) Enun a iăcelăpu inăpatruăsarciniădeăînv areăcareăs ăseăbazezeăpeăproblematizareă(câteăunaă
pentruăfiecareăgrup ).
8) Proiecta iă oă secven ă deă instruireă înă careă s ă utiliza iă metodaă demonstra ieiă laă grupaă
mijlocie.
9) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăînv riiăprinădescoperire.
10) Enun a iăcelăpu inăpatruăsarciniădeăînv areăcareăs ăseăbazezeăpeăînv areaăprinădescoperireă
(câteăunaăpentruăfiecareăgrup ).
11) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăobserva iei.
12) Enun a iăcelăpu inăpatruăsarciniădeăînv areăcareăs ăseăbazezeăpeămetodaăobserva ieiă(câteă
unaăpentruăfiecareăgrup ).
13) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăinvestiga iei.
14) Enun a iăcelăpu inăpatruăsarciniădeăînv areăcareăs ăseăbazezeăpeămetodaăinvestiga ieiă(câteă
unaăpentruăfiecareăgrup ).
15) Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăjoculuiădeărol.
16) Completa iătabelulăurm tor:

Metoda Avantaje Dezavantaje/riscuri/limite Observa ii

Explica ia
Conversa ia
Demonstra ia
.......
 5. Materialeăşiămijloaceădidacticeăspecificeăactivit ilorămatematice

5.1. Mijloacele didactice

Mijloacele didactice sunt elemente materiale adaptate sau selectateăînă scopulă îndeplinirii
sarcinilor instructiv-educative,ăînc rcateăcuăunăpoten ialăpedagogicăşiăcuăfunc iiăspecifice.
Pornindădeălaăfaptulăc ămijloaceleădeăînv mântăăsuntăinstrumenteăînăprocesulădeăînv are,ă
ele se pot clasificaăînădou ămariăcategorii:
1. Mijloaceădeăînv mântăcareăincludămesaj sau informa ieădidactic ;
2. Mijloaceădeăînv mântăcareăfaciliteaz ătransmitereaămesajelor sau aăinforma iilor.
Din prima categorie fac parte acele mijloace care redau sau reproducăinforma iile pentru
activitateaă deă înv are,ă atâtă pentruă formareaă unoră reprezent riă sau imagini,ă câtă şiă prină
exersareaăunorăac iuniănecesareăînăvedereaăform riiăopera iilorăintelectuale.
Dac ăacesteămijloaceăsuntăfolositeădeăcopil subădirectaăîndrumareăaăeducatoarei,ăeficien aă
înv riiămatematiciiăatingeăcoteămaxime.15
Alteă mijloaceă deă înv mântă ară fi: materialeă graficeă şiă figurativeă - scheme, grafice,
diagrame,ăfotografii,ăplanşe,ăbenziădesenate, etc.; modeleăsubstan iale,ăfunc ionaleăşiăac ionaleă
(riglete, numere înăculori,ătablaămagnetic ăcuămodeleleăaferente,ăjetoaneăştampilate, etc.);
Mijloacele tehnice de instruire sunt considerate ansambluri de procedee mecanice, optice,
electriceăşiăelectronice,ădeăînregistrare,ăp strareăşiătransmitereăaăinforma iei.
Înă literaturaă pedagogic ă româneasc ,ă mijloaceleă tehniceă deă instruireă suntă definiteă caă
ansamblu alămijloacelorădeăînv mântăcuăsuportătehnicăşiăcareăpretindărespectareaăunorănormeă
tehnice de utilizare speciale.16
Mijloacele tehnice de instruire se pot clasifica dup ă analizatorulă solicitată astfel:ă vizuale,ă
auditive, audiovizuale.
Dup ă caracterulă statică sau dinamic al imaginii ele pot fi: statice (epidiascopul,
retroproiectorul); dinamice (filmul, televiziunea, calculatoarele electronice);
Mijloace tehnice vizuale: aparate - epiproiectorul, epidiascopul, diascopul, aspectomatul,
aspectarul,ă retroproiectorul,ă videoproiectorul,ă cameraă deă luată vederiă şiă instala iaă video;
materiale - pentruăproiec iaăcuăaparateăvideo,ădocumenteătip rite,ădocumenteărareă(manuscrise,ă
pergamente),ădiapozitive,ădiafilme,ămicrofilme,ăfoliiăpentruăproiec ie,ăcaseteăvideo.ă
Mijloaceleă tehniceă audioă frecventă utilizateă înă şcoal ă sunt:ă radioul,ă pick-up-ul,
magnetofonul, casetofonul, reportofonul, playerul CD etc.
Mijloacele tehnice audio-vizuale sunt: televizorul,ă videocasetofonulă înă conexiuneă cuă ună
monitor TV sau videoproiector.
Diferiteleă func iiă pedagogiceă aleă mijloaceloră didacticeă determin ă oă ă nou ă clasificareă aă
acestoraăîn:
•ă mijloace informativ-demonstrative ce servesc la exemplificarea, ilustrareaă şiă
concretizareaăno iunilorămatematiceăşiăsuntăconstituiteădin:
– materiale intuitive ceăajut ălaăcunoaştereaăunorăpropriet iăaleăobiectelor,ăspecificeăfazeiă
concreteăaăînv rii;
– reprezentări spaţiale şi figurative, corpuriă şiă figuriă geometrice, desene (specifice
rezolv riiăproblemelorădup ăimagini);
– reprezentări simbolice,ă reprezent riă graficeă introduseă deă educatoareă înă fazaă
semiabstract ă deă formareă aă unoră no iuniă (simboliz rileă elementeloră unoră mul imi,ă conturulă
mul imii,ăcifreleăşiăsimbolurile aritmetice).

Neagu M., Beraru G., Activităţi matematice în grădiniţă,ăEdituraăPolirom,ăIaşi,1997

15
16
Herescu Ghe. I., Dumitru A.C., Matematică, Îndrumător pentru educatoarei şi institutori,Editura
Corint,Bucureşti,ă2001
 •ămijloace de exersare şi formare de deprinderi – dinăaceast ăcategorieăfacăparteăjocurileă
deăconstruc ii,ătrus Diènes,ătruseleăLogiăIăşiăLogiăII,ărigletele.
•ă mijloace de raţionalizare a timpului – constituiteă dină şabloane,ă jetoane,ă ştampile,
folositeădeăcopiiăînăactivit ileămatematice.ăAcesteaăseăfolosescăatâtăînăactivit ileăfrontale,ăcâtă
şiăînăceleăindividuale.

5.2 Materiale didactice utilizate laămatematic

Termenul material didactic desemneaz ă atâtă obiecteleă naturale,ă originale,ă cât şiă peă celeă
conceputeăşiărealizateăspecialăpentruăaăsubstituiăobiecteăşiăfenomeneăreale.
Ceeaă ceă ofer ă eficien ă materialuluiă didactică esteă posibilitateaă deă aă realizaă oă leg tur ă
permanent ă întreă activitateaă motrice,ă percep ie,ă gândireă şiă limbajă înă etapeleă de realizare a
sarcinilor didactice.
Copilulă preşcolară şiă şcolarulă mică auă laă aceast ă vârst ă oă gândireă preponderentă intuitiv ,ă
opereaz ălaănivelăconcretăcuămul imiăobiectualeăşiăînăacestămodăp trundeăsensulăconceptulor
fundamentale deămul imeăşiădeănum r. Deăaceea,ăatâtămijloacele,ăcâtăşiămaterialeleădidacticeă
trebuieăs ăfieăcâtămaiăvariateăşiămaiăreprezentative.
Peălâng ămaterialulădidacticăconfec ionatăcuămijloaceăproprii,ăeducatoareaăareăposibilitatea
s ă aleag ,ă func ieă deă obiectivulă urm rită şiă tipulă de activitate,ă oă gam ă variat ă deă mijloaceă
didactice.
1. Trusa Diènesă– format ădină48ădeăpieseăceăseădistingăprinăpatruăatribute,ăfiecareăavândăoă
serie de valori distincte.
Atribute: mărime cu 2 valori: mare, mic; culoare cuă3ăvalori:ăroşu,ăgalben,ăalbastru; formă
cuă4ăvalori:ăp trat,ătriunghi,ădreptunghi,ăcerc; grosime cuă2ăvalori:ăgros,ăsub ire.
Num rulăpieselorăesteădatădeătoateăcombina iileăposibileăaleăceloră4ăatribute,ăfiecareăfiindă
unicat.ăÎnătotalăsunt:ă2 x 3 x 4 x 2 = 48 piese.
Num rulălorăpoateăfiăredusăînăcazulăînăcareăseărenun ălaăuneleăatributeăsau valori, de exemplu:
Grupa mică: – form ă(cerc,ăp trat);
(12 piese) – culoareă(roşu,ăalbastru,ăgalben);
– m rimeă(mare,ămic).
Grupa mijlocie): – form ă(cerc,ăp trat,ătriunghi);
(36 piese) – culoareă(roşu,ăalbastru,ăgalben);
– m rimeă(mare,ămic);
– grosimeă(gros,ăsub ire).
Grupa mare, clasă I: – form ă(cerc,ăp trat,ătriunghi,ădreptunghi)
( 48 piese) – culoareă(roşu,ăalbastru,ăgalben);
– m rimeă(mare,ămic);
– grosimeă(gros,ăsub ire).
Trusa poateă fiă folosit ă caă mijlocă deă exersareă şiă formareă deă deprinderiă înă activit ileă
matematiceăpeăbaz ădeăexerci iiăşiăînăjocurileălogico-matematice,ălaăformareaădeămul imiăsau la
numera ie.
2. Logi I – trus ă ceă cuprindeă figuriă geometriceă cuă patruă formeă distincteă (cerc,ă p trat,ă
triunghi,ă dreptunghi)ă înă 3ă culoriă diferiteă şiă 2ă dimensiuni,ă înă totală 24ă deă piese,ă deosebite de
trusa Diènesă prină faptulă c ă nuă auă atributulă deă grosime.ă Dac ă dină trusa Diènesă seă elimin ă
pieseleăgroase,ăeaăpoateăînlocuiătrusa Logi I.
3. Logi II – cuprindeăînăplus,ăfa ădeătrusa Logi I, forma de oval.
4. Rigletele Cuisenaire – con ină rigleteă înă 10ă culoriă şiă lungimiă deă laă 1ă cmă laă 10ă cm,ă
simbolizândănumereleănaturaleădeălaă1ălaă10.ăFiecareănum răesteăreprezentatăprintr-oăriglet ădeă
oăanumit ălungimeăşiăculoare:
 Numărul 1 – riglet ădeăculoareăalb ă(deăexemplu)ă – lungimeă1ăcm,ăiarănum rulăacestora
este mai mare de 10 (12-50).
Numărul 2 – riglet ădeăculoareăroşieă– lungimeă2ăcm,ăformat ădinădou ăunit i,ăp trateăcuă
latura de 1 cm.
Numărul 10 – riglet ă deă culoareă portocalieă – lungimeă 10ă cm,ă format ă dină 10ă unit i,ă
p trateăcuălaturaădeă1ăcm,ă10ăbuc i.
Folosireaărigletelorăofer ămaiămulteăavantaje:
•ăfundamenteaz ăno iunileădeănum răşiăm sur ;ăasociereaădintreăăculoare-lungime-unitate
uşureaz ăînsuşireaăpropriet ilorăcardinaleăşiăordinaleăaleănum rului;
•ă ofer ă posibilitateaă copiluluiă deă aă ac ionaă în ritmă propriu,ă potrivită capacit iloră sale,
descoperindă independentă combina iiă deă riglete,ă ceă îlă conducă spreă în elegereaă compunerii,
descompuneriiănum rului,ădarăşiăaăopera iilorăaritmetice.
•ăasigur ăîn elegereaărela iilorădeăegalitateăşiăinegalitateăînămul imeaănumerelorănaturale,ăaă
opera iilorăaritmetice;ăcopilulăpoateăs ăafleălungimeaăp r iiăneacoperiteăcândăseăsuprapunădou ă
riglete de lungimi diferite.
•ăasigur ăcontrolulăşiăautocontrolulăînărezolvareaăfiec reiăsarcini prin caracterul structural
al materialului;
•ăofer ăcopiluluiăposibilitateaădeăaăac iona,ăaăaplica,ăaăvalorifica,ăaăîn elege,ăasigurându-se
astfel formarea mecanismelor operatorii.
Înă modă tradi ional,ă rigleteleă suntă folositeă înă lec iileă deă matematic ă înă clas I.ă Datorit ă
multiplelor avantajeă deă ordină pedagogică şiă uşurin eiă înă folosire,ă utilizareaă acestoraă laă grupaă
mareă şiă laă ceaă preg titoareă favorizeaz ă sistematiz riă laă predareaă no iuniloră deă num ră şiă
numera ieă precumă şiă deă opera ieă şiă determin ă transform riă calitativeă înă achizi iaă acestui
concept.
5. Jetoanele
Esteăvorbaădeăjetoaneăcolorateă(celăpu inăpatruăculori).ăAcestămaterialăareăavantajulăc ăesteă
ieftină şiă laă îndemân .ă Deă asemenea,ă elă esteă foarteă uşoră deă mânuit.ă Jetoaneleă voră fiă folositeă
pentruăexerci iiădeăschimbă(pentruăconstituireaăno iuniiădeăbaz )ăşiăapoiăpentruăreprezentareaă
(urmat ăsau precedat ădeăscriere)ăaădiferitelorănumere.
Materialulădidacticăareăunărolăprioritarăînăcadrulăstrategieiădidactice.ăElasticitateaăstrategieiă
esteă dat ă nuă numaiă deă bog iaă şiă mobilitateaă metodelor,ă ciă şiă deă folosireaă flexibil ă aă
materialuluiădidacticăsolicitatădeăparticularit ileămetodiceăaleăfiec reiăsitua iiădeăînv areăsau
secven ăaăactivit ii.
Manipulareaă obiecteloră esteă impus ă deă particularit ileă copiilor,ă careă suntă tributariă
situa iilorăconcrete,ăşiăconduceămaiărapidăşiămaiăeficientălaăformareaăpercep iilor.ăManipulareaă
cuăobiecteăesteăunăpunctădeăplecareă(şiănuădeăsosire)ăşiătotodat ăunămijlocădeărevenireăatunciă
cândă apară nesiguran e,ă dificult iă deă în elegere,ă deă aplicareă şiă deă aă putea trece apoi la
manipulareaă imaginiloră şiă numaiă dup ă aceeaă seă continu ă cuă simboluriă (aceastaă fiindă caleaă
pentruăaccesulăcopiilorăspreăno iuniăabstracte).
Din punct de vedere psihologic, materialul didactic,ă corelată cuă calitateaă ac iuniiă înă
momentulăperceperii,ăajut ălaăperfec ionareaăcapacit iiăperceptive.ăAstfel,ădescriereaăimaginiiă
seărealizeaz ălaăunănivelăsuperiorăatunciăcândăcopilulănuăseărezum ăs ăoăobserve,ăciăindic ăşiă
ceea ce vede. Astfel, descrierile copiilor devin mai organizate, abaterile de la sarcin ăsuntămaiă
pu ină frecvente.ă Caă efectă ală exers riiă peă ună materială didactică adecvat,ă areă locă perfec ionareaă
actuluiă perceptiv.ă Înă cază contrar,ă iner iaă activit iiă cognitiveă seă explic ă printr-o lips ă deă
perfec ionareăaăpercep ieiăînăprocesulăcontactuluiărepetatăcuăunăobiect.
Înă folosireaă materialuluiă concretă caă sprijină pentruă formareaă no iuniloră esteă necesar s ă seă
in ăseamaădeăfaptulăc ăposibilit ileădeăgeneralizareăşiăabstractizareăsuntălimitateăla copil. Din
aceast ăcauz ,ătrebuieăeliminateăoriceăelementeădeăprisosădinămaterialulăintuitivăşiădinăac iunileă
efectuate,ă careă ară puteaă orientaă gândireaă spreă elementeă întâmpl toare,ă neesen iale.ă
Selec ionareaă strict ă aă materialuluiă intuitiv,ă utilizareaă luiă într-ună sistemă economică şiă logică
organizatăsuntămaiăimportanteădecâtăfolosireaăunuiămaterialădidacticăabundent.
Laăpreşcolarăşiălaăşcolarulămicăaparădificult iădeădiferen iere,ădeăseparareăaăobiectuluiădeă
fond;ăelănuăsesizeaz ăc ăanumiteăobiecteăseăsitueaz ăînăprimăplan,ălaăunămomentădat,ăînăraportă
cuă celelalte.ă Acumă elă îşiă concentreaz ă aten iaă asupraă stimuliloră relevan iă şi,ă dină punctă deă
vedereăperceptiv,ăformaăprezint ăvariabilitateămaiăpu inăconsistent ădecâtă culoarea,ăcareăesteă
îns ămaiădinamic ,ămai sugestiv ăşiăseăimpuneămaiădirectăînăcâmpulăperceptiv.
Raportulădeădominan ăform -culoareădepindeăşiădeămodulăînăcareăculoareaăesteădistribuit ă
peă suprafa aă obiectului.ă Dac ă obiectulă esteă colorată într-oă singur ă tonalitate,ă uniformă
distribuit ,ă seă produce ună efectă deă adaptareă laă culoare,ă careă treceă culoareaă peă planulă doiă înă
percep ie,ă iară formaă devineă dominantaă perceptiv .ă Educatoareaă înso eşteă ac iuneaă cuă
materialulădidacticăcuăexplica ii,ă iarăactivitateaăesteădirijat .ăGândireaăfiindăconcret-intuitiv ,ă
imaginea constituie suportul ei.
Deămulteăori,ăînăactivit ileămatematiceătrebuieăizolat ăunaădintreăpropriet ileăobiectului.
Pentruă aceastaă seă preg tescă obiecteă identiceă înă toateă privin ele,ă cuă excep iaă uneiă singureă
calit i,ăcareăvariaz .ăDeăexemplu,ăpentru aprecierea dimensiunilor, materialul didactic trebuie
s ă aib ă aceeaşiă form ,ă culoareă şiă s ă variezeă numaiă elementulă ceă scoateă înă eviden ă
dimensiunea.ă Acestă procedeuă izbuteşteă s ă deaă oă mareă claritateă înă actulă deă apreciereă aă
dimensiunilor.
Materialul didactică bogat,ă variat,ă esteă ună mijlocă foarteă eficientă deă comunicareă întreă
educatoareăşiăcopil,ăc ciădezvolt ăcapacitateaăcopiluluiădeăaăobservaăşiădeăaăîn elegeărealitatea,ă
deăaăac ionaăînămodăadecvat;ăseăasigur ăconştientizarea,ăîn elegereaăcelorăînv ate, precumăşiă
motivareaă înv rii.ă Înă activitate, antreneaz ă capacit ileă cognitiveă şiă motriceă şi,ă înă acelaşiă
timp,ădeclanşeaz ăoăatitudineăafectiv-emo ional ,ăfavorabil ărealiz riiăobiectivelorăpropuse.
Înă realizareaă unuiă obiectivă pedagogică apareă astfelă maiă evidentă rolulă metodeloră şiă ală
materialuluiădidacticăcomparativăcuăal iăfactoriăaiăprocesuluiădeăînv mânt.ăAstfel,ămaterialulă
didactic: sprijin ă procesulă deă formareă aă no iunilor,ă contribuieă laă formareaă capacit iloră deă
analiz ,ă sintez ,ă generalizareă şiă constituieă ună mijlocă deă maturizareă mental ; ofer ă ună suportă
pentruă rezolvareaă unoră situa ii-problem ă aleă c roră solu iiă urmeaz ă s ă fieă analizateă şiă
valorificateă înă activitate; determin ă şiă dezvolt ă motiva iaă înv riiă şi,ă înă acelaşiă timp,ă
declanşeaz ă oă atitudineă emo ional ă pozitiv ; contribuie la evaluarea unor rezultate ale
înv rii.
Deci, pentru a-iă imprimaă oă finalitateă pedagogic ,ă materialulă didactică trebuieă concepută şiă
realizată înă aşaăfelă încâtă s ăcontribuieălaăantrenareaăpreşcolarilorăînă activitateaădeă înv are,ăs ă
stimulezeăparticipareaălorănemijlocit ăînădobândireaădeprinderilorădeăaplicareăaăcunoştin eloră
înăpractic .
Pentruăatingereaăscopuluiăformativăalămijloacelorădeăînv mânt,ătrebuieăîndepliniteăoăserieă
deăcondi iiăpsihopedagogice.
Nivelul de satisfacere a obiectivelor cărora le este destinat mijlocul de instruire; un
elementă importantă înă definireaă calit iiă pedagogiceă aă unuiă materială didactică îlă reprezint ă
calitatea sa deăaăcontribuiălaăoptimizareaăcorela ieiădintreăfactoriiădeăordinăştiin ific, metodicăşiă
psihologicăimplica iăînăcon inutulămaterialuluiăşiăînărealizareaăactuluiădidactic.ăIntegratăînăactulă
deăinstruire,ămaterialulădidacticătrebuieăs ăajuteălaăparcurgereaăf r ăobstacoleăaăfiec ruiaădintreă
nivelele de conceptualizare pentru orice achizi ieămatematic ,ădeoareceăareăunărolădeterminantă
înă dobândireaă niveluluiă concret,ă identificatoră şiă clasificator,ă înă formareaă reprezent riloră şiă
concepteloră matematice.ă Aceastaă presupuneă c ă educatoareaă trebuieă s ă aleag ă materialulă
didactic, mijloacele deă înv mântă utileă înă realizareaă unuiă anumeă obiectiv,ă înă func ieă deă
etapeleă înă careă seă formeaz ă oriceă reprezentareă matematic .ă Înă etapaă concret ,ă copilulă
manipuleaz ă obiecteă concreteă înă scopulă form riiă unoră reprezent riă matematiceă concreteă şiă
clare.ă Înă etapa semiabstract ,ă educatoareaă vaă introduceă materialeă structurateă (truseă Diènes,ă
riglete,ăfiguriăgeometrice,ăpieseămagnetice),ăiarăînăetapaăsimbolic ,ăobiectivulăurm rităseăatingeă
prinăfolosireaădiagramelorăşiădesenelor.
Calitatea estetică a mijloacelor de înv mântă contribuieă laă realizareaă unoră obiectiveă deă
ordinăafectiv,ălaăstimulareaămotiva ieiădeăînv are,ădarăcalitateaăestetic ătrebuieăs ăconstituieăună
factorădeăînt rireăşiănuădeădistragereăaăaten ieiăcopilului.
Dimensionarea în raport cu vârsta copilului: materialele didactice folosite de educatoare
trebuieă s ă aib ă şiă indiciă deă vizibilitateă adapta iă spa iuluiă şiă vârstei.ă Acelaşiă materială folosită
demonstrativăvaăfiăsuficientădeămareăpentruăaăfavorizaăintuireaăelementelorăesen iale,ăconformă
scopuluiă înă careă esteă utilizat,ă iară dac ă esteă distributiv,ă atunciă trebuieă s ă aib ă dimensiuniă
optime.ăDac ăvaăfiăpreaămare,ăvaăocupaăpreaămultălocăşiăvaăfiăgreuădeăfolosit,ăiarădac ăvaăfiă
preaămic,ăvaăcreaădificult iăînămanipulare,ădatorit ăfaptuluiăc ămusculaturaămâinilor copilului
nuăesteămaturizat ăfunc ională(îlăvaăluaăcuăgreutate,ăîlăvaăsc paăjos,ănu-l va putea plasa uşorăînă
pozi iaăsolicitat ăînăcadrulărezolv riiăuneiăsitua iiădeăînv are).
Solu iileăconstructiveăadoptateăpentruămijloaceleădidacticeătrebuieăs ăconfere materialului
uşurin ăînămanipulareăşiăcalitateăactuluiăeducativ:ăexempleleăceleămaiăelocventeăînăacestăsensă
sunt oferite de trus Diènes,ărigletele,ătruseleăLogiăIăşiăII.
Folosirea unor tehnici de instruire ce satisfacă acesteă criteriiă favorizeaz ă participarea
copiilorălaăactivitateaădeăinstruire,ăasigur ăcalitateaăinstructiv-educativ ăaămes juluiătransmisăşiă
dauăvaloareăformativ ăcomportamentuluiăprinăcareăcopilulăprobeaz ăc ăşi-aăînsuşităcunoştin eleă
transmise.
Înăfolosireaămaterialuluiădidacticătrebuieăs ăseărespecteăurm toareleăcerin e:
Materialeleă didacticeă s ă fieă adecvateă niveluluiă dezvolt riiă copiiloră şiă vârstei;ă laă grupeleă
mici,ă înă primaă etap ă aă înv riiă no iuniiă deă mul ime,ă materialulă didactică vaă serviă nuă numaiă
pentruă familiarizare,ă dară şiă pentruă precizareaă şiă l rgireaă reprezent rilor,ă precumă şiă pentruă
stimulareaă interesuluiă copiiloră fa ă deă activitateaă matematic ,ă pentruă formareaă uneiă atitudiniă
pozitiveă fa ă deă acestă genă deă activitate.ă Înă acestă scop,ă suntă necesare materiale intuitive
concreteăşiăatractive,ăesteticăexecutate,ăcareăs ăreprezinteăobiecteăşiăs ăpoat ăfiăuşorămânuiteădeă
c treă copii.ă Treptat,ă materialulă didactică vaă deveniă totă maiă schematic,ă pentruă aă contribuiă laă
formareaăşiăexersareaăcapacit ilorădeăabstractizare.
Înă primaă etap ă a familiariz riiă şiă identific riiă no iuniiă deă mul ime,ă celă maiă conving toră
materială didactică îlă constituieă obiecteleă concreteă (juc rii),ă peă careă copiiiă leă potă mânuiă cuă
uşurin .ăMaiătârziuăseăintroducăfiguriăgeometriceăşiădesene.
Materialele didactice prezentateă înă scopulă realiz riiă uneiă generaliz riă trebuieă s ă reliefezeă
constantăelementulăesen ialăpentruăscopulăpropusă(culoare,ăform ).
Materialulă didactică folosită înă scopulă form riiă no iuniloră deă mulţime, număr,ă ală realiz riiă
generaliz riloră şiă abstractiz riloră solicit ă varianteă pentruă fiecareă nou ă situa ieă deă înv are,ă
pentruăc ăînăacestăfelăgeneraliz rileăseărealizeaz ăpeăbazaădesprinderiiăcaracteristicilorăcomuneă
aăelementelorăşiăsuntăuşorădeăintuitădeăc treăcopii.
Materialul didactic nu trebuie folosit excesiv,ă ciă trebuieă treptată diversificat,ă peă m suraă
form riiă reprezent riloră matematice;ă materialulă intuitivă vaă fiă folosită cuă prec dereă înă
dobândireaăcunoştin elorăşiădiversificatăînălec iileădeăconsolidareăaăcunoştin elor.
Materialul didactic poate fi folosităînădou ămoduri:ăfrontală(demonstrativ)ăpentruăîntreagaă
clas ăşiăindividuală(distributiv).ăMaterialulădemonstrativătrebuieăs ăfieăsuficientădeămareăpentruă
aăfiăuşorăv zutădeăc treăcopii,ăiarăcelădistributivăs ăfieăuşorădeămânuit.
Varietatea materialelor didacticeăîntr-oăactivitateănuătrebuieăs ăfieăpreaămare,ădeoareceăînă
acestă cază seă încarc ă inutilă lec ia,ă seă distrageă aten iaă copiiloră deă laă ceeaă ceă esteă esen ială şiă
generaliz rileă seă realizeaz ă cuă dificultate.ă Num rulă optimă deă materialeă didactice,ă ceă potă fi
folositeă într-oă activitateă deă dobândireă deă cunoştin eă şiă priceperiă ă esteă deă minimumă 2ă şiă deă
maximum 4, cu necesar ăalternareădemonstrativ/distributiv.
 Înă acestă sens,ă trebuieă s ă seă in ă seamaă şiă deă posibilit ileă deă mânuireă aă materialului,ă deă
anumite greut iăîntâmpinateădeăcopiiăînătrecereaădeălaămânuireaăunuiămaterialădidacticălaăaltul.ă
Deăaceea,ăseăimpuneăcaămaterialulădidacticăindividualăs ănuăfieăpreaăabundent,ăpentruăaănuăseă
pierdeătimpulăcuămânuireaălui,ătrebuieăs ăasigureăpercepereaăclar ăşiăs ăfieăalesăînăfunc ieădeă
scopul propus.
Pentruăstimulareaăinteresuluiăfa ădeăcon inutulăactivit ii,ăesteăimportantăcaăpreşcolariiăs ă
fieă atraşiă înă activitateaă deă confec ionareă aă materialeloră didacticeă (maiă alesă laă grupaă mareă şiă
preg titoare).ăInteresulăcopiilorăpentruăactivit ileădeămatematic ăesteămaiămareăatunciăcândăseă
foloseşteăşiămaterialulăconfec ionatădeăeiăînşişi.ăConfec ionareaăacestuiaădeăc treăcopiiăpoateăfiă
sarcin înă activit ileă practiceă sau înă activit ileă aleseă şiă complementare. Astfel, pot fi
confec ionateă diferiteă formeă geometriceă dină hârtieă lucioas ,ă pangliciă colorateă (deă diferiteă
m rimi)ă etc.ă şiă acesteaă potă fiă folositeă caă materială distributivă înă uneleă situa iiă deă înv are,ă
accentuândăcaracterulăintuitivăşiăpractic-aplicativăalăînv rii.
F cândă parteă dină strategiaă didactic ,ă mijloaceleă şiă materialeleă didacticeă intr ă înă rela ieă
direct ăcuămetodele.
Oă importan ă deosebit ă oă areă integrareaă mijloaceloră şiă materialeloră înă activitate.ă Abuzulă
duce la dispersareaăşiăîndep rtareaăsintezei,ăcorel rii,ăaplic rii.ăLimitareaălaămaterialulădidactică
simpluăd uneaz ăefectu riiăopera iilorăgândirii,ăetapelorăînv rii.
Tema nr. 5
1) Careăsuntămaterialeleădidacticeăcareăseăvorăfolosiăcuăprec dereălaăgrupaămic ?ăDarălaăgrupaă
preg titoare?
2) Da iăexempleădeăcelăpu inăcinciăsarciniădeăînv areăcareăpotăfiărezolvateăcuăajutorulătruseiă
Diènes.
3) Da iă exempleă deă celă pu ină cinciă sarciniă deă înv areă careă potă fiă rezolvateă cuă ajutorulă
materialului concret intuitiv.
4) Da iă exempleă deă celă pu ină cinciă sarciniă deă înv areă careă potă fi rezolvate cu ajutorul
jetoanelor.
5) Da iă exempleă deă celă pu ină cinciă sarciniă deă înv areă careă potă fiă rezolvateă cuă ajutorulă
be işoarelor.
6) Da iă exempleă deă celă pu ină cinciă sarciniă deă înv areă careă potă fiă rezolvateă cuă ajutorulă
rigletelor Cuisenaire.

6. Jocul didactic matematic

6.1.ăăClasific riăşiăfunc iiăaleăjoculuiădidacticămatematic

Exerci iile-joc sau jocurile didactice pot avea multiple variante. Acestea servesc de obicei
efectu riiăînădiferiteăformeăaăexerci iilorăatâtădeănecesareăconsolid riiăunorăcunoştin eă(peăplană
cognitiv) sau alăform riiăunorădeprinderi,ăoriădezvoltareaăunorălaturiăaleăpersonalit iiă(peăplană
formativ).Variantele pot cuprinde sarcini asem n toareă dară prezenteă înă form ă diferit ă sau
m rindăgradulădeădificultateăînăfunc ieădeăvârst ăsau nivelădeăcunoştin e.
Trecereaă prină gradeă diferiteă deă dificultateă seă faceă şiă peă caleă metodic ă prină modulă deă
prezentare a sarciniiă didacticeă şiă deă desf şurareă aă jocului: cuă explica iiă şiă exemplificare; cu
explica ii,ădarăf r ăexemplificare; f r ăexplica ii,ăcuăsimplaăenun areăaăsarcinii.
Jocurile didactice, prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le poate avea fiecare
dintreăele,ăprecumăşiăprinăfaptulăc ăpotăfiăjucateădeăoăclas ăîntreag ăsau de grupe de copii sau
chiar individual constituie un instrument maleabil.
Jocurile pot fi clasificate înăfunc ieădeăscopulăşiăsarcina didactic sau înăfunc ieădeăaportulă
lor formativ;
Înăfunc ieădeăscopulăşiăsarcina didactic eleăpotăfiăîmp r ite:
 a) După momentul în care se folosesc în cadrul activităţii:
- jocuriădidacticeămatematiceăcaălec iiădeăsineăst t toare
- jocuri didactice matematice ca momente propriu-zise ale activit ii
- jocuriădidacticeămatematiceăînăcompletareaăactivit ii, intercalate pe parcursul activit ii
sau înăfinal.
b) După conţinutul de însuşit:
- jocuriămatematiceăpentruăaprofundareaăînsuşiriiăcunoştin elorăspecificeăunuiăcapitolă sau
grupădeălec ii;
- jocuriădidacticeăspecificeăuneiăvârsteăsau grupe.
Înăfunc ieădeăaportulălorăformativ,ăjocurileăpotăfiăclasificateă inândăcontădeăaceaăopera ieă
sau însuşireăaăgândiriiăc reiaăsarcina joculuiăiăseăadreseaz ăăînămaiămareăm sur :
a)ăăJocuriădidacticeăpentruădezvoltareaăcapacit iiădeăanaliză;
b)ăăJocuriădidacticeăpentruădezvoltareaăcapacit iiădeăsinteză;
c) Jocuri didactice pentru dezvoltareaăcapacit iiădeăaăefectuaăcomparaţii;
d)ăăJocuriădidacticeăpentruădezvoltareaăcapacit iiăcopiilorădeăaăfaceăabstractizări şi
generalizări;
e) Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacităţii;
Clasificareaăjocurilorăseăpoateăfaceăşiăîn func ieădeămaterialulădidacticăfolosit:
a ) Jocuri didactice cu material didactic: standardă(confec ionat) / naturală(dinănatur )
bă)ăJocuriădidacticeăf r ămaterialădidactică(orale:ăghicitori,ăcântece,ăpovestiri,ăscenete).
Laărândulălorăjocurileădidactice careăseărefer ălaăcon inutulăcapitolelorăpotăfi:
- deăpreg tireăaăactuluiăînv rii;
- deăîmbog ireăaăcunoştin elor,ăpriceperilorăşiădeprinderilor;
- de fixare: de evaluare; deădezvoltareăaăaten iei,ămemoriei,ăinteligen ei; de dezvoltare a
gândiriiălogice; deădezvoltareăaăcreativit ii;
- de revenire a organismului: deărevenireăaăaten ieiăşiămoduluiădeăconcentrare; de formare
aătr s turilorămoral-civiceăşiădeăcomportament.
Înă func ieă deă con inutulă no ională prev zută pentruă activit ileă matematiceă înă gr dini ,
organizateăsubăform ădeăjoc,ăconsider măurm toareaăclasificareăaăjocurilorădidactice:
•ăăjocuriădidacticeădeăformareădeămul imi;
•ăăjocuriălogico-matematice (de exersare aăopera iilorăcuămul imi);
•ăăjocuriădidacticeădeănumera ie.
Clasificarea areăcaăpunctădeăplecareăobserva iileăluiăPiagetăasupraăstructurilorăgeneticeăînă
func ieădeăcareăevolueaz ăjocul:ăexerciţiul, simbolul şi regula, adaptate etapelor de formare a
reprezent rilorămatematice.
Jocurile didactice matematice de formare de mulţimi au aceeaşiă structur ă general ,ă dară
sarcina deăînv areăimplic ăexerci iiăde:ăimitare,ăgrupare,ăseparareăşiătriere,ăclasificareăşiăcareă
vorăconduceălaădobândireaăabilit ilorădeăidentificare,ătriere,ăselectareăşiăformareădeămul imi.
Jocurile didactice matematice de numeraţie contribuieă laă consolidareaă şiă exers rea
deprinderiloră deă aşezareă înă perechi,ă comparare,ă num rareă conştient ,ă deă exers re a
cardinaluluiă şiă ordinalului,ă deă familiarizareă cuă opera iileă aritmeticeă şiă deă formareă aă
ra ionamentelorădeătipăipotetico-deductiv.
Jocurile logico-matematice suntăjocuriădidacticeămatematiceăcareăintroduc,ăînăverbalizare,
conectoriiăşiăopera iileălogiceăşiăurm rescăformareaăabilit ilorăpentruăelaborareaăjudec ilorădeă
valoareăşiădeăexprimareăaăunit ilorălogice.
Jocurile logico-matematiceă ofer ă posibilitateaă familiariz riiă copiiloră cuă opera iileă cuă
mul imi.ăOriceăno iuneăabstract ,ăinclusivăno iuneaădeămul ime,ădevineămaiăaccesibil ,ăpoateăfiă
însuşit ă conştientă dac ă esteă inclus ă înă joculă logico-matematic, deoarece el ofer ă ună cadruă
afectiv-motiva ionalăadecvat.
 Scopul principal al jocurilor de acest tip este de a-iă înzestraă peă copiiă cuă ună aparată logică
suplu,ă careă s ă leă permit ă s ă seă orientezeă înă problemeleă realit iiă înconjur toare,ă s ă exprimeă
judec iăşiăra ionamenteăîntr-un limbaj simplu, familiar.
F cândă exerci iiă deă gândireă logic ă peă mul imiă concreteă (figuriă geometrice),ă copiiiă
dobândescăpreg tireaănecesar ăpentruăîn elegereaănum ruluiănaturalăşiăaăopera iilorăcuănumereă
naturaleă peă bazaă mul imiloră şiă aă opera iiloră cuă mul imiă (conjunc ia,ă disjunc ia,ă nega ia,ă
implica ia,ă echivalen aă logic ă – fundamenteaz ă intersec ia,ă reuniunea,ă complementara,
incluziuneaă şiă egalitateaă mul imilor).ă Înă principal,ă seă solicit ă efectuareaă unoră sarcini de
clasificare,ăcomparareăşiăordonareăaleăelementelorămul imiiădup ăanumiteăcriterii.
Exerci iileădeăformareădeămul imiădup ăuna,ădou ăsau maiămulteăînsuşiriădeăculoare,ăform ,ă
m rime,ăgrosimeăreprezint ămodalit iăeficienteădeăexersareăaăabilit iiădeăclasificare. Folosind
un limbaj adecvat, preșcolarii intuiescăopera iaădeăăcomplementariereăprinănega ie,ăreuniuneaă
prinădisjunc ieălogic ăşiăajungăs ăutilizezeăprincipiileăgeneraleăaleălogiciiă(alăneg riiănega iei,ăală
contradic iei),ă ceeaă ceă uşureaz ă drumulă ra ionamentuluiă spreă ob inereaă unoră rezultate
conforme cu sarcina.
Totăprinăintermediulăjocurilorălogice,ăcopiiiăsuntăfamiliariza iăcuăalteăconcepteămatematice,ă
caă acelaă deă rela ie,ă rela ieă func ional ,ă ceeaă ceă preg teşteă şiă uşureaz ă în elegereaă
coresponden eiăbiunivoce.
Prină structuraă şiă con inutulă lor,ă jocurileă logiceă corespundă necesit iiă deă aă accentuaă
caracterulă formativă ală actuluiă didactic,ăseăîncadreaz ăînă spiritulăactualeiă programeăşiă sprijin ă
nuănumaiăformareaăreprezent rilorămatematice,ăciăşiăcelelalteăactivit iăprev zuteădeăprogram .
Mijloacele didactico-materialeăutilizateăfrecventăînăjocurileălogico-matematice sunt trusele
cuăpieseăgeometriceăDiènes,ăLogiăI,ăLogiăII.
Organizareaăjocurilorălogiceăsolicit ăunădemersădidacticăadaptat:ăuneoriăseălucreaz ăfrontal,ă
cuă întreagaă grup ,ă alteori pe echipe de 4-6ă copii,ă fiecareă echip ă avândă ună reprezentant,ă
educatoareiăr mânându-iărolulădeăorganizator,ăîndrum tor,ăarbitru.
Înă ansamblu,ă joculă logică respect ă structuraă joculuiă didactică şiă componenteleă joculuiă seă
distribuieăpeăsecven eleăactivit ii.
Organizareaă activit iloră matematiceă subă formaă joculuiă didactică realizeaz ă modific riă
semnificativeăatâtăînăcon inutul,ădarăşiăînăcalitateaăproceselorăcognitive.
Prinăjoc,ăactivitateaămatematic ădevineămijlocădeăformareăintelectual .
•ăăjoculăfaceătrecereaăînăetapeădeălaăac iuneaăpractic ăspreăac iuneaămintal ;
•ăăăfavorizeaz ădezvoltareaăaptitudinilorăimaginativeă(imagina iaăreproductiv ăşiăcreatoare);
•ărealizeaz ătrecereaădeălaăreproducereaăimitativ ălaăcombinareaăreprezent rilorăînăimagini;
Organizareaăactivit ilorămatematiceăsubăformaăjoculuiădidacticăofer ămultipleăavantaje de
ordin metodologic:
•ăăacelaşiăcon inutămatematicăseăconsolideaz ,ăseăpoateărepetaăşiătotuşiăjoculăpare
nou,ăprinămodificareaăsitua iilorădeăînv areăşiăaăsarcinilor de lucru;
•ăăaceeaşiăs rcin ă(obiectiv)ăseăexerseaz ăpeăcon inuturiăşiămaterialeădiferite,ăcu
reguliănoiădeăjoc,ăînăalteăsitua iiădeăinstruire;
•ăăregulileăşiăelementeleădeăjocămodific ăsuccesiuneaăac iunilor,ăritmulădeălucruăal
copiilor;
•ăăstimuleaz ăşiăexerseaz ălimbajulăînădirec iaăurm rit ăprinăobiectivulăopera ional,ă
darăşiăaspecteăcomportamentaleăprinăregulileădeăjoc;
•ăînăcadrulăaceluiaşiăjoc,ărepetareaăr spunsurilor,ăînăscopulăob ineriiăperforman elor
şiăreproducereaăunuiămodelădeălimbajăadaptatăcon inutuluiăpotăfiăreguliădeăjoc.
Caă form ă deă activitate,ă joculă didactică esteă specific,ă pentruă vârsteleă mici,ă iară formaă
dominant ădeăorganizareăaăinstruiriiăpentruăvârsteleămaiămariăoăconstituieăactivit ileăpeăbaz ă
deăexerci iuăcuămaterialăindividual ce include elemente de joc.
 6.2 Structura jocului didactic

a) Scopul didactic seă formuleaz ă înă concordan ă cuă cerin eleă programeiă şcolareă pentruă
grupa respectiv ,ăconvertiteăînăfinalit iăfunc ionaleădeăjoc.ăFormulareaătrebuieăs ăfieăclar ăşiă
s ă oglindeasc ă problemeleă specificeă deă realizareă aă jocului.ă Oă bun ă formulareă aă scopului,ă
corespunz toareă jocului,ă determin ă oă bun ă orientare,ă organizareă şiă desf şurareă aă activit iiă
respective.
b) Sarcina didactică constituieă elementulă deă baz ă prină careă seă transpune la nivelul
copiluluiă scopulă urm rită într-oă activitateă matematic .ă Sarcina didactic ă esteă legat ă deă
con inutulăjocului,ăstructuraălui,ăreferindu-seălaăceeaăceătrebuieăs ăfac ăînămodăconcretăcopiiiăînă
cursul jocului pentru a realiza scopul propus.
Sarcina didactic ă reprezint ă esen aă activit iiă respectiveă antrenândă intensă opera iileă
gândiriiă– analiza,ăsinteza,ăcompara ia,ăabstractizarea,ăgeneralizarea, darăşiăimagina ia.
Joculămatematicăcuprindeăşiărezolv ăcuăsuccesăo singură sarcină didactică.
Exemple
Spreă exemplu,ă înă joculă didactică Caută vecinii, scopul didactic este consolidarea
deprinderilor de comparare a unor numere, iar sarcina didactic :ăăsă găsească numărul mai
mare sau mai mic cu o unitate decât numărul dat.
ÎnăjoculăCine urcă scara mai repede? scopul didactic este consolidarea deprinderilor de
calcul cu cele patru operaţii, iar sarcina didactic ă efectuarea unor exerciţii de adunare,
scădere, înmulţire şi împărţire. La jocul didactic Găseşte locul potrivit scopul didactic este
formarea deprinderilor de a efectua operaţii cu mulţimi, iar sarcina didactic ăesteăsă formeze
mulţimi după unul sau două criterii.
Cândă copiiiă nuă reuşescă s ă rezolveă joculă propus,ă seă verific ă dac ă nuă s-a structurat vreo
greşeal ,ădac ăeiăauăno iunileănecesare pentru rezolvareaălui,ădac ăgradulădeădificultateănuăesteă
prea ridicat.
c) Elementele de joc seăstabileşteădeăregul ăînăraportăcuăcerin eleăşiăsarcinile didactice ale
jocului.ăEleăpotăfiăcâtăseăpoateădeăvariate.ăÎntr-un joc se pot folosi mai multe elemente, dar nu
potă lipsiă cuă des vârşire,ă deoareceă sarcina didactic ă rezolvat ă f r ă asemeneaă elementă nuă maiă
este joc.
Elementeleă deă jocă potă ap reaă subă form ă de: întrecere – individual ă sau pe grupe;
cooperare – dezvolt ăspiritulădeăapartenen ălaăcolectivitate; recompensare– recompenseleăs ă
fieă deă ordină moral,ă astfelă încâtă s ă nuă diminuezeă interesulă pentruă jocă şiă s ă fac ă copiiiă s ă seă
rezumeădoarălaăob inereaărecompensei;ăpenalizare – s ănuăseăaccepteăabaterileădeălaăregulileă
jocului.
Alteăelementeădeăjocăpotăfiăaplauzeleăşiăcuvintele stimulatorii.
Elementeleădeăjocăseăîmpletescăstrânsăcuăsarcina didactic ăşiămijlocescărealizareaăeiăînăceleă
maiăbuneăcondi ii.ăSeăpotăorganizaăjocuriăînăcareăîntrecerea,ărecompens sau penalizareaăs ănuă
fie evidente.
De exemplu înă Jocul cifrei 1, obiectivulă urm rită esteă acelaă deă consolidareă aă no iuniloră
referitoareă laă cifraă 1.ă Aiciă elementulă deă jocă esteă acelaă deă întrecereă întreă copiiiă claseiă şiă
urm reşteă înă plusă şiă formareaă deprinderiiă deă mânuireă aă be işoarelor.ă ă Sarcina didactic ă esteă
aceea ca fiecare copil s ă formezeă peă banc ă dină celeă 10ă be işoareă cifraă 1.ă Celă careă termin ă
primulăesteăcâştig torulăjoculuiăşiăesteărecompensatăcântându-i-se oăstrof ădintr-unăcântec,ăiară
ultimulăprimeşteăoăpedeapsă din partea grupei: s ăspun ăoăghicitoare,ăs ăcânte, s ărecite.
d) Conţinutul matematic alăjoculuiăesteăsubordonatăparticularit ilorădeăvârst ăşiă sarcinii
didactice.ăTrebuieăs ăfieăaccesibil,ărecreativăşiăatractiv.ăPrinăformaăînăcareăseădesf şoar ,ăprină
mijloaceleădeăînv mântăutilizate,ăprinăvolumulădeăcunoştin eălaăcareăapeleaz .
 Con inutulădidacticăseărefer ălaăurm toareleăcon inuturiămatematice: mul imi; opera iiă cuă
mul imi; elementeădeălogic ; rela iiădeăordine; rela iiădeăechivalen ; numere naturale; opera iiă
cu numere naturale; unit iădeăm sur ; elemente de geometrie plan ăşiăspa ial .
e) Materialul didactic s ă fieă alesă dină timp,ă s ă fieă corespunz tor,ă s ă contribuieă laă reuşitaă
jocului,ă s ă fieă variat.ă Jocurileă didacticeă potă folosiă dreptă materială ajut toră obiecteă (creioane,ă
c r i,ă baloane,ă juc rii)ă sau materialeă luateă dină natur ă (flori,ă pietricele,ă ghinde, castane), dar
mai frecvent folosim: jetoaneă cuă desene,ă cuă numere,ă cuă semneă deă opera ii,ă sau cuă opera ii;
piese geometrice (truseleă Diènes, Logi I sau Logi II); planşe; riglete, alte materiale
confec ionate.
Materialul didactic trebuie s ă fieă mobil,ă putândă fiă uşoră deă mânuită deă c treă copii şiă s ă
con in ăoăproblem ădidactic ădeărezolvat.
f) Regulile jocului – Fiecareăjocădidacticăareăcelăpu inădou ăreguli:
•ă prima regulă transpune sarcina didactic ă într-oă ac iuneă concret ,ă atractiv ă şiă astfelă
exerci iulăesteătranspusăînăjoc;
•ăa doua regulă aăjoculuiădidacticăareărolăorganizatoricăşiăprecizeaz ămodul de organizare
aă grupuluiă deă copiiă şiă aă spa iuluiă deă înv are,ă momentulă cândă trebuieă s ă înceap ă sau s ă seă
termineă oă anumit ă ac iuneă aă jocului,ă ordineaă înă careă trebuieă s se intreă înă joc, cine conduce
jocul, etc.
Regulileătrebuieăs ăfieăformulateăclar,ăcorect,ăs ăfieăîn eleseădeăcopii şiăînăfunc ieădeăreguliă
seă stabilescă şiă rezultateleă joculuiă – punctajul (atunciă cândă esteă competi ie).ă Acceptareaă şiă
respectareaăregulilorăjoculuiăîlădetermin ăpeăcopilăs ăparticipeălaăefortulăcomunăalăgrupuluiădină
care face parte. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului, lupta pentru
învingereaădificult ilor,ărespectareaăexemplar ăaăregulilorădeăjocăşi, înăgeneral, succesul, vor
preg tiătreptatăpeăomulădeămâine.ă
Strategiileă joculuiă suntă strategiiă euristiceă înă careă copiii îşiă manifest ă iste imea,ă ini iativa,ă
r bdarea,ăîndr zneala.

6.3 Organizareaăşiădesf şurarea jocului didactic matematic

Pentruăbunaădesf şurareă aăjoculuiă seăauăînă vedereăurm toareleăcerin e: preg tireaăjoculuiă

didactic; organizareaă judicioas ă aă acestuia; respectarea momentelor (evenimentelor) jocului
didactic; respectarea ritmului jocului, alegereaă uneiă strategiiă deă conducereă potrivit ;
stimularea copiiloră înă vedereaă particip riiă laă joc; asigurarea unei atmosfere prielnice pentru
joc; varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante de joc).
Pregătirea jocului didactic presupuneă înă generală urm toarele: studiereaă atent ă aă
con inutuluiă acestuia,ă aă structuriiă sale; preg tireaă materialuluiă didactică (confec ionareaă sau
procurarea lui); elaborarea proiectului (planului) jocului didactic.
Organizarea jocului didactic matematicănecesit ăoăserieădeăm suri.ăAstfelă trebuieăs ăseă
asigureă oă împ r ireă aă copiiloră înă func ieă deă ac iuneaă joculuiă şiă uneoriă chiară oă reaşezareă aă
mobilieruluiăpentruăreuşitaăluiăînăsensulărezolv riiăpozitiveăaăsarcinii didactice.
Oă alt ă problem ă organizatoric ă esteă aceeaă aă distribuiriiă materialuluiă necesar desf şur riiă
jocului.ă Înă generală materialulă seă distribuieă laă începutulă activit iiă deă jocă şiă aceastaă pentruă
urm torulă motiv:ă cunoscândă (intuind)ă înă prealabilă materialeleă didacticeă necesare jocului
respectiv,ă copiiiă voră în elegeă multă maiă uşoră explica iaă educatoarei/educatoarei referitoare la
desf şurareaăjocului.ăExist ăşiăjocuriădidacticeămatematiceăînăcareămaterialulăpoateăfiăîmp r ită
copiilorădup ăexplicareaăjocului.
Organizareaă judicioas ă aă joculuiă didactică areă oă influen ă favorabil ă asupraă ritmuluiă deă
desf şurareăaăacestuia,ăasupraărealiz riiăcuăsuccesăaăscopuluiăpropus.
Respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic constituieăoăalt ăcerin ăpentruă
bunaădesf şurareăaăjocului.
 Desf şurareaăjoculuiădidacticăcuprinde,ădeăregul ăurm toareleămomenteă(faze):
a) Introducerea în joc,ăcaăetap ,ăîmbrac ăformeăvariateăînăfunc ieădeătemaăjocului.ăUneori,ă
atunciă cândă esteă necesar s ă familiariz mă copiiă cuă con inutulă jocului,ă activitateaă poateă s ă
înceap ă printr-oă scurt ă discu ieă cuă efectă motivator.ă Alteoriă introducereaă înă jocă seă poateă faceă
printr-oă scurt ă expunereă sau descriereă careă s ă stârneasc ă interesulă şiă aten iaă copiilor.ă Înă alteă
jocuri introducerea se poate face prin prezentarea materialului sau anun ândă direct titlul
jocului.
b) Anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor trebuieă f cut ă sintetic,ă înă termeniă precişi,ă
spreăaănuălungiăinutilăînceputulăacesteiăactivit i.
c) Prezentarea materialului didactic trebuieă f cut ă explicită axându-se pe obiectivele
urm rite.ăExplica iileătrebuieădateăatâtăpentruămaterialulămodelăcâtăşiăpentruăcelăindividual,ăiară
înătimpulăprezent riiăputemăaplicaăşiăcâtevaăexerci iiădeămânuireăşiăfolosireăaămaterialului.
d) Explicarea şi demonstrarea regulilor de joc
Ună momentă hot râtoră pentruă succesulă joculuiă didactică esteă explicareaă şiă demonstrareaă
acestuia. Educatoarei îiărevinăurm toareleăsarcini:
-s ăfac ăpeăcopii s ăîn eleag ăsarcinile ce le revin;
-s ăprecizezeăregulileăjoculuiăasigurândăînsuşireaălorărapid ăşiăăcorect ;
-s ăprezinteăcon inutulăjoculuiăşiăprincipaleleăetapeăînăfunc ieădeăăregulileăjocului;
-s ădeaăexplica iiăcuăprivireălaămodulădeăfolosireăaămaterialuluiăădidactic;
-s ăscoat ăînăeviden ăsarcinileăconduc toruluiăşiăcerin eleăpentruăaăădeveniăcâştig tor.
R spunsurileălaăîntreb rileăjoculuiăpotăfiădateăprinăac iuneăsau prinăexplica iiăverbale.
Înăcazulăcândăjoculăseărepet ,ăseărenun ălaăexplica iiăşiăseătreceălaădesf şurareaăjocului.
e) Fixarea regulilor
Uneoriăînătimpulăexplica ieiăsau dup ăexplica ieăseăvorăfixaăregulile jocului. Acest lucru se
recomand ,ă deă regul ,ă cândă joculă areă oă ac iuneă maiă complicat ,ă impunându-se astfel o
subliniereăspecial ăaăacestorăreguli.ăDeămulteăoriăfixareaăregulilorănuăseăjustific ,ădeoareceăseă
realizeaz ăformal,ăcopiiiăreproducându-leăînămodămecanic.
Educatoareaătrebuieăs ăacordeăoăaten ieădeosebit ăcopiilorăcareăauăoăcapacitateămaiăredus ă
deăîn elegereăsau acelora care au o exprimare mai greoaie.
f) Demonstrarea jocului (joculă demonstrativ)ă presupuneă executareaă deă c treă educatoare,ă
sauă deă c treă ună grupă deă copii,ă aă unoră secven eă aleă joculuiă pentruă aă seă asiguraă în elegereaăă
sarciniiăşiăaăregulilor.ă
g) Executarea jocului de probă presupuneăexecutareaădeăc treăto iăcopiiiăaăunorăsecven eă
aleăjoculuiăpentruăaăseăasiguraăîn elegereaăşiăfixareaăsarciniiăşiăaăregulilor.
h) Executarea jocului de către copii.
Joculăîncepeălaăsemnalulăconduc toruluiăjocului.ăLaăînceputăacestaăintervineămaiădesăînăjocă
reamintindăregulileăjocului,ădândăuneleăindica iiăorganizatorice.ăPeăm sur ăceăînainteaz ăînăjoc
sau copiiiăcap t ăexperien aăjocurilorămatematice,ăpropun torulăacord ăindependen ăcopiiloră
l sându-iăs ăseăacomodezeăliber.
Seădesprind,ăînăgeneral,ădou ămoduriădeăaăconduceăjoculăcopiilor:
Conducerea directă (propun torulăavândărolădeăcoordonator)
Conducerea indirectă (propun torulă iaă parteă activ ă laă jocă f r ă s ă interpretezeă rolulă deă
conduc tor)
Peăparcursulădesf şur riiăjocului,ăpropun torulăpoateătreceădeălaăconducereaădirect ălaăceaă
indirect ăsau le poate alterna.
Totuşi,ă chiară dac ă propun torulă nuă particip ă directă laă joc,ă sarcinile ce-i revin sunt
deosebite.
Astfel,ăînăambeleăcazuriăpropun torulătrebuie:
- s ăimprimeăunăanumităritmăjoculuiă(timpulăesteălimitat);
- s ămen in ăatmosferaădeăjoc;
 - s ăurm reasc ăevolu iaăjoculuiăevitândămomenteleădeămonotonie, de stagnare;
- s ă stimulezeă ini iativaă şiă inventivitateaă copiilor,ă s -iă laseă s -şiă confrunteă p rerile,ă s ă
cauteă singuriă solu ii,ă s ă înve eă dină propriileă greşeli.ă D d cealaă nuă areă ceă c utaă înă astfelă deă
activit i,ăeaăfiindăprofundăd un toare;
- s ă controlezeă modulă înă careă copiiiă rezolv ă sarcina didactic ă respectându-se regulile
stabilite;
- s ăcreezeăcondi iiănecesare pentru ca fiecare copil s ărezolveăînămodăindependentăsau înă
cooperare sarcinile;
- s ă urm reasc ă comportareaă copiilor,ă rela iileă dintreă ei,ă propun torulă neimpunândă ună
anumităsistemădeălucru.ăExpresiiăcaă“F ăaşa”,ă“aşaz ăpiesa aici”,ă“nuăeăbineăăcumăfaci”ănuăsuntă
indicateă aă fiă folositeă deă propun tor.ă Nuă toateă procedeeleă ă indicateă deă adul iă suntă accesibileă
copilului.ăDeămulteăoriăcopilulăîn elegeămaiăbineăcândăîiăexplic ăunăaltăcopil. Propun torulănuă
are rol de a preda cunoştin eleă sau de a prezenta de-a gata solu iileă unoră probleme,ă elă
provoac ă doară anumiteă probleme,ă anumiteă situa iiă înă fa aă c roraă suntă puşiă copiii.ă Caleaă deă
rezolvare trebuie descoperit ă deă copil,ă eaă ă fiindă doară (înă cază deă necesitate)ă sugerat ă înă modă
discret.
- s ăactivezeăto iăcopiiiălaăjoc,ăg sindămijloaceăpotriviteăpentruăa-iăantrenaăşiăpeăăceiătimizi;
- s ăurm reasc ăfelulăînăcareăseărespect ăregulileăjocului.
Rolul nu se reduce la contemplareaă situa ieiă înă careă aă fostă pusă copilul.ă Acestaă reflect ă
asupraă acesteiă situa ii,ă îşiă imagineaz ă singură diferiteă varianteă posibileă deă rezolvare,ă îşiă
confrunt ăpropriileăp reriăcuăceleăaleăcolegilorăs i,ărectific ăeventualeleăerori.ăCopilulăstudiaz ă
diverseă varianteă careă ducă laă rezolvare,ă alegând-oă peă ceaă maiă avantajoas ,ă maiă simpl ă şiă
creeaz ăpeăbazaăeiăuneleănoiăalternativeădeărezolvare,ăpeăcareăs ăleăformezeăcorectăşiăcoerent.ă
Copilulăareădeplinaălibertateăînăalegereaăvariantelorădeărezolvare,ăelătrebuieătotuşiăs ămotivezeă
alegerea s ,ăar tând,ăînăfa aăcolegilor,ăavantajeleăpeăcareăleăprezint ăea;
Înătimpulăjoculuiăs-arăputeaăfaceăşiăuneleăgreşeli.ăCopilulăînva ămulteălucruriăcorectându-
şiăpropriileăgreşeli;ădac ănuăpoateăelăîlăvorăajutaăcolegii.ăEducatoarea nuăpoateăinterveniădecâtă
cu sugestii.
Înă desf şurareaă joculuiă esteă esen ial ă activizareaă conştient ă deă continu ă c utare,ă deă
descoperireă aă solu iilor,ă verbalizareaă ac iunilor,ă exprimareaă rezultateloră ob inute,ă deşiă suntă
importante,ănuăseăsitueaz ăpeăacelaşiăplanăcuăactivitateaăîns şi,ăputându-se folosi vocabularul
comun.
i) Complicarea sarcinilor jocului, introducerea de noi variante poate interveni atunci
cândăseădoreşteăoădiversificareăaămodalit ților de rezolvare a sarcinii didactice. Acest lucru se
poateă realizaă prină ad ugareaă deă noiă reguli,ă prină modificareaă unoră reguli,ă prină modificarea
organiz riiăcolectivuluiădeăcopii,ăsau prin introducerea unor elemente sau materiale noi.
Suntăsitua iiăcândăpeăparcursulăjoculuiăpotăinterveniăelementeănoi: autoconducerea jocului
(copiiiă devină conduc toriiă jocului,ă îlă organizeaz ă înă modă independent); schimbarea
materialuluiă didactică întreă copii (pentruă aă leă daă posibilitateă s ă rezolveă problemeă câtă maiă
diferiteăînăcadrulăaceluiaşiăjoc), schimbarea uneiăp r i,ăsauăa întreguluiămaterialăutilizat,ăetc.
k) Încheierea jocului
Înăfinal,ăpropun torulăformuleaz ăconcluziiăşiăaprecieriăasupraăfeluluiăînăcareăs-aădesf şurată
jocul,ăasupraămoduluiăînăcareăs-auărespectatăregulileădeăjocăşiăs-au executat sarcinile primite,
asupra comportamentului copiilor,ăf cândăuneleărecomand riăşiăevalu riăcuăcaracterăindividuală
şiăgeneral.

6.4 Jocul logico-matematic

Jocul logico-matematică esteă ună tipă deă jocă didactică prină careă seă fundamenteaz ă primeleă
cunoştin eămatematiceăaleăcopiilor,ăfolosindăelementeleădeălogic ămatematic .
 Scopul principal ală joculuiă logică esteă înzestrareaă copiiloră cuă ună aparată logică supluă şiă
polivalentăcareăs ăleăpermit ăaăseăorientaăînărealit ileăînconjur toareăşiăs ăexprimeăjudec iăşiă
ra ionamenteăîntr-un limbaj adecvat.
Joculă logică acord ă ună rolă dinamică intui ieiă şiă puneă accentulă peă ac iuneaă copiluluiă asupraă
obiectelor,ă înă scopulă form riiă percep iiloră şiă aă structuriloră operatoriiă aleă gândirii.ă Deă laă
manipulareaăobiectelorăseătreceătreptatălaăac iuneaăcuăimaginiăaleăobiectelorăşiăseăcontinu ăapoiă
cuă desene,ă urmateă deă simboluriă graficeă ceă permită accesulă copiiloră spreă no iuniă abstracte.ă
Ac ionândă asupraă obiecteloră şiă aă imaginiloră acestora,ă copiiiă suntă solicita iă s ă interpretezeă
anumiteăraporturiăîntreăobiecteăcareăaparăînăcadrulăjocului,ăs ăleăredeaăîntr-oăexprimareăverbal ă
adecvat .ăAstfelăjocurileălogiceăconducăînămodădirectălaăproblematicaămatematic .ăFiindăprecisă
determinatăprinăatributeăf r ăechivocă(form ,ăm rime,ăculoare,ăgrosime)ămaterialulădidactică–
trus Diènes – dispuneă deă oă bogat ă înc rc tur ă logic ă şiă ofer ă celeă maiă mariă posibilit iă deă
în elegereă aă rela iiloră şiă opera iiloră cuă mul imiă şiă conduceă laă formareaă abilit iloră deă
identificareălaăaceast ăvârst ă(5-7 ani).
Înăscopulăevit riiăunorăconfuziiăprivindădiferen iereaăjocurilorălogiceădeăalteătipuriădeăjocuriă
şiă luândă dreptă criteriuă gradulă deă implicareă aă opera iiloră logiceă înă elementeleă deă teoriaă
mul imilor.ăApareăurm toareaăclasificareăaăjocurilorălogice:
1. Jocuri de descriere şi caracterizare a mulţimilor şi elementelor lor,ă cuă folosireaă înă
caracterizareăaăprincipiilorăter uluiăexclus,ăcontradic ieiăşiădubleiănega ii:
•ăunăelementă trebuieăs ă apar in ăuneiă mul imiăformateă sau complementarei ei (principiul
ter uluiăexclus);
•ăăniciăunăelementănuăpoateăapar ineăsimultanămul imiiăşiăcomplementareiăsale (principiul
contradic iei);
•ă complementaraă complementareiă uneiă mul imiă esteă mul imeaă îns şiă (principiulă dubleiăăă
nega ii).
Jocurileădinăaceast ăcategorieăpresupunăcuănecesitateăcaăto iăcopiiiăs ăposedeădeprinderea
deă aă ă formaă mul imiă dup ă diverseă criterii.ă Prină acestă tipă deă jocuriă seă asigur ă procesul de
interiorizareă treptat ă aă ac iunii,ă prină intuireaă determin riloră existenteă întreă interiorulă şiă
exteriorulămul imiiă(prinădescriereăşiăcaracterizare),ăfolosind limbajul logic:
•ă şi...ăşi… (intersecţia);
•ă şi...ădarănu... (diferenţa);
•ă …ăsau …;ăsau... sau… (reuniunea);
•ă nici...ănici…ă(complementara reuniunii).
Nuătrebuieăs ăseăpretind ămemorareaăşiăniciăutilizareaăaccidental ăsau mecanic ăaăacestoră
expresii,ăciătrebuieăasociat ăac iuneaăcuăverbalizareaăcorect .
Jocurileă pentruă constituireaă deă mul imiă peă criteriiă simpleă nuă potă fiă considerateă logice,ă
pentruăc ăeleăpresupunăgrup riădeăelementeăînăurmaăanalizeiăînsuşirilorălorăcomune.ăÎnăacestă
stadiu nu se eviden iaz ădetermin rileădintreămul imeaăformat ăşiămul imeaătuturorăobiecteloră
– aspectăceăcorespundeăetapeiădeăorientareăaăac iuniiămentaleă(familiarizareaăcuăcaracteristicileă
esen ialeăaleăobiectuluiăprezentatăînăform ănespa ial )ădinăteoriaăopera ional ăaă înv riiă(P.I.ă
Galperin).
2. Jocurile de comparare – eviden iaz ă asem n rileă şiă deosebirileă dintreă elementeă şiă
corespundăjocurilorădeădiferen ădinăclasificareaăclasic .
3. Jocurile de orientare în tablou – asigur ăfamiliarizareaăcopiilorăcuăopera iileălogice cu
mul imi,ăprinăclasificareăşiăseriereăîntr-oăordineăşiăsuccesiuneăprestabilite.
4. Jocurile cu cercuri – sprijinireaăintuiriiăopera iilorăcuămul imiăşiăaăopera iilorălogiceăceă
decurgă dină acestea.ă Copiiiă intuiescă corectă opera iaă deă complementariere prin intermediul
nega ieiă logiceă (esteă pă şiă nuă esteă g).ă Nega iaă caracterizeaz ă elementeleă dină complementaraă
uneiă mul imiă înă raportă cuă oă mul imeă total ,ă intersec iaă mul imiloră seă caracterizeaz ă prină
conjunc ieă logic ă şiă elementeleă dină reuniune,ă prină disjunc ieă logic ,ă deă asemeneaă seă potă
verificaă legileă luiă Deă Morgană (înă formaă practic )ă şiă principiileă logiceă (principiulă neg riiă
nega iei,ă ală ter uluiă exclus,ă ală contradic iei).ă Jocurileă ceă solicit ă acesteă opera iiă favorizeaz ă
formareaăunorăra ionamenteălogice, aăunorăproceseăcognitiveăşiăcontribuieălaăorganizareaăunoră
structuri elementare ale matematicii.
Clasificarea jocurilor s-aă realizată inândă contă deă opera iileă peă careă leă implic ă şiă careă potă
sprijini educatoarea înărealizareaăobiectivelor.
Câtevaădintreăcerin eleăpsiho-pedagogiceăcareăseăcerărespectateăpentruăcaăjoculălogicăs ăfieă
eficientăşiăs -şiăating ăscopulădidacticăpentruăcareăesteăorganizatăsunt:
 ierarhia sarcinilorădeăînv areăşiăaăîntreb rilorătrebuieăs ăurm reasc ăordineaăopera iiloră
logice pe careăeducatoareaăşi-aăpropusăs ăleăintroduc ăşiăcareăsuntăsolicitateădeăjoc;
 modul de formulare a sarciniloră nuă trebuieă s ă sugerezeă solu iaă deă rezolvare,ă ciă s ă
orientezeăac iuneaăcopiilorăspreărezolvareaăindependent ăaăproblemelor;
 organizareaăcorect ăaăexplica iilorăprivindăregulileăjocului;
 înăcazulăapari ieiăerorilorăînăac iuneăsau verbalizare,ăseărecomand ăîntrerupereaăjoculuiăşiă
reluareaăîntr-oăform ănou ăaăindica iilorăşiăexplica iilor;
 îmbinareaăaspectuluiădeăexersare cu cel de verificare;
 verbalizareaă areă ună rolă importantă înă dep şireaă situa iiloră deă dificultateă şiă constituieă oă
form ădeăevaluare.
Valoareaă formativ ă aă joculuiă logică const ă tocmaiă înă faptulă c ă ac ioneaz ă asupraă
capacit iiădeăînv areăaăcopiilorăprinăstructuraăsarcinilorădeăjocăşiăseăconcretizeaz ăîn:
- rolulăactivăalăcopiluluiăînăjoc:ăelăîşiăimagineaz ădiferiteăvarianteădeărezolvareăînăraportăcuă
sarcina dat ,ă rezolv ă şiă motiveaz ,ă esteă antrenată într-oă activitateă conştient ,ă deă c utareă şiă
descoperireăaăsolu iilor,ăînălimiteleăprestabiliteăde reguli;
- realizeaz ăoăpreg tireălaănivelulăcapacit ilorădeăînv are,ăprinănum rulădeăcondi iiăşiădeă
cerin eă careă îlă oblig ă peă copilă s ă lucrezeă inândă contă deă principiiă logiceă şiă s ă operezeă cuă
structuri logice;
- asigur ăpremisele interiorizării operaţiilor logice careăauăderivatădinăac iunileăobiectualeă
nemijlocite, printr-un proces dirijat;
- puneă copilulă înă situa iaă deă aă ac ionaă asupraă obiecteloră înă luminaă unoră principiiă logiceă
implicateăînăac iuneăprinămodulădeăorganizare;
- asigur ă stimulareaă intelectual ă a copiiloră dină „interior”,ă f r ă caă no iunileă deă teoriaă
mul imilorăşiălogic ăs ăapar ăcaăsarcini expliciteădeăînv are,ăciăînăcalitateădeăreguliăfireştiăaleă
jocului,ăcareăcondi ioneaz ădesf şurareaălui;
- asigur ăcorela iaăîntreăparticularit ileădeăvârst ăşiănivelulădeăcunoaştereăaăno iunilorădeă
teoriaămul imilorăşiălogic .
Concluzionândăceleăspuseăanterior,ăseăpoateăafirmaăc ăjoculălogicăareădreptăscopăformareaă
capacit iiădeăaăelaboraăjudec iălogice,ădezvoltareaăcapacit iiăcopiluluiădeăaăac ionaăpeăbazaă
unoră opera iiă şiă principiiă logiceă şiă deă aă asigura,ă peă aceast ă cale,ă premiseleă interioriz riiă
opera iilorălogiceăceăauăderivatădinăac iuneaăobiectual ăînăcadrulăunuiăprocesădirijat.
Esen aă psihologic ă aă joculuiă logică esteă ipotezaă deă formare,ă peă etape,ă aă ac iunii mentale
sus inut ă prină cercet riă experimentaleă deă P.I.ă Galperin.17 Ac iuneaă mental ă seă formeaz ă
printr-unăprocesădeăinteriorizareătreptat ăaăac iuniiămateriale,ădup ătraseul:
(1) – formareaăbazeiădeăorientareăaăac iuniiă(orientareaăînăsarcin );
(2) – elaborareaăformeiămaterializateăaăac iuniiă(dirijareaăînv rii);

17
Galperin,ăP.I.ăşiăcolab.,ăStudii de psihologia învăţării. Teorie şi metodă în elaborarea acţiunilor mentale
(trad.) EDP,ăBucureşti,ă1975
 (3) – ac iuneaă înă limbaj,ă cuă voceă tareă (verbalizareaă ac iunii)ă – copilulă esteă obligat,ă înă
aceast ăetap ,ăs ă in ăcontă deăcorectitudineaăobiectual ăaăac iuniiăşiă deăcerin eleăcomunic riiă
corecteăaărezultatelorăac iunii;
Aceast ăetap ărelev ărolulăverbaliz riiăşiăalălimbajuluiăcaăinstrumentăalăgândirii.
(4) – ac iuneaăînăplanulălimbajuluiăintern,ăpentruăsineă(interiorizareaăac iunii).
Exemple
Exemplific mădesf şurareaăjoculuiălogicădup ăunătraseu metodicăcareăfavorizeaz ăprocesulă
galperianădeăinteriorizareătreptat ăaăac iuniiămaterialeăşiărelev ăvalen eleăsale formative.
Sarcini
•ăpuneăînăcerculăroşuămul imeaăpieselorăroşii;
•ăpuneăînăcerculăalbastruămul imeaăp tratelor.
Înă elaborareaă formeiă materializateă aă ac iunii,ă copiiiă voră faceă probabilă greşeli,ă dară
educatoareaăvaăinterveniăcuăîntreb riădeătipul:
•ăSuntătoateăpieseleăroşiiăînăcerculăroşu?
•ăSuntătoateăp trateleăînăcerculăalbastru?
Întreb rileă nuă trebuieă s ă ofereă solu ii,ă ciă s -lă conduc ă peă copilă înă descoperireaă greşeliloră
(eventuale) sau s -iăofereăconfirm riăprivindăcorectitudineaărezolv riiăsarcinii.
Înărezolvareaăsarcinii,ăcopilulăfaceăapelălaăabilit ileăînsuşiteăanterioră– identificare, sortare,
triere,ă grupareă înă raportă cuă ună criteriu.ă Elă ob ineă peă bazaă opera iiloră efectuateă mul imea
p tratelorăroşii,ădespreăcareăpercepereaădirect ănuăi-arăfiăfurnizatăinforma iiăsuficiente.
Întreb rileăsuplimentareăpuseădeăeducatoareăauăşiărolulădeăorientareăînăsarcin .
Ac iuneaă material ă aă copilului dirijeaz ă ac iuneaă mental ă – rela iileă obiectualeă introduseă
deăac iuneărelev ăproceseleăintelectualeăimplicateăînărezolvareaăproblemeiă(analiz ăşiăsintez ).
Explica iileăeducatoareiăprivindăregulileăjoculuiătrebuieăs ăasigureărealizareaăunorăcorela iiă
cu alte sarcini rezolvateădeăcopiiăînăjoculăanteriorăşiăauărolădeăorientareăînăsarcin .
Verbalizareaăareărolădeăautocontrol,ădarăşiădeăcorectareăaăerorilor,ădeoarece:
•ă raportareaă aă ceeaă ceă copilulă spuneă laă situa iaă prezent ă înă jocă conduceă laă sesizareaă
nepotrivirilorăîntreăcerin ăşiăsitua iaădeăjoc;
•ăcomunicareaămoduluiădeălucruăîntr-oăform ăcorect ăfaceăcaăr spunsulăs ăfieăacceptatădeă
colegi,ăconstituindăoăcaleădeădesprindereădeăconcretulăsituativăşiăajut ălaăconcretizarea propriei
ac iuni;ă înă acestă mod,ă limbajulă îşiă relev ă func iaă s cognitiv ă şiă favorizeaz ă interiorizareaă
ac iunii.
Dinăacestăpunctădeăvedere,ăfiecareăjocăconstituieăoănou ăsitua ieăexperimental .
Rezolvarea sarciniloră joculuiă logică sporeşteă experien aă copiiloră şi,ă prină aplicareaă celoră
înv ateăînăsitua iiăasem n toare,ăareălocăunătransferănespecific,ăac ionândăasupraăcapacit iloră
deă înv are.ă Seă ac ioneaz ă astfelă şiă înă direc iaă form riiă mecanismeloră informa ionaleă şiă
opera ionaleădinăprocesulăînv riiăconceptuale.
Vomă faceă înă continuareă oă scurt ă prezentareă aă unoră jocuriă logice,ă cuă formulareaă unoră
orient riămetodice.
Constituireaădeămul imiăpeăbazaăunorăcaracteristiciădateăşiădenumireaăpieselorăcuăajutorulă
conjunc iilorădeăpropozi ii: Ce este şi cum este această piesă?
Copiiiă formeaz ,ă prină triereă şiă grupare,ă mul imeaă discurilor.ă Seă lucreaz ă peă aceast ă
mul imeăintroducându-seănoiăcriteriiădeăculoare,ăapoiădeăm rimeăşiădeăgrosimeăpentruămul imi.
•ăPrinăsarcina de lucru se va solicita copiilor descrierea pieselor astfel: Această piesă este
un disc roşu, mare şi subţire.
•ăOrdineaăînăcareăsuntăenumerateăatributeleănuăesteăesen ial ,ăiarăaten iaăeducatoareiăseăvaă
îndreptaăspreăenumerareaăînătotalitateăaăatributelor,ăexprimareaăcorect ăşiăprecis ăaăacestora.
•ăJoculăcontinu ăatâtaătimpăcâtăesteănecesar pentruăaăseăconstataădac ăfiecareăcopilăposed ă
cunoştin eleădeăbaz ălegateădeăatributeleăpieselorăşiăareăcapacitateaădeăexprimare.
 Descriereaă pieseloră truseiă Diènesă cuă ajutorulă atributeloră şiă aă nega ieiă logice;ă intuireaă
complementareiăuneiămul imiăşiădiscriminarea atributelor pieselor cu ajutorulănega iilor:ă
Cum este şi cum nu este această piesă?
Sarcini de învăţare
1.•ăăCopilulăalegeăoăpies ăşiăoăcaracterizeaz ,ăprecizândăceăînsuşiriăare.
•ăSeăaşteapt ăr spunsul:ăpiesă aleasă este roşie, mare, groasă şi are forma de triunghi.
2.ă Seă cereă copiluluiă s ă precizezeă şiă ceă însuşiriă nuă areă pies aleas ă (înă compara ieă cuă
propriet ileăcelorlalteăpieseăaleătrusei).
•ăSeăaşteapt ăr spunsul:ăPiesa nu este albastră, nu este galbenă, nu este subţire, nu este
mică, nu este nici dreptunghi, nici cerc, nici pătrat.
•ăSeăpotăaccepta,ălaăînceput,ăr spunsuriăincomplete,ădarăacesteaăvorătrebuiăcompletateădeă
ceilal iăcopii.
•ă Treptat,ă înă cadrulă aceluiaşiă joc,ă copiiiă voră fiă conduşiă s ă fac ă uneleă deduc iiă pentruă aă
uşuraăr spunsul: Dacă piesă mea este roşie, înseamnă că nu este galbenă şi nu este albastră;
dacă este mare, cu siguranţă nu este mică etc.
•ăPrinărepetareaăexerci iului,ăcopiiiăgrupeiăpreg titoareăvorăîn elegeăc ăesteămaiăuşorăs ă
enumere succesiv variabilele fiec reiă piese:ă form ,ă culoare,ă m rime,ă grosimeă şiă s ă utilizezeă
nega iaăpentruăaceleăînsuşiriăpeăcareăpies nuăleăposed .
•ă Joculă seă repet ă pân ă cândă seă constat ă c ă majoritateaă copiiloră probeaz ă st pânireaă
procedeului.
Intuireaă opera ieiă deă complementareă şiă determinarea atributelor unor piese cu ajutorul
nega ieiăşiăalădeduc ieiălogice:ăTe rog să-mi dai!
•ăJoculăseăorganizeaz ăînăgrupeădeăcâteădoiăcopii.
•ăPieseleătruseiăseăîmpartăînămodăegalăîntreăceiădoiăcopii,ăf r ăaăurm riăunăanumităcriteriuă
de selectivitate. Se pot folosi 24 piese sau 12,ăfunc ieădeănivelulăgrupei.
Sarcini de învăţare
Unulă dintreă copiiă solicit ă celuilaltă oă pies ă peă careă elă nuă oă areă înă mul imeaă primit ,ă
denumind-o cu cele patru atribute.
Dac ă pies aă fostă denumit ă corectă şiă esteă corectă identificat ă deă colegulă sau, atunci el o
primeşte;ăînăcazăcontrar,ănuăprimeşteănimicăşiăesteărândulăceluilaltăcopilăs ăsoliciteăoăpies .
Aceeaşiăsarcin pentruăcel laltăcopil.
Câştig torăesteăcelăcareăvaăavea,ălaăunămomentădat,ăceleămaiămulteăpiese.
Prin regulileă şiă sarcinileă deă joc,ă copiiiă îşiă dezvolt ă procedeeă inductiveă şiă deductiveă deă
c utareăşiătatonare,ăpentruăaăg siămodalitateaădeăidentificareăaăpieselorăceăleălipsesc.ăAceastaă
esteă deă faptă situa iaă problematic ă aă jocului,ă iară rezolvareaă eiă aduceă ună mareă câştigă înă plană
formativ.
Înăurmaăuneiăbuneăactivit iădeăorientareăînăsarcin ăconduseădeăeducatoare,ăcopilulăobserv ă
şiă identific ă toateă atributeleă pieseloră cuă careă lucreaz ă şiă treptată optimizeaz ă procedeulă deă
c utareăşiăîn elegeăc ănuăpoateădescoperiăpieseleăceăîiălipsescădecâtădac ăorganizeaz ămul imeaă
pieseloră înă dou ă grupeă formateă peă criteriulă deă m rimeă (deă exemplu).ă Acum,ă pentruă fiecareă
m rimeă trebuieă s ă aib ă pieseă cuă celeă 4ă formeă (disc,ă triunghi,ă p trat,ă dreptunghi)ă şiă celeă treiă
culoriă(roşu,ăgalben,ăalbastru)ăşiăpoateăformaăperechiăîntreăpieseleăcuăacelaşiăatributădeăculoareă
sau form ,ădarădeăm rimiădiferite.
Înăacestăfel,ăcopilulăvaădescoperiăcuăuşurin ăpiesa careăîiălipseşteă(vorăr mâneăpieseăf r ă
pereche)ă şiă vaă ştiă ceă pies ă trebuieă s ă cear ă partenerului. Pies vaă puteaă fiă acumă uşoră deă
caracterizatăcuăajutorulăconjunc ieiăşiăalănega ieiălogice.ăPentruăîncep tori,ăeducatoareaăpoateă
daă tehnicaă deă c utareă aă pieseloră lips ă – criteriul de formare a perechilor: mare-mic,
gros-subţire, valabil pentru ambii parteneri de joc. Educatoarea poate introduce, pe parcursul
jocului,ă şiă elementeă deă numera ieă (seă potă stabiliă laă ună momentă dată num rulă deă pieseă f r ă
pereche,ădeăoăanumit ăform ăsau culoare).
 Tema nr. 6
1) Preciza iăcomponenteleăunuiăjocădidacticămatematicăşiăexemplifica i-le pe un joc concret.
2) Preciza iă etapeleă deă desf şurareă aleă unuiă jocă didactică matematică şiă ilustra i-le pe un
exemplu concret.
3) Proiecta iăoăactivitateădesf şurat ăsubăform ădeăjocădidacticămatematic.
4) Proiecta iăoăactivitateădesf şurat ăsubăform ădeăjocălogico-matematic.

7. Evaluareaăînăînv mântulăpreşcolar

Prinăintermediulăevalu rii,ăeducatoareaăcunoaşteăînăfiecareăetap ăaădesf şur riiăprocesuluiă

instructiv-educativ,ănivelulăatinsădeăcopii,ăidentific ăpuncteleăforteăşiălacuneleădinăcunoştin ele,ă
priceperile,ădeprinderile,ăaptitudinile,ăreprezent rile,ălimbajulăcopiilor.ăPeăbazaădiagnosticului,ă
educatoareaă stabileşteă m surileă necesareă pentruă completareaă şiă aprofundareaă cunoştin elor,ă
corectareaădeprinderilorăgreşite,ăperfec ionareaăpriceperilorăşiădeprinderilor.ăTotăprinăevaluare,ă
educatoarea inventariază achizi iileăcopiilorăşiăapreciaz ăprogresulăînregistratădeăcopilădeălaăoă
etap ălaăaltaăaădeveniriiăsale.
Evaluareaă rezultateloră ob inuteă deă copiiă areă efecteă pozitiveă asupraă activit iiă lor,ă
îndeplineşteă ună rolă deă supraveghere aă activit iiă preşcolare.ă Verific rileă asupraă acumul riloră
calitativeăşiăcantitativeăaleăcopiilorăînăprocesulăinstructiv-educativăcontribuieălaăcalificareaăşiă
consolidareaăcunoştin elorăacumulate,ăcareăsuntăfixate,ăsistematizateăşiăintegrateăînăstructuri.
Evaluareaăareăefecteăpozitive,ăcareăseăreflect ăasupraăatitudiniiăcopiluluiăfa ădeăactivit ileă
dinăgr dini .ăCopilulăînregistreaz ăşiăvibreaz ălaăceaămaiăneînsemnat ăapreciere,ădarăşiăcuăună
puternic sentiment de frustrareălaăceaămaiăneînsemnat ăobserva ie.
Evaluând,ă constat m,ă apreciem,ă diagnostic m,ă descoperindă factoriiă careă auă condusă laă
rezultată şiă prognostic m,ă anticipândă rezultateleă pentruă etapeleă ulterioareă deă instruire.ă
Principalulăscopăalăevalu riiăesteăs ăurm reasc ăprogresulăcopiluluiăşiăs ăstabileasc ăexactălaăceă
nivelădeădezvoltareăseăafl ăfiecareăcopilăînăparte,ăastfelăîncâtăparcurgereaăprogrameiăs ăvin ăînă
întâmpinareaănevoilorăcopiilor,ăprivi iăindividual,ăşiăs ăasigureăsuccesulăexperien elorătuturor.
Identificareaă copiiloră cuă nevoiă specialeă şiă careă ară puteaă necesitaă sprijină oriă interven iiă
suplimentare,ăreprezint ăunăaltăobiectivăalăevalu rii.
Înăcadrulăteorieiăşiăpracticiiăeduca ionale,ăîntreămultitudineaădeămetodeăşiămijloaceăutilizateă
înă scopulă creşteriiă randamentuluiă şcolar,ă înv areaă diferen iat ă şi-aă men inută statutulă deă
actualitateăprintreăalteăactivit iăceăfavorizeaz ăprogresulăşcolarăalăpreşcolarilor.ăExisten aăunoră
colectiveăeterogeneădeăpreşcolari,ălaănivelulăgrupelor,ăcuăgradeădiferiteădeăpermanen ăşcolar ,ă
neăconducălaăorganizareaăuneiăinstruiriădiferen iateăprinăintermediulăunorăsarciniădeăînv areăcuă
nivel variabil.
Aceastaă presupuneă proiectareaă unoră situa iiă deă instruireă diferen iat ,ă aă unoră strategiiă
didacticeă diferite,ă careă s ă ofereă fiec ruiă preşcolară posibilitateaă deă aă progresa,ă sporindu-iă înă
acestăfelămotiva iaăpentruăînv are.ă
Evaluarea continuă, formativă,ă seă realizeaz ă prină m surareaă rezultateloră şiă apreciereaă
activit iiă copiiloră peă totă parcursulă unuiă programă deă instruire.ă Esteă important ca obiectivele
urm riteă (rezultateleă aşteptate)ă s ă fieă cunoscuteă deă ă copiiă peă totă parcursulă instruirii,ă aceştiaă
fiindăinforma iădespreăăărezultateleăob inuteădeăeiăînăraportăcuăfinalit ile.
Evaluareaăcontinu ăpermiteăaprecieriăasupraăcalit iiăachizi iilorăcognitiveăşiăoperatoriiăpeă
careăcopiiiăleădobândescăprinăînv areăşiăpermiteăformulareaăunorăjudec iăprivindăprocesulădeă
înv areă înă raportă cuă obiectiveleă cognitive,ă motriceă şiă atitudinaleă urm riteă înă raportă cuă
obiectiveleă opera ionaleă propuseă şiă permiteă apreciereaă calitativ ă asupraă unuiă obiectivă ală
înv rii:
•ăs ăseădescopereăcât ştie şiăcum ştie s ăoperezeăcopilul,ăadic ăs ăseăstabileasc ănivelulădeă
formareăaăuneiădeprinderiăsauăcapacit iăcaărezultatăalăinstruirii;
 •ăs ăidentificeăcunoştin eleăşiăcapacit ileăceănuăauăfostăînsuşite;
•ăs ăseădescopereăobiectiveleălaăcareăcopiiiănuăob inăperforman eăsatisf c toare,ăs ăapliceă
unăprogramărecuperatorăşiăs ăreproiectezeăstrategiaădidactic .
Scurtareaăconsiderabil ăaăintervaluluiădintreăm surareăşiăinterven ieăameliorativ ăareăefecteă
benefice asupra actului pedagogic.
Individualizareaă şiă tratareaă diferen iat ă aă preşcolariloră constituieă dou ă dintreă strategiileă
principaleădeăameliorareăaărandamentuluiăşcolarăşiădeăînl turareăaăinsuccesului.
Individualizareaă şiă abordareaă diferen iat ă aă procesuluiă deă instruireă laă matematic ă
presupune,ă peă deă oă parte,ă cunoaştereaă preşcolarilor,ă observareaă loră permanent ă şiă urm rireaă
evolu ieiăloră(maiăalesăpeăplanăintelectual),ăpentruăaăleăputeaăadres ,ăînăoriceămoment,ăsarcini
corespunz toareăniveluluiălorădeădezvoltare.
Diferen iereaă şiă individualizareaă înă înv are,ă caă solu iiă pedagogiceă deă optimizareă aă
actuluiădidactic,ăauăcaăscopăeliminareaăunorălacuneădinăcunoştin eleăşiădeprinderileăcopiilorăşiă
atingereaăperforman elorăminimaleăacceptateădarăşiăîmbog ireaăşiăaprofundareaăcunoştin eloră
copiilorăcapabiliădeăperforman eăsuperioareă
Pentruăcaăaceast ădorin ăs ăfieărealizabil ,ăeducatoareaăareăposibilitateaăs ăoptezeăpentruă
unaăsauămaiămulteădinăsolu iileăpedagogiceăcareăpot optimiza actul didactic:
- diferen iereaăşiăindividualizareaăinstruiriiăînăsecven aădeădirijareăaăînv riiăînăcadrulăuneiă
activit iăcomune;
- programeă compensatoriiă deă recuperareă incluseă înă etapaă joculuiă şiă aă activit iloră liber-
creative.
Activit ileămatematice,ăînăconcep iaăindividualiz riiăînv mântuluiămatematic,ănecesit ă
oă profund ă şiă competent ă analiz ă aă con inutuluiă no ională ală matematicii,ă oă ra ionalizareă şiă oă
programareăsecven ial ăaăacestuia,ădinăcareăs ărezulteăsolicit rileă(întreb ri,ăactivit i,ăsarcini),ă
peăcareăeducatoareaăleăadreseaz ăpreşcolarilorăşiăcareătrebuieăgradateăînăraportăcuăcapacit ileă
şiăritmurileăfiec ruiăcopil,ăaleăgrupurilorăşiăaleăclasei,ăcaăunitateăsocial .
Evaluareaă formativ ă m soar ,ă deci,ă nuă rezultatulă înv riiă înă ansamblu, ci elemente ale
acestuiă procesă prină apreciereaă secven ial ă aă moduluiă deă rezolvareă aă sarciniloră asociateă
obiectiveloră opera ionale,ă oferindă informa iiă despreă stadiulă atinsă deă copilă înă formareaă unoră
capacit i,ăopera iiăaleăgândiriiăşiădeprinderiăoperatorii:
•ăcapacitateaădeărecunoaştereăşiădiferen iere;
•ăcapacitateaădeăcomparareăcuămodelul;
•ăcapacitateaădeăaăaplicaăînăsitua iiănoiădeprinderileăformate;
•ăcapacitateaădeăaărespectaăregulileăşiăsarcinileădateă;
•ăcapacitateaădeăaăcomparaărezultateleăsale cu ale colegilor sau cu modelul (autoevaluare);
•ăcapacitateaădeăaăefectuaăanalizeăşiăsintezeă;
•ăcapacitateaădeădiferen iereăşiăatribuireădeănume;
•ăcapacitateaădeăaămânuiămaterialulădidactic;
•ăcapacitateaărezolutiv ă(încercare-eroare, tatonare);
•ăgradul de formare a deprinderilor de lucru;
•ărapiditateaăgândiriiăşiăspirituluiădeăobserva ie;
•ăcalitateaăra ionamentului.
Natura,ă structuraă şiă scopulă înă careă suntă proiectateă activit ileă diferen iateă înă evaluareaă
formativ ăconducălaăurm toareleătipuriădeăac iune:
d) acţiuni corective – destinateăpreşcolarilorăafla iăînălimiteleăsitua ieiăpreşcolareănormale,ă
darăcuăuşoareăr mâneriăînăurm ălaăpredare-înv are,ădatorateăfieăuneiăsitua iiădeăadaptareămaiă
greaălaăsarcinileădidactice,ăfieădatorit ăunorămomenteăcriticeăînădezvoltareaăpsiho-fizic ,ăunoră
tulbur riăpsiho-afectiveăşiăchiarăinstrumentaleăetc.;
e) acţiuni recuperatorii – destinateă celoră afla iă înă situa iiă deă uşoră handicapă (dizarmoniiă
cognitive,ă tulbur riă deă aten ie,ă limbaj,ă memorie,ă gândireă sauă necognitive, cum ar fi cele de
natur ămotiva ional ,ăvolitiv ,ărela ional ăetc.);
c) acţiuni de dezvoltare prin suplimentarea programului de instruire – destinate celor
dota i,ăcareădispunădeăcapacit iădeosebite,ăauăînclina iiăsauătalente.ă
Evaluareaăformativ ădetermin ăsecven ială calitateaăactuluiădidactic,ăeducatoareaăavândălaă
dispozi ieăalternativeăşiăsolu iiăpedagogiceăcareăpotăfiăsintetizateăastfel:

Rezultate Solu ieăpedagogic

Peste 85 % - reuşit ătotal Trecereaălaăurm toareaăsitua ieădeăînv are
Evaluare
Întreă 85%ă şiă 60%ă - reuşit ă Reluareădiferen iat ăaăunorăsarciniădeăînv are
formativ
par ial
Sub 60% - eşec Identificareaăcauzelorăşiăreproiectareaăsitua ieiădeă
înv are

Strategiaă deă diferen iereă dispuneă deă aceeaşiă palet ă metodologic ă precumă orice strategie
global ă deă instruire:ă deă laă obişnuiteleă conversa ii,ă demonstra iiă şiă explica ii,ă laă exerci iileă şiă
instrumenteleă munciiă intelectualeă eficiente,ă deă laă tehnicaă fişeloră deă munc ă independent ă (deă
dezvoltare,ădeărecuperare,ădeăexersareăşiădeăautoinstruire)ălaătehnicileăintuitiveăşiăsimbolice.
Evaluareaăcuăajutorulăfişelorădeăevaluare
Probaă deă evaluareă con ineă itemiă (sarcini,ă întreb riă etc.)ă ceă materializeaz ă obiectiveleă
stabiliteă şiă înă concepereaă c roraă trebuieă s ă seă iaă înă considera ie:ă cerin eleă programei (barem
minim);ănivelulărealăatinsădeăcopiiiădinăgrup ;ăposibilit ileăfiec ruiăcopil.
Laăcorectareaăfişelorătrebuieă inut ăoăeviden ăstrict ăaălacunelorăpreşcolarilor,ăpentruăaăluaă
m suriădeăeliminareăaălor,ăprinăfişeădeărecuperare,ăcorective.ăEste îndeplinit ăastfelăcerin aăunuiă
înv mântă diferen iată cuă inten iaă deă aă egalizaă condi iileă deă însuşireă aă cunoştin eloră prină
programe de recuperare (deă aducereă laă nivelulă celorlal iă şiă aă preşcolariloră careă auă dovedită
neîn elegeriăsauăîn elegeriăgreşiteăînăprobeleădateăspreărezolvare,ăînăfişeleăfolositeălaăevaluareaă
predictiv ăsauălaăevaluareaăformativ ădeăprogres).
Diferen eleăcalitativeă(deăgândire,ăinteligen ,ăimagina ieăetc.)ăcareăseămanifest ălaăcopiiiă
supradota iă suntă satisf cute prin fişele de dezvoltare,ă careă trebuieă s ă aib ă aceleaşiă obiective,ă
darădincoloădeăaplicareaăunorăalgoritmiădeălucruăşiăpretindăînărezolvareăcapacitateaădeăanaliz ă
şiăsintez .
Evaluareaăcontinu ăareădeciărolulădeăaăurm riăschimb rileăcomportamentaleăaleăcopiilorăînă
timpulă înv rii.ă Educatoareaă areă posibilitateaă deă aă constataă şiă apreciaă stadiulă deă însuşireă aă
unorăcunoştin e,ădeprinderi,ătehniciădeălucru,ăfiecareăetap ăaăînv riiăesteăapreciat ăşiăînt rit ,ă
asigurându-seăoăînv areăînăpaşiămici.ăCopilulăcâştig ăîncredere,ăîşiăregleaz ăefortul,ăritmulădeă
munc ăşiătehnicileădeălucru,ăevaluareaăcontinu ăfiindăformativ ăprinăefecteădac ăseăsprijin ăpeă
elementeădeăînt rireăpozitiveă(aprecieri,ăcalificative,ălaude).
Fişeleă deă evaluareă asigur ă astfelă oă îmbinareă aă munciiă frontaleă cuă muncaă individual ă şiă
constituieăinstrumenteăspecificeăînăevaluareaăformativ .ă
Fişeleă con in,ă deă regul ,ă oă singur ă sarcin ă corespunz toareă unuiă anumeă obiectivă
opera ionalăurm rit.ăAcesteaărealizeaz ăoădiferen iereăaăînv riiăpân ălaăindividualizareăşiăpotă
fi folositeă cuă eficient ă înă varianteleă deă organizareă aă activit iiă diferen iateă prezentateă înă
capitolul precedent
Seăpotădistinge,ăastfel,ăurm toareleătipuriădeăfişe:
•ăfişeăcuăcon inutăunic,ăcuăsarciniăuniceă(activitateăfrontal );
•ăfişeăcuăcon inutăunic,ăcu sarcini pe grupe de lucru eterogene (grupuri eterogene).
Acesteădou ătipuriădeăfişeăseăcompleteaz ăînăetapaădeădirijareăaăînv riiăşiăsuntăconsiderateă
fişeădeăexerci iu.
•ăfişeăceăcon inăsarciniăcuăniveleădiferiteădeădificultateă(grupeăomogene),ăpentru constatarea
 niveluluiădeăînsuşireăaăcunoştin eloră;
•ăfişeăcuăsarciniădiferen iateăpeăgrupeădeănivelă(grupeăomogene);
•ăfişeăcuăsarciniăindividualizate.
Acesteăultimeăcategoriiădeăfişeăasigur ăînv areaădeplin ădeăc treăto iăcopiii,ăsuntăadaptateă
posibilit iloră loră şiă potă fiă folositeă (ă avândă con inuturiă diferite)ă atâtă înă ă dezvoltareă câtă şiă înăă
recuperare.
Cunoaştereaă performan eloră copiiloră prină evaluareaă continu ,ă obiectiv ,ă permiteă
apropiereaădeăcopii,ăreglareaăprocesuluiădeăînv mântăînăfunc ieăde necesitateăşiăasigur ăbunaă
preg tireăaăcopiilorăpentruăşcoal .ă
Deăregul ,ăînăcadrulăcolectivuluiădeăcopii,ăseădiferen iaz ătreiănivele:ăminim,ămediuăşiădeă
performan .ă Trebuieă re inută c ă fiecareă dintreă acesteă niveleă esteă considerată prină raportareă laă
sistemulădeăobiectiveădeăreferin ăaleătemeiăşiălaăbaremulăminimădeăcunoştin eăalăniveluluiădeă
vârst .ă
Înă concepereaă fişei,ă educatoareaă trebuieă s ă precizezeă obiectivul,ă sarcina,ă timpul,ă iară peă
versoăvaăconsemnaăaprecierileăşiăm surileăameliorative.
Conţinutul probeiă deă evaluareă esteă considerată relevantă dină punctă deă vedereă educa ional,ă
dac :ăexprim ăexigen eădeăordinăcognitivăşiălogic;ăsondeaz ăcategoriiădeăcunoştin eăcuăcaracteră
formativ;ăexprim ăexigen eădeănivelămediu.
Calitatea de evaluare a probei este dat ă de:ă claritateaă delimit riiă itemilor;ă unitateaă
cerin elorăpeăcareăleăcon ineăproba;ăvaloareaăitemilor,ăfunc ieădeăefortulăşiădeăexigen eleăceruteă
deă rezolvareaă fiec reiă categoriiă deă cerin eă cuprinseă înă prob ;ă formulareaă con inutuluiă astfelă
încâtă s ă fie uşoră identificabil;ă num rulă itemiloră cuprinşiă înă con inutulă probeiă şiă valoareaă loră
calitativ ăstabilescăperforman aămaxim ăşiăpeăceaăminim ăadmis .
Formularea precisă a itemilor ofer ă educatoareiă posibilitateaă deă aă planificaă şiă urm riă
paşiiăceătrebuieăf cu iădeăcopiiăpentruăaăatingeăperforman aădorit .ăAcelaşiăcon inutăesteăînsuşită
deăc treăcopiiălaăniveleădiferiteădeăcomplexitate,ădatorit ăparticularit ilorăindividuale.
Dac ă lu mă înă considerareă ierarhiaă niveleloră deă însuşireă aă cunoştin elor: recunoaştere -
înţelegere - aplicare - analiză - sinteză, esteăevidentăc ănuăto iăcopiiiăreuşescăs ăseăridiceălaă
niveleleăsuperioare.ăPrinăurmare,ăniveleleădup ăcareăseăierarhizeaz ăobiectiveleă(Bloom)ădauăoă
orientareăasupraăcot riiădiferiteăaăsarcinilorădinăprob .
In concepereaăprobelorădeăevaluareătrebuieărespectateăurm toarele etape:
•ăprecizareaăobiectivelorăopera ionaleăceăconstituieăobiectulătest rii;
 elaborareaădescriptorilorădeăperforman ăcorespunz tori;
•ă stabilireaă num ruluiă deă itemiă şiă stabilireaă con inutului lor,ă înă raportă cuă obiectiveleă şiă
con inutulăparcurs;
•ăindicareaămodalit iiădeărezolvareă(s ăîncercuiasc ăelementeădeăacelaşiăfel,ăs ăcoloreze,ăs ă
redeaăprinădesen,ăs ăuneasc ăcuăoălinieăelementeădeăacelaşiăfel);
•ă elaborareaă instruc iuniloră deă r spunsă (modulă înă careă trebuieă procedată pentruă aă rezolvaă
sarcina);
•ă stabilireaă punctajului/calificativului,ă etc.ă ceă seă acord ă pentruă fiecareă itemă (atunciă cândă
esteăcazul),ădarăşiăpentruăprob ăînăansambluă;
•ăstabilireaătimpuluiăacordatăpentruărezolvare;
•ăcorectareaăşiănotareaăprobei;
•ăanalizaăstatistic ,ăinterpretareaăşiăvalorificareaărezultatelorăob inuteăînăscopulădiferen ieriiă
şiăindividualiz riiăînv rii.
Probaădeăevaluareăesteăcorectăconceput ădac ăsatisfaceăurm toarele cerinţe:
•ăsurprindeăcomportamenteleăprev zuteăprinăopera ionalizareaăobiectivelor;
•ăsurprindeăechilibratătoateăacesteăobiective;
•ăsurprindeăelementeleădeăesen ăaleăcon inutuluiăînv rii;
•ăformuleaz ăexactăşiăexplicităsarcinileăpentruăaăob ineăr spunsuriăcorecteăşiăcompleteă;
 •ăareăgrade deădificultateăprogresiv ă;
 rezolv rileă propuse,ă calitateaă solu iiloră şiă calificativele/punctajulă permită tratareaă
diferen iat .
Alegerea sarcinilor, stabilirea volumului lor, a ordinii itemilor, a calificativelor/
punctajului,ă aă timpuluiă afectat,ă reflect gradulă deă satisfacereă aă acestoră cerin e.ă Copilulă
urmeaz ă aă fiă obişnuită progresivă cuă aceast ă form ă deă verificareă scris /practic ă ceă solicit ă
r spunsuriăexacteăprinăcompletare,ăcolorareăsauăprinădesen.
Seturileă deă fişeă deă munc ă independent ,ă conceputeă dup ă criteriileă analizate,ă ordonateă înă
succesiuneaă temelor,ă voră puteaă fiă organizateă subă formaă unuiă caietă deă fişeă deă lucruă pentruă
înv areăînăclas ,ăadaptatăspecificuluiăpreşcolar.
Preg tireaăcopiilorăpentruăaăputeaărezolvaăsarcinileădeăpeăfiş ăesteăimportant .ă
Demersulădidacticăconceputădeăeducatoareăpentruăaăpreg tiămomentulămunciiăindividualeă
deă rezolvareă aă probeloră deă evaluareă formativ ,ă peă fişeă deă evaluare,ă parcurgeă urm toarele
etape:
•ărezolvareaăsarciniiăpropuseăcuăajutorulămaterialuluiădemonstrativă(deădimensiuni mari);
•ărezolvareaăaceleiaşiăsarciniăindividualădeăc tre copii cu ajutorul materialului distributiv;
•ăanalizaămoduluiădeărezolvareăşiăaăgreşelilorătipiceă;
•ărezolvareaăindependent ,ăpeăfiş ,ăaăsarciniiăpropuse.
Integrarea momentelor de evaluareăformativ ăînăactivitateăareăurm toareleăavantaje:
•ăexerseaz ăopera iileădeăanaliz ,ăsintez ,ăcompara ie,ăgeneralizare,ăabstractizare;
•ăasigur ăefectuareaădeăcorela iiăinterdisciplinareă;
•ă verific ă atingereaă scopuluiă formativă şiă informativă propusă înă activitateaă respectiv ,ă laă
nivelulăfiec ruiăcopil;
•ăverific ăgradulădeăinterdependen ăîntreăgândireăşiămodulădeăac iuneăalăcopiilor;
•ăverific ăposibilit ileădeătransferăalăcunoştin elorăşiădeprinderilorăînăsitua iiănoi;
•ăverific ăritmulădeălucruă;
•ă constat ă deficien eleă aleă proiect riiă şiă realiz riiă demersuluiă didactică ală educatoareiă
(exprimat ăînăgreşeliătipiceăaleăcopiilor).
Înă apreciereaă graduluiă deă formareă aă acestora,ă seă potă utilizaă toateă tehnicileă deă evaluareă
(oral ,ăpractic ,ăscris ).
Datorit ă particularit iloră deă vârst ă şiă obiectiveloră cicluluiă preşcolar,ă educatoareaă trebuieă
s ăfac ăapel,ăpeălâng ăfişeleădeăevaluare,ăşiălaăalteăformeădeăverificare,ăanumeăevaluareaăoral ă
şiăceaăac ional-practic .
Evaluarea orală seărealizeaz ăprinămetodaăconversa ieiăşiăofer ăinforma iiădespreănivelulă
deăformareăaăstructurilorăverbaleăprină modulăcumăutilizeaz ălimbajulă matematicăcaăsuportăală
ac iuniiăşiădespreăcompeten eleădeăcomunicare.
Copilul acţionează, analizează, compară şi exprimă prin limbaj datele sarcinii primite. El
recurgeă laă terminologiaă matematic ă (cuvânt)ă nuă doară pentruă aă descrieă ac iunea,ă ciă pentruă aă
motivaă şiă verbalizaă rezultatulă ac iunii.ă înă acestă mod,ă seă deplaseaz ă centrulă deă greutateă ală
înv riiădeălaăformareaăstructurilorăoperatoriiălaăstructurile verbale.
Necesitateaăevalu riiăoraleăesteăcerut ăşiădeăexistentaăstadiuluiăverbalăalăac iunii,ăcaăetap ă
ceăfavorizeaz ăinteriorizareaăstructurilorălogiceă(no iunilor)ălaăcopiiiăpreşcolari.
Astfel,ă înă cadrulă activit iloră matematice,ă copiiiă realizeaz ă sarcini de verbalizare: ei
numescăpeărând,ăcuăglasătare,ăatributeleăunuiăobiect,ăleăenumer ătotăcuăglasătareăşiăleăidentific ă
peă materialulă didactic,ă apoiă exteriorizeaz ă verbală rezultatulă laă careă ajung.ă Înă felulă acesta,ă
educatoarea poate aprecia nivelul de în elegereă şiă conştientizareă aă con inutuluiă şiă gradulă deă
formareăaăunorăcompeten eăoperatoriiăprinămodulădeăintegrareăaălimbajuluiăînăac iune,ăceeaăceă
este determinant pentru aprecierea gradului de realizare a obiectivului de verbalizare.
Evaluareaăoral ăseărealizeaz ădominantăînăsecven aădeădirijareăaăînv rii,ăcaăoătehnic ădeă
evaluareăcontinu .
 Peă ună panouă tipă flanelograf,ă educatoareaă marcheaz ă prină bulineă diferită colorateă
r spunsurileă corecte,ă par ial-corecte sau eronate pentru sarcinile de verbalizare ale
obiectivelorăopera ionale.ăÎnăacestămod,ăpentruăfiecareăobiectivăopera ionalăseăpuneăînăeviden ă
gradulă deă realizareă şiă informa iileă ob inuteă potă uşuraă luareaă decizieiă deă adoptareă aă unoră
strategii ameliorative.
Informa iileă ob inuteă prină aceast ă tehnic ă deă evaluareă orienteaz ă educatoareaă înă
concepereaă probeloră formativeă peă unit iă deă înv are,ă îns ă nuă permită oă verificareă analitic ă aă
cunoştin elorăşiădeprinderilorăindividuale.ăSeăimpuneăcaăînăaceeaşiăactivitateăs ăseărecurg ălaă
mijloace de evaluareăindividual ăobiectivateăînăr spunsurileăscrise.
Evaluarea acţional-practică seă realizeaz ă prină metodaă joculuiă şiă aă exerci iuluiă şiă ofer ă
informa iiă despreă nivelulă deă formareă aă structuriloră operatoriiă şiă implicită aă structuriloră
cognitive.ă Operareaă înă plană obiectuală esteă specific ă înv riiă laă vârstaă preşcolar ă şiă seă
materializeaz ă prină exerci ii-jocă ceă solicit ă oă rezolvareă ac ional-practic ă prină raportareă laă ună
modelă(veziămetodaăexerci iului).
Aceast ă tehnic ă deă evaluareă urm reşteă apreciereaă stadiuluiă deă formareă aă deprinderiloră şiă
abilit iloră matematice,ă materializateă înă modulă înă careă copiiiă rezolv ă sarcinileă deă lucru.ă
Educatoareaăobserv ădirectămodulădeăac iuneăşiărezultatulăob inut,ăm soar ăşiăapreciaz ăgradulă
deărezolvareăaăsarciniiădeăînv are.
Evaluareaă ac ional-practic ă esteă necesar ă pentruă m surareaă niveluluiă abilit iloră deă
identificare,ăgrupare,ătriere,ăselectare,ăm surareaăşiădeterminareaăunorălungimiăşiăcapacit iăcuă
etaloane nestandardizate, determinarea raportului parte-întreg.
Formarea structuriloră logiceă înă stadiulă preopera ională esteă influen at ă semnificativă deă
rela iaădinamic ăac iune-cuvântăşi,ădinăacesteăconsiderente,ăevaluareaăac ional-practic ătrebuieă
sus inut ădeăoăevaluareăoral .
Cel mai concludent exemplu este cel al jocurilor logiceă caă metod ă deă îmbog ireă aă
abilit ilorădeăformulareăaăjudec ilorăcuăvaloareălogic .
Ină acesteă jocuri,ă copilulă esteă solicitată s ă construiasc ă oă situa ieă matematic ă respectândă oă
anumit ăregul ,ăiarăaccentulăcadeăpeăobiectiveleădeăverbalizareăceădauăm suraăconştientiz riiăşiă
interioriz riiă ac iunii.ă Cuvântulă nuă descrieă numaiă procedeulă deă ac iune,ă ciă şiă con inutulă
no ionalăceăseăreflect ăînăcuvânt,ăcaărezultatăalăac iunii.
Înă evaluareaă final ă seă iauă înă considerareă şiă rezultateleă ob inuteă prină toateă formeleă de
evaluareă (formativ ,ă oral ,ă ac ional-practic ),ă înă acestă felă ajungându-se la o evaluare mai
obiectiv ,ă prină corelareaă eroriloră deă apreciereă operateă peă parcurs.ă Estim rileă finaleă potă
constituiă ună mijlocă deă diagnostică şiă potă s ă furnizezeă informa iiă relevante pentru ameliorarea
strategieiădeăînv are.
Toateă formeleă deă evaluareă trebuieă utilizateă într-ună sistemă închegat,ă echilibrat,ă pentruă
ob ineă maximulă deă informa iiă asupraă stadiuluiă deă dezvoltareă înă careă seă afl ă ună copilă laă ună
momentă dată şiă asupraăprogresuluiă realizată şiă pentruăaăluaădeciziiăcorecteăprivindărecuperareaă
unoră r mâneriă înă urm ă sauă dezvoltareaă unoră capacit i.ă Evaluareaă stadiuluiă deă preg tireă aă
preşcolarilorăpentruăaccesulăînăînv mântulăprimarăpresupuneăutilizareaătuturorăacestorăformeă
de evaluareă peă parcursulă anuluiă petrecută înă grupaă preg titoareă (ă cuă prec dereă ),ă dară şiă laă
începutulă claseiă I,ă atunciă cândă educatoareaă areă nevoieă deă informa iiă câtă maiă completeă şiă
complexe despre dezvoltarea psiho-fizic ăşiăintelectual ăaăcopiilor.
Apare nevoia uneiă analizeă aă suportuluiă peă careă îlă ofer ă curriculumulă actuală pentruă oă
evaluareă formativ ă eficient ,ă peă deă oă parteă şiă peă deă alt ă parte,ă preg tireaă metodologic ă
specific ăpeăcareăeducatoareleăşiăeducatoareleătrebuieăs ăoăprimeasc ăînăcadrulăform riiăini iale
şiă continue,ă pentruă aă utilizaă cuă succesă şiă eficien ă acesteă formeă deă evaluareă şiă instrumenteleă
specifice lor.
Tema nr. 7
1) Elabora iăcâteăoăprob ădeăevaluareăacţional-practică pentruăfiecareăgrup .
2) Elabora iăcâteăoăfiş ădeăevaluareăpentruăfiecareăgrup .
3) Elabora iăcâteăoăprob ădeăevaluareăoral ăpentruăfiecareăgrup .

8. Bazeleăpsihopedagogiceăşiămetodologiceăaleăform rii no iuniiădeănum rănatural

8.1ăăăConservareaănumeric ăsiăformareaăno iuniiădeănum rălaăpreşcolari

No iuneaă deă num ră esteă influen at ă deă componentaă spa ial ,ă topologic ,ă pân ă înă
momentulădezvolt riiădeplineăaăstructurilorălogico-matematiceăaleăclaselorăşiă rela iilor,ădină aă
c roră sintez ă seă constituieă num rul,ă adic ă pân ă laă dobândireaă invarian eiă numerice,ă aă
conserv riiăcantitative.
No iuneaădeăinvarian ăaăcantit iiăst ălaăbazaăconserv riiănumericeă(aspectulăcontinuuăală
num rului)ăşiăaăconstan ei numerice. Astfel,ăJeanăPiagetăarat ăc :ă"întreă3-7 ani copilul trebuie
s -şiădezvolteăcapacitateaădeăcunoaştereăînădirec iaăîn elegeriiăinvarian eiăcantit ii"18.
În elegândă invarian a,ă deciă ceeaă ceă esteă constantă şiă identică înă lucruri,ă copilul,ă vaă puteaă
în elegeăşiăfaptulăc ănum rulăreprezint ăoăanumit ăcantitateăcare,ăindiferentădeăînsuşirileăfiziceă
ale obiectelor care o compun, sau de pozi ia lorăînăspa iu,ăesteăaceeaşi.
No iuneaă deă num r,ă caă şiă oriceă alt ă no iune,ă reflect ă realitateaă obiectiv .ă Deprindereaă
rela iilorăcantitativeănecesit ăîns ăoăactivitateădeăabstractizareăşiăgeneralizareăcomplex ,ăcareăseă
formeaz ălaăcopilătreptat,ăînăprocesulăunorăactivit iăadecvate.
La 4-5ă ani,ă copilulă observ ă c ă numeleă num ruluiă nuă esteă etichetaă unuiă obiect,ă ciă
desemneaz ă pozi iaă luiă într-oă succesiuneă deă obiecte.ă Înă aceast ă faz ă domin ă proprietatea
ordinală aănum rului,ăiarăsensulăacesteiăreprezent riăconst ăînăimagineaăreprezentativ ăpeăcareă
şi-oăformeaz ăcopilulădespreăunăanumeăelementăalăsuccesiunii.
Înă urm toareaă etap ,ă laă 5-6ă ani,ă caă rezultată ală experien eiă cognitive,ă copilulă abstrageă caă
atributădistinctivăalăacestorăclaseăcalitateaănumeric ăsau numărul cardinal; clasele pot fi acum
puseăînăcoresponden ăbiunivoc .
Proprietateaăcardinal ă aă num ruluiănuămaiăesteăacumă perturbat ădeăcomponentaăspa ial .ă
Cândăconceptulădeănum răăajungeăînăstadiulăăformal,ăcoresponden aă unu la unu seăp streaz ă
chiarăşiăatunciăcând componentaăăăăspa ial ăăăăintervineăăăcaăăăfactorăăăăperturbator (schimbarea
pozi iei),ăăiarăăăbazaăperceptual ăaăăcoresponden eiădispare. Aceast ăăcapacitateăseăformeaz ăcaăă
efectăalăînv rii dirijate, la 6-7 ani.
Pentru formarea conduitei conservative la copiii de 6-7ă aniă trebuieă avută înă vedereă şiă
formareaădeprinderilorădeătriere,ăcomparare,ăclasificareăaăelementelorăuneiămul imi,ăapreciereaă
global ăşiăprinăpunereăînăperechiăaă2-3ămul imi,ăcomparareaămul imilorăcu tot atâtea, sau mai
multe/puţine elemente,ă determinareaă diferen eloră cuă ună elementă precumă şiă m surarea,ă cuă
etaloaneănestandardizate,ăaălungimiiăşiăl imii,ăinvarian aămaseiăşiăvolumului.
Însuşireaă principiuluiă conserv riiă reprezint ă dină punctulă deă vedereă aă luiă Jeană Piaget,ă oă
etap ă important ă aă dezvolt riiă intelectualeă aă copiluluiă şiă serveşteă dreptă criteriuă psihologică ală
apari ieiăcalit iiălogiceăfundamentaleăaăgândirii,ăreversibilitatea,ădovadaătreceriiăcopiluluiălaăoă
gândireănou ,ăopera ional-concret .
Pentruă caă invarian aă cantit iiă s ă devin ă oă convingereă deplin ă aă copilului,ă elă trebuieă
înv at:
I – s ădiferen iezeăparametriiăobiectului:ălungime,ăadâncime,ăîn l ime,ăgreutate,ăvolum;
II – s ăstabileasc ,ăprinăexperien ,ăinvarian aăm rimiiădup ăfiecareăparametru.
Dar pentru aceasta este necesar ă o unealtă, un instrument, iar o astfel de unealtă este
măsura.

18
Piaget, J., Construirea realului la copil (trad.), E.D.P., Bucuresti, 1976
 Caăunitateădeăm sur ăpoateăfiăfolosităoriceăobiectăsau o parte a sa.
M suraănuăesteăunăsimpluă mijlocătehnicădeăapreciereăcantitativ ,ăciă reprezint ăindiciulăşiă
rezultatul trecerii de la comparareaă direct ă şiă global ă aă obiectelor,ă aşaă cumă apară eleă înă
percep ie,ă laă apreciereaă loră dup ă rezultateleă m sur riiă prealabile.ă Cuă ajutorulă eiă seă stabileşteă
invarian aăuneiăanumiteăm rimi,ăatunciăcândăseămodific numaiăconfigura iaăeiăextern .
Unitatea deă m sur ă esteă ceaă careă permiteă transformareaă m rimiloră concreteă înă mul imiă
matematiceăşiămaiădeparteăcomparareaălorăpeăcaleaăraport riiăbiunivoce.
Folosireaă unoră unit iă deă m sur ă diferiteă permiteă desprindereaă unoră însuşiriă diferiteă aleă
obiectuluiă şiă datorit ă acestuiă fapt,ă seă produceă dep şireaă caracteruluiă globală ală aprecieriiă
directe. Posibilitateaăfolosiriiădiferitelorăunit iădeăm sur ăpuneăproblemaărespect riiăstricteăaă
reguliiă compar riiănumaiăpentruăm rimiă careă auăfostă m surateăcuă aceeaşiă unitateădeă m sur .ă
Ac iuneaădeăm surareăesteăîndeplinit ăcuăuşurin ădeăcopiiăşiăaceastaăpoateăfiăfolosit ăpentruăaă
asiguraălogicaăapari ieiănum ruluiăşiăaăprimelorăno iuniămatematice.
Constanteleă perceptiveă şiă conserv rileă operatoriiă constauă înă conservareaă uneiă anumite
propriet iăaăobiectuluiăatunciăcând:
- m rimeaăsa real ăsau forma sa aparent ăsuntămodificate;
- cantitatea de materie ori greutatea (masa) obiectuluiă r mâneă neschimbat ă (înă cazulă
conserv riiăoperatorii)ăcândăseătoarn ăunălichidădintr-unărecipientăîntr-altul sau seămodific ,ădeă
pild ,ăformaăuneiăbuc iădeăplastilina.
Introducereaăm suriiăpresupuneăparcurgereaăînăplanăpsihologicăaăurm toarelorăetape:
- separareaăcuăajutorulăeiăaădiferitelorăînsuşiriă(parametri)ăaleălucrurilor;
- transformareaăunorăm rimiăconcreteăînămul imiămatematiceăpropriu-zise;
- raportareaă biunivoc ,ă comparareaă m rimiloră şiă numaiă dup ă aceea,ă peă aceast ă baz ,ă
introducereaănumerelorăşiăac iunilorăcuăele.
Înăformareaăno iunilorădeăconservareăaăcantit ilorăseădistingătreiăetapeăsuccesive:
- prima etap ăseăcaracterizeaz ăprintr-un ansamblu de conduite preconservatoare;
- aădouaăetap ăcaracterizat ăprinăconduiteăintermediare;
- a treia este de ordin conservator.
a)ă Conduiteleă primuluiă stadiuă dovedescă oă nonconservareă net ă aă cantit iiă şiă auă caă
particularitate comun o centrare pe:
ac iune:ăaăv rsa, a turti, a rula;
configura iaăstatic ,ăaceastaăconstituindărezultatulăuneiăalter riăaăformei,ăcareărezult ădină
ac iuneaă prină careă aă fostă modificat ă formaă bileiă sau nivelulă lichidului,ă copiiiă îns ă neglijeaz ă
acest fapt.
b)ăConduiteleăintermediareăseăcaracterizeaz ăînăgeneralăprinăoscila iileădeănonconservareăşiă
conservareăaăcantit ilor.
c)ăLaăalătreileaănivelăcopilulăafirm ăconservareaăcantit ilorăjustificând-o prin argumente.
Înăacestăstadiuăeiăsuntăpreg ti iădinăpunctădeăvedereăpsihologicăpentruădobândireaăconceptuluiă
deănum rănatural.
Sugestii în organizarea şi realizarea unor situaţii de învăţare pentru formarea noţiunii de
conservare a măsurii
1.ăSeăini iaz ăac iuniăpracticeădeăîmp r ireăaăuneiămul imiă deăobiecteăînădou ăp r iăegale,ă
respectivăînă4ăp r iăegale,ăf r ăaăutilizaănumera ia.
•ăseăurm reşteăsesizareaăechivalen ei;
•ămaterialeleăcuăcareăseălucreaz ăs ăfieăcunoscute,ăfamiliareăcopiilor,ăs ăsoliciteăinteres.
2. Educatoarea propune efectuarea unor exerci iiădeăm surareăaăuneiăcantit iădeălichidăcuă
ajutorulăaătreiăsticleă(deăunălitru,ăjum tateădeălitru,ăunăsfertădeălitru).
3.ă Cuă ajutorulă aă dou ă cantit iă egaleă deă plastilin ,ă seă ini iaz ă exerci iiă deă transformareă aă
formei,ăpeărând,ăaăfiec reiăcantit iăşi,ăconcomitent,ăseăutilizeaz ăpentruăcânt rireăoăbalan .
 4.ăSeăcontinu ăcuăunăexerci iuădeăîmp r ireăaăunuiădiscăînă2ăjum t iăşiăapoiăînă4ăsferturi;ă
prinăsuprapunere,ăseăm soar ăşiăseădetermin ăcorectitudineaăîmp r irii,ăseăreconstituieăîntregulă
din p r ileăsale.
5.ăSeăsolicit ăcopiilorăs ăg seasc ă„mijloculăuneiăsfori”.
•ăseălas ălibertateaădeăac iuneăcopiilorăprinăîncercare-eroare-reglare;
•ăexerci iulăseădesf şoar ăsemidirijatăsauăliber,ăfunc ieădeănivelulăgrupei.
6.ăÎnădou ăsticleăidenticeăseăpuneălichidăuşorăcolorat,ălaăacelaşiănivel.ăSeăschimb ,ăpeărând,ă
pozi iaă lor,ă iară prină întreb riă – „Undeă esteă maiă mult ă ap ?”,ă „Dară acum?”ă – seă urm reşteă
argumentarea aprecierilor.
7.ă Seă ini iaz ă exerci iiă practiceă deă m surareă aă capacit iiă unoră lichideă dină 3 vase, dintre
careădou ăsuntădeăaceeaşiăform .
•ăînăprimulăexerci iuăseăfamiliarizeaz ăcopiiiăcuătehnicaădeăm surare,ăluândăcaăunitateădeă
m sur ăunăaltăvasă(ceşcu ),ăînăcareăseătoarn ăaceeaşiăcantitateădeălichid;
•ă înă ală doileaă exerci iu,ă seă urm reşteă gradulă deă în elegereă şiă asimilareă aă conserv riiă
volumului prin turnarea unui lichid dintr-unăvasăînăaltulă(unulădintreăeleăesteădiferit).
8.ăSeăprezint ăcopiiloră4ăvase,ă3ădintreăeleăsuntălaăfel.ăÎnăprimeleădou ăsuntăcantit iăegaleă
de boabe (fasole, porumb etc.).ă Cantitateaă deă boabeă dină primulă seă toarn ă înă ală treilea,ă iară
cantitateaădinăalădoileaăînăalăpatrulea.ăCopiiiăsuntăîntreba iăînăcareăvasăsuntămaiămulteăboabe;ă
afirma iileăcopiilorăsuntăverificateă(cuăajutorulălor)ăfolosindu-seădeăvasulă„unitateădeăm sur ”.
9.ăSeăini iaz ăexperien e,ăprinăexerci iiădeăcânt rireăaăunorăobiecteădinăacelaşiămaterialăşiădeă
aceeaşiăform ăcuăobiecteleă„unitateădeăm sur ”,ădeădimensiuniădiferite.
•ă Seă poateă cânt riă ună cuiă mareă cuă ajutorulă maiă multoră cuieă maiă mici:ă seă observ ă c
diferen aădeădimensiuneădetermin ădiferen aădeăgreutate;ăseăstabileşteădeăcâteăoriăobiectulă„deă
cânt rit”ăesteămaiăgreuădecâtăobiectulă„unitateădeăm sur ”.
•ăSeăpotăintroduce,ăcaăunitateădeăm sur ,ăşiăalteăobiecteădinăaltămaterială(cret ,ănasturi):ăseă
observ ă c ă greutateaă nuă depindeă numaiă deă volum,ă ciă şiă deă substan aă dină careă esteă formată
obiectul;ă seă solicit ă compara iiă întreă num rulă deă obiecteă „unitateă deă m sur ”ă folositeă pentruă
dou ăcânt ririăsuccesiveă(cuieămici,ăcret ).
•ă Seă realizeaz ă exerci iiă deă cânt rireă înă vedereaă în elegeriiă deă c treă copiiă aă faptuluiă c ă
schimbareaă greut iiă nuă esteă posibil ă decâtă prină modificareaă cantit iiă (similareă cuă celeă dină
via aăcotidian :ăcânt rireaădeălegume,ăfructe).
10.ăExerci iuă deăcânt rireăaăunuiă obiectă ce-şiă poateăschimbaăformaă (pânz ,ăhârtie,ăplasti-
lin ăetc.)ă– formaănuăinfluen eaz ămasa;
11.ă Pentruă conservareaă numeric ă seă potă utiliza,ă deă exemplu,ă 10ă triunghiuriă roşiiă şiă 10ă
p trateăalbastre:
•ăseăaşaz ătriunghiurileăînăşir,ăiarăcopiilorăliăseăsolicit ăs ăaşezeă„tot atâtea”ăp trateă
câteătriunghiuriăsuntăînăşir;
•ăseăapropieătriunghiurile,ăunulălâng ăaltul,ăp trateleăr mânândăînăaceeaşiăpozi ie;
•ăseăîndep rteaz ătriunghiurileămaiămultădecâtăînăprimulăcaz.
Realizândă acesteă experien eă prină exerci iiă cuă obiecteă reale,ă delimitândă pentruă acesteaă
parametriiă m rimilor,ă copiiiă voră înv aă s ă compareă acesteă obiecteă dup ă oă m rimeă fizic ă sauă
alta,ădeterminândăegalitateaăsauăinegalitateaălor.
Surprindereaăinvarian ei,ăaăceeaăceăesteăconstantăşiăidenticăînăsitua iiădiferite,ăseăbazeaz ăpeă
capacitateaă deă coordonareă aă opera iiloră gândirii,ă careă sprijin ă în elegereaă reversibilit iiă –
capacitateaădeăefectuareăînăsensăinversăaădrumuluiădeălaăoăopera ieălaăalta.
Exemple
Tema
Comparareaădimensiunilorăobiectelorădate,ăprinăm surare.
Orientarea în sarcina de învăţare şi rezolvarea acesteia
Sarcina 1
 •ăEducatoareaăm soar ălungimeaăcamereiădeălaăfereastr ăpân ălaămas ăcuăajutorulăpaşilor.
•ă Ună copil,ă laă tabl ,ă vaă tras ă tot atâtea liniiă câ iă paşiă de-aiă educatoareiă aă num rat;ă
concomitent vor tras ăindividual,ăpeăfişe,ăto iăcopiii.
•ăDup ăacelaşiăprocedeu,ăcuăajutorulăunuiăcopil,ăseăm soar ădistan aădeălaăfereastr ălaăuş .
•ăCopiiiăvorătras ăpeăfiş ,ăsubăprimulărândădeălinii,ătot atâtea liniiăcâ iăpaşiăde-ai copilului
auănum rat.
•ăSeăsolicit ăcomparareaăcelorădou ăşiruriădeăliniu e,ăprinăformareădeăperechi,ăconstatândă
c ,ă„deălaăfereastr ălaăuş ”,ăs-auăf cutămaiămul i/pu iniăpaşi;ădeşiădistan aăesteăaceeaşi,ănum rulă
deăpaşiăob inu iăesteăinfluen atădeăm rimeaăpasului.
•ăseănum r ăliniu eleăşiăseămotiveaz ărezultatulăac iunii.
Sarcina 2
Aceeaşiă distan ă seă m soar ă cuă oă sfoar ;ă seă suprapună celeă dou ă sforiă şiă seă observ ă careă
esteămaiălung /scurt .
•ăCopiiiăvorăm suraăindependentădiferiteălungimi,ăfolosindăacelaşiăetalon;
•ăcopiiiăvorăm suraăaceeaşiălungime cu etaloane diferite.

8.2ăăăOrganizareaăactivit iiădidacticeăînăperioadaăprenumeric

Apreciereaăglobal ăşiăpunereaăînăperechi,ădeprinderiăcareăpreg tescăformareaăconceptuluiă

deă num ră seă sprijin ă peă capacit ileă deă grupareă aă obiecteloră şiă peă în elegereaă no iuniiă deă
rela ie.ă No iuneaă deă perecheă conduceă laă descoperireaă interdependen eiă care exist ă întreă
num rulădeăelementeăaleăcelorădou ămul imi.
Acesteăactivit iăsolicit ăabilit iădeăidentificare,ăgrupare,ătriere,ăordonareăşiăformulareădeă
judec iălogiceăînăurm toareaăsuccesiune:
•ătriereaăşiăapreciereaăapartenen eiăobiectuluiălaăoămul ime:ăseădep şeşteăînăacestăfelăfazaă
identific riiăobiectului,ăapartenen aădevenindăcriteriuădeăgrupare;
•ă grupareă înă dou ă mul imiă disjuncteă (nuă auă elementeă comune),ă şi aceasta presupune
alegereaăconvenabil ăaăunorăcriterii;
•ă apreciereaă cantit iiă prină punereă înă perechi,ă indispensabil ă caă opera ieă pentruă achizi iaă
num rului,ăprinădiverseăprocedee:ăsuprapunere,ăal turare,ăpunereăînăperechi,ănum rare.
Înă acestă fel,ă capacitateaă deă comparareă prină apreciereă global ă aă mul imiloră seă dobândeşteă
întâiăînăplanăperceptivăşiăapoiăînăplanăreprezentativ.
Pentruă aă asiguraă realizareaă obiectiveloră opera ionaleă aleă acesteiă unit iă deă con inut,ă
educatoareaătrebuieăs ăiaăînăconsiderareăfaptulăc ăînăstabilireaăcoresponden elorănumericeăîntreă
mul imi, aşezareaăspa ial ăaăelementelor, joac ăunărolăhot râtor,ăputândăfrânaădesprindereaăşiă
conştientizareaăînsuşirilorănumericeăaleămul imilor.
Aceast ă caracteristic ă aă stadiuluiă perceptivă trebuieă valorificat ă înă sensulă c ă seă ofer ă
copiilorăprocedeeădeăapreciereăcantitativ ă(suprapunerea,ăal turareaăşiăpunereaăînăperechi)ăcare
nuăsolicit ănum rare.ăPrinăacesteăprocedee,ăseăsubstituieăcomponenteiă numericeăcomponentaă
spa ial ,ăcareăesteămaiăputernic ăşi,ăînăacestăfel,ăcopilulădeă3-5ăaniăreuşeşteăs ăformezeămul imiă
cu tot atâtea elemente, sprijinindu-se,ăînăpercep ie,ăpeăcomponentaăspa ial .ăLaăacesteăvârste,ă
înă solu ionareaă unoră sarcini de tipul pune mai puţine obiecte decât mine apară dificult iă
datorateăfaptuluiăc ăposibilit ileădeărezolvareăf r ăaăapelaălaănumera ieăsuntămaiăreduseăşiădeă
aceeaănum rulădeăobiecteăcuăcareăvaăoperaăcopilulăesteănecesar s ăfieămică(3-4 obiecte), pentru
aăputeaăs ăexersezeăuşorăprocedeeleădeăapreciereăcantitativ .
La 5-7 ani,ăcunoaştereaăraporturilorănumericeăîntreăgrupeleădeăobiecteăesteămaiăprofund ăşiă
acest tip de s rcin ă deă lucruă seă rezolv ă prină num rareă f r ă dificultate.ă Acum,ă comparareaă
global ă aă mul imiloră seă realizeaz ă înă planulă reprezent rilor,ă copilulă nuă maiă este tentată s ă
reproduc ă pozi iaă obiecteloră mul imii.ă Dac ă num rulă obiecteloră esteă mare,ă elă foloseşteă
anumiteă repereă vizuale,ă grupândă obiecteleă câteă 2-3, sarcina seă realizeaz ă corect,ă f r ă
num rare,ă prină stabilireaă uneiă leg turiă întreă reprezent rileă numericeă şiă celeă spa ialeă (copiiiă
re inăloculăobiectelor,ăconfigura iaăspa ial ăavândărolădeăreper).
Aceast ătendin ăaăcopiilorădeăa-şiăreprezentaăînăschemeănumericeăspa ializateăcantit iămaiă
miciădeăobiecteăconstituieăunăsuportăintuitivăînăoperareaăcuămul imi.ăÎn acestămod,ăopera iaădeă
descompunereăaănum ruluiăapareăcaărezultatăalătransferuluiădeprinderilorăoper riiăcuămul imileă
de obiecte din planul concret-ac ionalăînăplanulăreprezent rilor.
Elementulăspa ialăjoac ăunărolăperturbatorăînăconservareaănumeric ăla copiii sub 7 ani. Ei
inăcontădeăspa iulăefectivăocupatădeăobiecteăşiădeăspa iulădintreăele.
Dac ă ună num ră deă obiecteă miciă esteă înlocuită cuă acelaşiă num ră deă obiecteă mari,ă copilulă
declar ă c ă s-aă m rită num rulă acestora.ă Schimbareaă m rimiiă esteă apreciat ă deă copil ca o
modificareă numeric ă şiă aceastaă dovedeşteă leg turaă ceă exist ă întreă reflectareaă raporturiloră deă
m rimeă şiă aă celoră deă num r,ă m rimeaă dimensiuniloră fiind,ă ini ial,ă directă propor ional ă cuă
m rimeaă numeric .ă Înă acestă stadiu,ă num rulă esteă dependentă deă atributeleă spa ialeă aleă
obiectuluiăşiăaleăgrupului,ădarămodific rileădeădimensiune,ănumaiălaăoăparteădinăobiecte,ăsuntă
observateădeăcopilăcuăuşurin ăprinăcontrastăşiăatunciănuămaiăconfund ăm rimeaăcuănum rul.
Dobândireaă abilit iiă deă apreciereă global ă sus ineă conservareaă cantit ii,ă ceă parcurgeă
diferiteăstadiiădeăîn elegere:
•ălaă4-5ăani,ă copilulă iaăînăconsiderareăcriteriulădeălungimeă aăşiruluiă(elementulă spa ial)ăşiă
ignor ănum rarea;
•ăstabilirea coresponden eiă vizualeătermenă cuătermen.ăCândăaceast ă aranjareăspa ial ăesteă
modificat ,ă copilulă nuă maiă admiteă egalitateaă numeric ,ă chiară dac ă num r ă elementele,ă înă
apreciereaăglobal ăpredominândăacelaşiăcriteriuă(deălungimeăaăşirului);
•ă modificareaă criteriuluiă deă densitateă cuă celă deă lungimeă seă coordoneaz ă (laă 6-7 ani).
Copilul se detașeaz deă configura iaă spa ial ă aă elementeloră şiă deă coresponden aă vizual ă şiă
realizeaz ă coresponden aă numeric ,ă prină conservareaă echivalen eiă (egalit ii)ă ob inuteă
independentă deă configura iileă perceptiveă şiă acumă apreciereaă s nu maiă esteă subă influen aă
elementuluiăspa ial.
Acesteă observa ii,ă ceă auă caă baz ă cercet riă psihopedagogiceă suntă determinanteă înă
concepereaăsitua iilorădeăînv areăşiăînăformulareaăsarcinilor de lucru.
Exemple
Tema
Constituireaădeămul imiăcuătot atâtea elemente.
Sarcini de învăţare şi etapele de rezolvare
1. Seă reactualizeaz ă cunoştin eleă privindă formareaă deă mul imiă cuă tot atâtea elemente pe
material demonstrativ, prin antrenarea a 3-4 copii;
•ăPeărând,ăseăcereăverbalizareaăac iunilorăindividualeăşiăcomunicareaăîn limbaj matematic
aărezultatuluiăac iunii;
2. Seă solicit ă copiiloră s ă aşezeă înă plană verticală mul imeaă floriloră (4)ă şiă al turiă mul imeaă
frunzeloră(seălucreaz ăindividual);
•ăSeăsolicit ăverbalizareaă(2-3ăcopii),ăpentruăaăstabiliăc ăsuntătot atâtea;
3. Se cereăcopiilorăs ăm reasc ădistan aăîntreăelementeleăuneiămul imi,ăiarăpentruăcealalt ă
mul imeăs ămicşorezeădistan ele;
•ă Seă solicit ă copiiloră s ă precizezeă dac ă modificareaă spa ial ă influen eaz ă proprietateaă
numeric ,ăiarăeducatoarea subliniaz ăc ăsuntătot atâteaăfrunzeăcâtăşiăfloriă(invarian aăcantit ii);
4. Educatoarea aşaz ăacumăelementeleămul imiiădeăpeăpanouăînădiferiteălocuriăpeămas ;
•ăSeăîntreab ăcopiiiădac ăacumăsuntătot atâtea elementeăînăambeleămul imi.
Observaţii
•ăeducatoarea poate introduce exerci iiădeăcomparareănumeric ăîntreămul imileăobiecteloră
aflateăînăclas ăsau aşezateăinten ionatăînădiferiteălocuri;
 •ă seă potă constituiă mul imiă reprezentateă prină desenă laă tabl ,ă cerându-seă copiiloră s ă fac ă
compara iiăşiăaprecieri,ăindiferentădeăpozi iaăelementelorăînădesen.
Tema
Mul imiăechivalenteăşiăinvarian aăcantit ii.
Constituireaădeămul imiăcu tot atâtea elemente (indiferent de dimensiune).
Sarcini de învăţare şi etapele de rezolvare
•ăEducatoarea demonstreaz ,ăpeămasa de lucru, procedeul de constituireăaămul imilorădup ă
criteriulă dimensiunii;ă concomitentă cuă ac iunea,ă educatoarea ofer ă modelulă deă verbalizareă
specificăacesteiăsitua ii;
•ă Educatoarea demonstreaz ă şiă explic ă copiiloră procedeeleă prină careă seă potă determinaă
mul imiăcuătot atâtea elemente (prinăsuprapunere,ăal turare, sau prinăpunereăînăperechi).
Rezolvare
•ă Copiiiă rezolv ă aceeaşiă sarcin ,ă peă materială individual,ă dup ă criteriileă precizateă deă
educatoare: gros-sub ire,ămare-mic;
•ăEducatoarea solicit ă2-3ăcopiiăs ăverbalizezeăac iuneaăefectuat ăşiăs ăexprimeărezultatulă
ac iunii:ăsunt tot atâtea buline câte beţişoare şi câte panglici;
•ăSeăcereăcopiilorăs ăapreciezeăcantitativăşiăapoiăs ăoperezeălaăfelăcuăcelelalteădou ămul imi,ă
ceaă cuă obiecteă mariă şiă ceaă cuă obiecteă groase,ă folosindă laă alegereă unul din procedeele
prezentate;
•ăEducatoarea va antrena 3-4ăcopiiăpentruăverbalizareaărezultatuluiăac iuniiăefectuate;
•ă Seă voră comparaă cantitativă mul imile;ă seă urm reşteă realizareaă sarcinii de verbalizare
pentruăaăstabiliăc ăsuntătot atâtea elemente, indiferent de dimensiuni;
•ăPentruăcomplicare,ăseăpoateăintroduceăunăexerci iuăcareăs ăimpliceăsarcini asem n toare,ă
darăcuăgradăsporitădeădificultateă(înăcazulăaătreiămul imiănoi),ăiarăunaădinămul imiăcon ineăună
elementămaiămultădecâtăcelelalteădou .ăCopiii au sarcina deăaăegalizaănum rulădeăelementeăşiă
seă las ă libertateă înă alegereaă procedeuluiă deă rezolvareă (seă adaug ă laă celelalteă dou ă câteă ună
element sau seăiaăelementulăînăplus).
Tema
Formeaz ă perechiă întreă elementeleă dină acesteă mul imi:ă spuneă dac ă suntă tot atâtea (sau
unde sunt mai multe/mai puţine)ăşiădeăce.
Organizarea situaţiei de învăţare
1.ăSeăvaăcereăformareaămul imilorădup ăoăanumit ăproprietateăcaracteristic ;
2.ăSeăvaăsolicitaăcopiilorăs ăspun ăundeăcredăeiăc ăsuntămaiămulteăsau maiăpu ineăelemente
(„suntămaiămulteăflori,ăsau maiămul iăfluturi?”).ăDeoareceălaăgrupaămijlocieăcopiiiăauăînv ată
cumă potă comparaă dou ă mul imi,ă seă vaă l s câtvaă timpă deă gândireă pentruă caă singuriă s ă
descopereă(redescopere)ăprocedeul,ăadic ărela iaădintreăceleădou ămul imiăsupuseăcompara iei;
3.ăÎnăcontinuare,ăseăvaăcereăcopiilorăs ăspun ăceăauădescoperităşiăcumăauădescoperit,ăcareă
mul imeă areă maiă multeă (maiă pu ine)ă elemente.ă Ună copilă vaă demonstraă peă materială
demonstrativăformareaăperechilor,ăsubăatentaăîndrumareăaăeducatoarei;
4. Educatoarea vaădemonstraămodulădeălucru;ădeoareceălaăgrupaămareăseăvorăîntâlniăsitua iiă
înăcareăîntâiăesteăformat ăoămul imeăşiăapoiăvaăfiăformat ăoăaltaăşiăaranjat ăînăperechiăcuăaltaă
dejaăexistent ,ăseăvaăar taămodulădeălucru.
Form mă maiă întâiă mul imeaă deă floriă (deă exemplu)ă şiă apoi,ă al turi,ă mul imeaă deă fluturi.ă
Acumăvomăformaăperechile.ăMânaăstâng ăseăvaăaşezaăpeăoăfloare,ăindicând-o,ăiarăcealalt ăvaă
aşezaă flutureleă (ună singură fluture)ă înă dreptulă florii,ă laă dreapta.ă Control mă dac ă lâng ă fiecareă
floareă esteă ună singură fluture,ă stabilindă rela ia:ă ună fluture – oă floare,ă pân ă seă verific ă toateă
perechile.ăRezultatulăcompara ieiăvaăfiăexprimatăprinăacelaşiălimbajăcaăşiăcelăfolositălaăgrupaă
mijlocie.
Copiiiăvorăformaămul imileădinăelementeleăprimiteăînăcoşule ,ăaşezându-leăpeămas ,ăapoiăleă
vorăpuneăînăcoresponden ,ăverbalizândăînăfinal.
 Educatoarea vaăcreaăşiăalteăexerci iiăcuămaterialulădemonstrativ:
•ăaşaz ămul imiăpeătablaămagnetic ,ăf cândăinten ionatăgreşeli,ăcopiiiătrebuindăs ădescopereă
greşealaăşiăs ămotiveze de ce nu este corect;
•ă deseneaz ă peă tabl ă dou ă mul imiă şiă vaă ar taă copiiloră cumă voră procedaă caă s ă desenezeă
dou ămul imiăcuătotăatâteaăelemente;ăînăspa iulădinăstângaădeseneaz ăunăp trat,ăiarăînădreaptaă
unătriunghiăşiăstabileşteăgraficăcoresponden aăş.a.m.d.;
•ăcereăcopiilorăs ăexecuteăaceeaşiăac iuneăpeăfişaămatematic .
Activit ileă deă comparare deă mul imiă şiă punereă înă coresponden ă seă potă desf şuraă dup ă
dou ă obiective: stabilireaă echivalen eiă aă dou ă mul imiă deă obiecteă prină realizareaă
coresponden ei element cu element; construireaăuneiămul imiăechivalent ăcuăoămul imeădat .
Perioadaă preoperatorieă dină gr dini ă esteă caracterizat ă de: utilizareaă exerci iuluiă cuă
materială individuală şiă aă joculuiă didactică caă metod ă sau caă form ă deă organizareă aă activit ii;
înv areaăprinăac iuneăşiăverbalizareaăac iunilor; utilizareaămaterialelorădidacticeăindividualeăşiă
aăunorătehniciădeăcomunicareăspecificeăgr dini ei.
Unaă dintreă premiseleă psihopedagogiceă esen ialeă înă formareaă num ruluiă esteă apari iaă laă
vârstaă deă 6-7 aniă aă reprezent riloră despreă conservareă numeric ă şiă invarian aă num ruluiă
(cardinalulă uneiă mul imiă nuă depindeă deă formaă elementelor,ă pozi iaă spa ial ,ă m rimeaă
elementelor,ăculoareăăşiădistan aăîntreăelemente).ă
Pentruăaăajungeălaăformareaăconceptuluiădeănum r este necesar ăoăperioad ăpreg titoareăînă
careăcopilulădesf şoar ăactivit iăde:ă
- compunere a numerelor;
- punereăînăcoresponden ăaăelementelorăaădou ăsau maiămulteămul imi;
- comparare aănum ruluiădeăelementeăaădou ăsau maiămulteămul imi;
- formareădeămul imi dup ădou ăsau mai multe criterii;
- num rareăşiănumireăaănum ruluiădeăelementeăaăunorămul imiădate;
- asociereăaănum ruluiălaăcantitate;
- asociere aăcantit iiălaănum r;
- utilizare aăsimbolurilorăpentruăcaracterizareaănumeric ăaăunorămul imi.
Copiii construiesc mul imiăcareăauătot atâtea elemente,ămul imiăechivalenteăcuăoămul imeă
dat ,ă stabilescă coresponden eă element cu element, rolulă acestoră activit iă fiindă acelaă deă aă
dezvoltaălaăcopiiiăîn elegereaăno iuniiădeănum răcaăoăclas ădeăechivalen ăaămul imilorăfinite
echipotenteăcuăoămul imeădat .ă
Caracterulăstadialăalădezvolt riiăintelectualeă(dup ăPiaget)ărela ionatăcuăspecificulăînv riiă
laă aceast ă vârst ă – ac ional,ă iconică şiă simbolică (dup ă Bruner)ă conducă laă formareaă
reprezent riloră despreă num ră şiă permită trecereaă deă laă gândireaă operatorieă concret ă laă ceaă
abstract ,ă chiară dac ă nuă seă poateă înc ă renun aă laă reprezent riă materializate,ă obiectuale.ă Dină
acesteăconsiderente,ăînsuşireaăconştient ăaăno iuniiădeănum răseăfundamenteaz ăpe:
 în elegereaănum ruluiăcaăproprietateăcardinal ăaămul imilorăechivalenteă(aămul imilorăcuă
acelaşiănum rădeăelemente);
 în elegereaăpropriet iiăcardinale,ăaăpozi ieiănum ruluiăînăşirulănumeric;
 în elegereaăpropriet iiăordinaleăaănum rului;
 cunoaştereaăşiăutilizareaăînăscrisăşiăverbalăaăsimbolurilor grafice specifice - cifrele.

8.3 Metodologiaăform riiăno iuniiădeănum rănatural

Num rulăesteăproprietateaănumeric ăaăuneiă mul imiăşiăconstituieăcardinalulăuneiă claseădeă

echivalen ădeămul imiăfiniteădeăaceeaşiăputere.ăOriceămul imeădintr-o clas ădeăechivalen ădeă
mul imiă finiteă deă acelaşiă cardinală poateă fiă luat ă caă reprezentantă ală num ruluiă naturală
considerat.ă Aşadar,ă oă mul imeă finit ă areă ună num ră deă elementeă egală cuă ună num ră dat,ă dac ă
mul imeaăconsiderat ăesteăunăreprezentantăalăaceluiănum rănatural.
 Num rulă esteă deciă ună conceptă asociată celuiă deă mul ime,ă deoareceă mul imiiă iă seă asociaz ă
cardinalulă ceă caracterizeaz ă numerică mul imea;ă no iuneaă deă mul imeă esteă deciă determinant ă
pentruă în elegereaă num rului.ă Deosebireaă dintreă num rulă cardinală şiă num rulă ordinală esteă
cunoscut ăcaădeosebireăîntreănum răşiănumera ie.
Num rulă cardinală areă laă baz ă coresponden aă biunivoc ă (elementă cuă element)ă întreă dou ă
mul imi.
Num rulăordinalăintroduceănumera ia.ăAc iuneaădeănum rareăimplic ăformareaăunuiăsistemă
de numereă înă careă seă dispuneă oă colectivitate de obiecte, obiectele fiind caracterizate prin
dimensiuneaăcantitativ ăaăcolectivit ii.
Num rul,ă subă aspectulă sau ordinal,ă exprim ă rezultatulă ac iuniiă copiluluiă cuă obiecteleă
concrete;ărela iaădeăordineăapareădeciăcaăun rezultatănaturalăalăac iunii.
No iuneaădeănum răesteăinfluen at ădeăcomponentaăspa ial ,ătopologic ,ăpân ăînămomentulă
dezvolt riiădeplineăaăstructurilorălogico-matematiceăaleăclaselorăşiărela iilor,ădinăaăc rorăsintez ă
seăconstituieănum rul,ăadic ăpân ăla dobândireaăinvarian eiănumerice,ăaăconserv riiăcantitative.
St pânireaă numera ieiă înă limiteleă 0-10ă şiă operareaă înă acelaşiă concentruă sprijin ă analizaă
rela iiloră dintreă mul imi,ă aă echivalen eiă numerice,ă dară şiă aă fenomenuluiă deă „conservareă aă
cantit ii”ă – considerată decisivă pentruă dobândireaă no iuniiă deă num ră şiă înă generalizareaă
caracteristicilorăcantitativeăaleămul imilor.
Seăini iaz ăînăacestăsensăexerci ii-jocăpentruăaădescoperiăunitatea,ăcaăelementăalămul imii.ă
Opera iaădeăpunereăînăcoresponden ăasigur ăintuirea constanţei sau conservării cantit ii,ăiară
numera iaă asigur ă sprijinulă verbală înă în elegereaă ideiiă c ,ă oricareă ară fiă aşezareaă spa ial ă aă
elementelor,ăcantitateaădeăelementeăaleăuneiămul imiăr mâneăaceeaşi.
Înă procesulă didactic,ă copiiiă trebuieă conduşiă s ă perceap ă proprietateaă numeric ă aă
mul imilor,ă astfelă încâtă s ă perceap ă atâtă elementeleă izolateă careă alc tuiescă mul imea,ă câtă şiă
mul imeaăcaăîntreg;ăaltfelăspus,ădesprindereaăluiăunu fa ădeămulte.
Înă formareaă no iuniiă deă num r,ă educatoarea trebuieă s aib ă concomitentă înă aten ieă
aspectele cardinal şiăordinal,ăs ărealizezeăsintezaăacestora.
Seriereaă numeric ,ă considerat ă dreptă ordonareă cresc toareă dup ă diferiteă dimensiuniă
(m rime,ălungime,ăgrosime,ăl ime),ăsolicit ăoăcoordonareăînăordonareă(p strareaăconstant ăaă
criteriului cantitativ), iar exersareaă practic ă aă ac iuniiă deă seriereă realizeaz ă sintezaă peă plană
mentalăaăaspectelorăcardinalăşiăordinalăaleănum rului.ăAc iuneaădeănum rareăpeădiferiteăgrup riă
omogeneă trebuieă organizat ă astfelă încâtă copilulă s ă în eleag ă c ă fiecareă num ră reprezint ă oă
cantitateădiferit ădeăobiecteă(elemente).
Înăacestăscop,ăseăvorăconcepeăsitua iiăcuă sarcini deănum rareăaăelementelorăunorămul imiă
careă reprezint ă numereă consecutive,ă fixându-seă loculă fiec ruiă num ră înă şirulă numeric,ă prin
efectuareaăunorăopera iiădeăcomparareăaădiferitelorănumere,ăînădirec iaăexprim riiă„raportului”ă
dintreădou ănumereă(cumăesteă7ăfa ădeă6ăşiăfa ădeă8 ?).
Compunereaă şiă descompunereaă num ruluiă cuă oă unitateă voră sprijiniă achizi iaă abilit iiă deă
adunareăşiăsc dereăcuăoăunitate.
Oă modalitateă deă lucru,ă careă vineă înă completareaă celoră prezentateă anterior,ă esteă formareaă
no iuniiă deă num ră caă rezultată ală m sur rii.ă Metodaă form riiă num ruluiă prină m surareă seă
fundamenteaz ăpeăurm toareleăaspecte,ăcareăpotăconstitui scopuriăînăorganizareaăsitua iilorădeă
înv are:
•ănum rulăcaăraport parte/întreg;
•ă unitateaă deă m sur ă apareă caă mijlocă deă modelareă aă caracteristiciloră cantitativeă aleă
obiectului;
•ăanalizaădimensiunilorăobiectuluiădup ăcriteriulăunit iiădeăm sur ăfavorizeaz ăîn elegereaă
opera iilor.
Aceast ămetod ădeăformareăaănum ruluiăfoloseşteăcaămaterialădidacticărigletele.
 Procesulăconstruc ieiăşiruluiănumerelorăpân ălaă10ăseăfaceăprogresiv.ăDinăclasa mul imiloră
echivalenteăcuăoămul imeădat ăseăalegă2-3ămul imiămodel,ăcaăreprezentanteăaleăclasei.ăEsen ială
esteă s ă seă în eleag ă faptulă c ă exist ă ună num ră infinită deă mul imiă echivalenteă cuă mul imeaă
model,ăprecumăşiădistinc iaădintreănum răşiăsemnulăsau grafică(cifraăcorespunz toare).
Aă reproduceă denumireaă unuiă num ră sau a num raă mecanică nuă înseamn ă însuşireaă
conceptuluiădeănum rănatural,ăc ciăînsuşireaăconştient ăaăno iuniiădeănum răseăfundamenteaz ă
pe:
•ăîn elegereaădeăc treăcopiiăaănum rului,ăcaăproprietateăaămul imilorăcuăacelaşiănum rădeă
elementeă(cardinalulămul imilor echipotente);
•ă în elegereaă loculuiă fiec ruiă num ră înă şirulă numereloră deă laă 0ă laă 10ă (aspectulă ordinală ală
num rului);
•ăîn elegereaăsemnifica ieiă realeăaă rela ieiădeăordineăpeămul imeaănumerelorănaturaleăşiă aă
denumirilorăcorespunz toareă(maiămare,ămaiămic);
•ăcunoaştereaăcifrelorăcorespunz toareănum rului.
Copiiiă trebuieă s ă în eleag ă c ă rela iaă deă ordineă peă mul imeaă numereloră naturaleă nuă esteă
dat ă deă denumireaă lor,ă careă deă multeă oriă seă înva ă mecanic,ă ciă deă rela iileă mai mic sau mai
mare careăseăstabilescăîntreănumereăşiăcareăcorespundărela iilorămai puţin sau mai mult întreă
num rulădeăelementeăaleămul imilor.
Înă formareaă conceptuluiă deă num ră natural,ă ac iuneaă vaă precedaă intui ia,ă iară modelulă
didacticăasigur ăparcurgereaăaceloraşiăetapeăcaăpentruăoriceăaltăconcept:
•ăac iuniăcuămul imiădeăobiecte;
•ăschematizareaăac iuniiăşiăreprezentareaăgrafic ăaămul imilor;
•ătraducereaăsimbolic ăaăac iunilor.
Etapele de predare-învăţare a unui număr
Pentruăînv areaăunuiănum rătrebuieărespectateăurm toareleăetape:
1. Se construieşteă oă mul imeă careă reprezint ă num rulă anterioră înv ată şiă seă verific ă prină
num rareăconştient ,ăprinăîncercuire,ăataşându-seăetichetaăcuăcifraăcorespunz toare.
2. Seăformeaz ,ăprinăpunereăînăcoresponden ,ăoămul imeăcareăareăcuăunăelementămaiămultă
decâtămul imeaădat .
3. Seă num r ă conştient,ă prină încercuire,ă elementeleă dină nouaă mul ime,ă numindu-se
num rulăcareăîiăcorespunde.
4. Seăprezint ăsimbolulăgraficăalănouluiănum ră(cifraăcorespunz toare).ă
5. Seăfacă exerci iiădeărecunoaştereă (identificare)ăînăspa iulă înconjur torăaămul imilorăcareă
reprezint ănoulănum r;ăseăverific ăprinăpunereăînăcoresponden ăşiănum rare.
6. Seă formeaz ă mul imiă careă reprezint ă noulă num r;ă seă verific ă prină punereă înă
coresponden ăşiănum rareă(seăconstruieşteăclasaădeăechivalen ăaănoului num r).
7. Seă prezint ă caracterulă ordinală ală nouluiă num r.ă Seă introduceă noulă num ră înă şirulă
numeric:ă seă num r ă cresc toră şiă descresc toră pân ă (deă la)ă num rulă nou,ă seă compar ă noulă
num ră cuă precedentele,ă subliniindu-seă faptulă c ă acestaă esteă cuă oă unitateă maiă mareă decâtă
precedentul,ăseănumescăveciniiăşiăseăfacăexerci iiădeăcompletareăaăvecinilor.ăSeăfacăexerci iiădeă
ordonareă(cresc toareăşiădescresc toare)ăaăunorămul imiădeănumereăcareăcon inănoulănum r.
8. Seăcompuneănoulănum rădinăprecedentulăşiăînc ăoăunitate;ăseăcompuneăapoiăşiădinăalteă
numere.
9. Seădescompuneănoulănum răînădiferiteăforme.
Seălucreaz ăcuămaterialăconcretăobiectual,ăcuăjetoaneăşiăcuărigleteă(maiăalesălaăcomparareaă
numerelor). Copii vor lucra cu material individual, iar educatoarea, la flanelograf sau tabla
magnetic ,ăcuămaterialăexpozitiv.ăEsteădeăpreferatăcaăuneleăetapeădinăpredareaănouluiănum răs ă
fie realizate cu ajutorul unor copii care vor lucra cu materialul expozitiv.
Înv areaătrebuieăs ăconduc ălaăoăleg tur ăreversibil ăîntreănoţiunea numerică – exprimare
verbală – scriere simbolică.
 Primaă etap ă aă activit iloră deă predareă aă unuiă num ră nouă esteă rezervat ă verific riiă prină
exerci iiădeăconsolidareăşiăexemplificareăaănumerelorăînv ateăanterior.
Astfel,ă laă activit ileă peă baz ă deă exerci iiă cuă materială individual,ă avândă caă obiectivă
înv areaă num ruluiă 9,ă comparativă cuă mul imeaă cuă 8ă elemente,ă seă potă efectuaă exerci iiă cuă
sarcini de tipul:
•ănum rareăpân ălaă8,ăraportareăaăcantit iiălaănum răşiăinversăpeăbaz ădeămaterialăconcretă
(la solicitarea educatoarei, copiiiăaşaz ăpeămas ăunăanumitănum rădeăflori;ăeiătrebuieăs ăre in ă
num rulărespectivăşiăs ăaşezeăpeămas ăoămul imeăechivalent );
•ăcomparareăaădou ănumereă(seăsolicit ăaşezareaăpeămas ăaă6ăfloriăînăşirăvertical,ăapoiălâng ă
ele 7 frunze; se cere copiilorăs ăprecizezeăcareămul imeăareămaiămulteăelementeăşiăcuăcât,ăcareă
num răesteămaiămareăşiăcareăesteămaiămic);
•ă raportareă aă cantit iiă laă num ră (seă solicit ă copiiloră s ă arateă cifraă corespunz toareă
num ruluiădeăjuc rii).
Dup ăefectuareaăacestorăexerci iiă(timpădeă5-6ăminute),ăseătreceălaăpredareaănum rului nou.
Pentruă început,ă seă verific ă cunoaştereaă algoritmuluiă deă formareă aă numereloră precedente
(1-8).ă Formulându-se o sarcin -problem , se poate cere copiilor: Cum am putea forma un
număr nou, dacă ştim cum se formează celelalte numere învăţate?
Folosindăalgoritmulădejaăcunoscut,ăcopiiiăvorănum raămul imeaădeăfluturiă(8)ăşiăoăvorăpuneă
înăcoresponden ăcuămul imeaăfloriloră(dat ădeă educatoare).ăConstat ăc ăaceast ămul imeăareă
cu un element mai mult fa ădeăceaăaăfluturilor,ănum r ă(9)ăşiăatașeaz cifraăcorespunz toareă
num ruluiăeiădeăelemente.
Înă modă firesc,ă seă potă formulaă acumă sarcini ce vor avea ca obiectiv formarea clasei de
echivalen ,ădarăşiăcomparareaănumerelorăşiăcompletareaăşiruluiănumeric.
În consolidareaă raport riiă num ruluiălaăcantitate,ăindiferentă deăamplasare,ă esteăfavorabil ă
rezolvareaăunorăsitua ii-problem ădeătipulă„obstacolului”.
Seă distribuieă copiiloră cartonaşeă cuă deseneă corespunz toareă num ruluiă şiă cuă cifraă
corespunz toareăşiăseăsolicit :ăAşază pe masă cartonaşul cu 7 ciuperci. Cel cu 6 ciuperci unde
trebuie aşezat? De ce? Acum aşezaţi cartonaşul cu număr mai mare cu o unitate decât 7.
Aşezaţi acum cartonaşul cu 9 ciuperci la locul potrivit.
Pentruăîn elegereaăsc riiănumerice,ăseăporneşteădeălaăformulareaăuneiăsarcini-problem ădeă
tipul alternativelor.
Seăpuneăcopiilorălaădispozi ieăunămaterialăvariată(flori,ăfrunze,ăghinde,ăfluturiăetc.),ăcâteă10,ă
şiă seă solicit ă formareaă sc riiă numericeă începândă cuă num rulă 4,ă înă şiră vertical,ă urmândă s ă
sesizeze lipsa numerelor mai mici.
Pentruăaăîmpiedicaăformareaămecanic ăaăsc riiănumerice,ăseăevit ăfolosireaăfişelorăavândă
ca sarcin ăformareaăsc riiănumericeăînălimiteleă1-10.ăEsteăbineădeăevitatăşiăfolosireaătermenuluiă
deă„scar ănumeric ”,ăfolosindu-l peăacelaădeă„aşezareăînăşirănumeric”ăsau „ordineăcresc toare”ă
şiăseăsolicit ăformareaăşiruluiănumericăînălimiteleă5-8, 7-10, 3-6 etc.
Pentruă în elegereaă loculuiă unuiă num ră înă şirulă numeric,ă seă potă efectuaă exerci iiă deă
comparare a numerelor. Astfel, se compar ănum rulă3ăcuănumereleă2ăşiă4ăşiăseăcereăcopiilorăs ă
arateăc ănum rulă4ăesteăcuăoăunitateămaiămareădecâtă3,ăiarănum rulă2ăesteămaiămicăcuăoăunitateă
decâtă3.ăSeăcompar ăapoiănum rulă5ăcuănumereleă4ăşiă6,ăprecizândăastfelăpozi iaănum ruluiă6ă
fa ădeă5.
Înăconcluzie,ătoateăsitua iileădeăînv areăvorăfiăconceputeăastfelăîncâtăs ăseăînt reasc ăideeaă
c ăfiecareănum răesteămaiămareăcuăoăunitateădecâtănum rulăprecedentăşiămaiămicăcuăoăunitateă
decâtăsuccesorulăsau.
În elegereaă proceseloră deă compunereă şiă descompunereă aleă unuiă num ră seă sprijin ă peă
dobândireaăconserv riiănumericeăşiăseăpotăorganizaăsarcini înăurm toareaăsuccesiune:
•ăseăaşaz ăpeăprimulăraftăalăunuiădulapă5ăjuc riiăşiăseăsolicit ăcopiilorăs ăspun ăcâteăjuc riiă
sunt;
 •ăseăobserv ăc ăjuc riileăpotăfiăaşezateăşiăaltfelădecâtăpeăunăsingurărând;
•ăseăiaădeăpeăprimulăraftăoăjuc rieăşiăseăaşaz ăpeăalădoileaăraft;ăseănum r ăjuc riile;
•ăseăsolicit ăcopiilorăs ăprecizezeăcâteăjuc riiăsuntăacumăînătotalăşiăcumăsuntăeleăaşezate.
Înăfelulăacesta,ăcopiiiăsuntăpuşi înăsitua iaădeăaănum raăobiectele,ăindiferentădeăaşezareaăloră
spa ial ,ă iară peă deă alt ă parte,ă voră în elegeă c ă celeă 5ă obiecteă potă fiă aşezateă diferită înă dou ă
grupuri:ă4ăşiă1,ă3ăşiă2,ă2ăşiă3,ă1ăşiă4.
Compunereaăşiădescompunereaăunuiănum răsuntărealizateăprin intermediulăexerci iilorăcuă
materială concretă şiă seă consolideaz ă prină rezolvareaă fişeloră matematice,ă dară şiă aă sarcinilor de
joc.
Deă exemplu,ă dup ă introducereaă num ruluiă 6,ă seă potă faceă exerci iiă cuă materială individual
prinăcareăcopiiiăs ădescompun ăoămul imeăcuă6ăelementeăînădou ăsubmul imi,ăprecizândăcâteă
elementeă suntă înă fiecareă dintreă acestea.ă Educatoarea vaă fixa,ă concluzionândă experien eleă
individualeăaleăcopiilor,ăc ă6ăpoateăfiăformatădină1ăşiă5,ă2ăşiă4,ă3ăşiă3,ă4ăşiă2,ă5ăşiă1.
Tema nr. 8
1) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaănum ruluiăşiăcifreiă3.
2) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaănum ruluiăşiăcifreiă7.
3) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaănum ruluiă10.
4) Elabora iăsarciniădeălucruăpentruăconsolidareaăno iuniiădeănum r.

9. Metodologiaăpred rii-înv riiăopera iilorăcuănumereănaturale

9.1ăăăFormareaăreprezent rilorădespreăopera iiăşiăîn elegereaăsensuluiăopera iilor

Opera iaă aritmetic ă decurgeă dină situa iileă matematiceă dină via ă şiă esteă expresiaă uneiă
opera iiă mentaleă ceă corespundeă uneiă ac iuniă reale,ă caracterizat ă prină realizareaă transform riiă
matematice,ădeciăsimbolice,ăaăac iunilor.
Oriceă opera ieă aritmetic ă porneşteă deă laă oă situa ieă matematic ,ă întâmpl toareă sau
provocat ,ăcareăprinăobserva ie,ădescoperire,ăac iuneădeclanşeaz ăunăactăra ional,ădeăgândire.ă
Intervenţia prin acţiune provoacă o schimbare, situaţia matematică suferă în acest mod o
transformare.ă Aceast ă interven ieă prină ac iuneă esteă tocmaiă „opera ia”.ă Sensulă transform riiă
(ad ugare,ăluare,ămicşorareăetc.)ăconduceălaăprecizareaăsensuluiăopera ieiă(adunare,ăsc dere).
Înv areaăsensuluiăopera iilorăparcurgeătreiăetape:
•ăopera iaăseătraduceăprinăac iuneăefectiv ,ăinterven ieădirect ă(ia,ăadaug ,ăpuneălaăunăloc);
•ăseărenun ălaămanipulareădirect ăşiăopera iaăpresupuneăoăc utareă(ceătrebuieăad ugatăsau
seăefectueaz ăopera iaăinvers );
•ăabstractizareăşiăoperareăsimbolic ,ăasociereaăsimboluluiăopera iei.
Capacitateaădeăefectuareăaăopera ieiăaritmeticeăceăcorespundeăuneiăac iuniărealeăpresupune,ă
dup ă J.ă Piaget,ă dobândireaă conservării cantităţii,ă indiferentă deă natur ,ă form ă şiă pozi ieă
spa ial ,ăşiăaăreversibilităţii.
Reversibilitateaăopera ieiăseădobândeşteădup ăvârstaădeă6ăaniăşiănecesit :
•ă inversare – reversibilitatea prin inversare – înă cazulă experimentelor de conservare a
lichidelor:ă turn mă lichidulă dină vasulă Aă înă vasulă B,ă dară putemă turnaă lichidulă dină vasulă Bă înă
vasulă Aă şiă neă reg simă înă situa iaă ini ial ,ă cantitateaă deă ap ă nuă s-a modificat, indiferent de
formaăvaselorăAăşiăB;
• reciprocitate – reversibilitate prin compensare – înăcazulăconserv riiălichidelor:ăvasulăBă
esteămaiăînalt,ădarămaiăîngustădecâtăvasulăA,ădeciăcon ineătotăatâtaălichidăcâtăseăg seaăînăvasulă
Aă(creştereaăînăîn l imeăesteăcompensat deămicşorareaădiametruluiăvasului).
F r ă reversibilitateă nuă seă potă înv aă opera iileă directeă (adunarea)ă şiă inverseă (sc derea).ă
Dac ăacestăprocesănuăareăloc,ănuăseăpoateăîn elegeă„câtătrebuieăad ugatălaă4ăpentruăaăob ineă6”ă
fiindc ă trebuieă s ă seă efectuezeă oă sc dere,ă şiă anumeă 6 – 4 = 2,ă şiă nuă oă adunare,ă 4 + 2 = 6
(adunareaăesteătotuşiăacceptat ).19
Înă gr dini ,ă activit ileă care auă caă scopă înv areaă opera iiloră aritmeticeă realizeaz ă primaă
etap ăaăacestuiăproces.
Opera iileă deă adunareă şiă sc dereă efectuateă cuă obiecteă suntă accesibileă copiiloră deă 5-6 ani,
dar corectitudineaărezolv riiălorăesteăcondi ionat ădeănum rulădeăobiecteăfolosit.ăOpera iileăînă
careă termeniiă dep şescă 3-4ă obiecteă realeă suntă numaiă înă aparen ă concrete,ă copilulă nuă poateă
s -şiă reprezinteă grupeă numericeă (deă exempluă ună grupă deă 4ă mereă laă careă se adaug ă înc ă 5ă
mere).ă Înă acesteă cazuri,ă elă renun ă laă operareaă cuă reprezent riă şiă revineă laă operareaă prină
num rare,ă deoareceă prefer ă s ă foloseasc ă procedeeă cuă careă esteă familiarizată şiă apeleaz ă laă
scheme operatorii deja automatizate.
Cercet rileăauăar tatăc ăopera iaăseărezolv ăcuăuşurin ăînăcazulăcândăseăexecut ăpracticăcuă
obiecte,ăcopilulăutilizândăfrecventănum rareaăobiectelor.ăOămic ăparteădintreăcopiiăadaug ăunul
câteă unulă obiecteleă celuiă de-al doilea termen la primul, luat global, dovedind astfel
interiorizareaăac iuniiăexterne.
Efectuareaăopera iilorădeăadunareăşiăsc dereăseăface,ăpeăetape,ăastfel:
•ăac iuneăcuăobiecteăconcrete;
•ăac iuneăcuăobiecteăreprezentateăgraficăsau prinăreprezent riăsimbolice;
•ăoperareăcuănumereăabstracte.
Înă formareaă uneiă opera iiă aritmetice,ă caă ac iuneă mental ,ă punctulă deă plecareă îlă constituieă
ac iuneaăextern ,ămaterial ,ăcuăobiecte.ă Înă acestă procesăseăproducătransform riă semnificativeă
subă raportă cognitiv.ă Astfel,ă înă cazulă opera ieiă deă adunare,ă procesulă seă desf şoar ă dup ă
urm torulătraseu:20
•ă în planul acţiunii materiale – subă formaă ac iuniiă efective,ă prină deplasare sau ad ugareă
real ăaăunuiăgrupădeăobiecteălaăaltul,ăcopilulăconsiderându-leăapoiăîmpreun ;
•ăîn planul limbajului extern – procesulăîşiăpierdeătreptatăcaracterul concret,ă„adunarea”ăseă
faceăf r ăsprijinăpeăobiecte;
•ăîn planul limbajului intern – opera iaăseărealizeaz ăcaăactădeăgândireăverbal ,ăprocesulăseă
transpuneă înă plană mental.ă Înă aceast ă etap ,ă procesulă areă locă prină reproducerea structurii
generaleăaăac iunii externe.
Procesulădeăformare,ăpeăetape,ăaăno iuniiădeăopera ieă(adunarea)ăseăpoateăreprezentaăastfel:
•ă planul acţiunii externe materiale – copilulă formeaz ă mul imi;ă pune lâng ă primeleă treiă
obiecteăînc ăunăobiect,ăleăconsider ăîmpreun ăşiăleănum r ăcuăglasătare;ăstabileşteăc ăsuntă„la
un loc”ăpatruăobiecte.
•ăplanul limbajului extern – copilulăadaug ăunitateaăceluiăde-alădoileaătermen,ădarăf r ăaă
folosiăac iunea,ănum rândădoarăcuăprivirea.
Au loc:
•ă interiorizarea acţiunii externe – copilulă adaug ă direct unitatea termenului secund,
num rândăînăcontinuareătrei-patruăf r ăsprijinăpeăobiecte;
•ă planul limbajului intern – copilulă adaug ă laă primulă termenă ală doileaă termen,ă luată înă
totalitate:ă „3ă şiă cuă 1ă facă 4",ă acestă stadiuă marcândă conceptualizareaă opera iei;ă copilul face
abstrac ieă deă naturaă obiectelor,ă deă pozi iaă loră spa ial ,ă generalizeaz ă opera ia;ă seă produceă
automatizareaă ei,ă transformându-seă înă stereotipă dinamică Copilulă în elegeă sensulă termeniloră
opera ionaliă aiă aritmeticiiă (adunare,ă sc dere)ă printr-un procesă similară celuiă deă însuşireă aă
sensuluiă unoră cuvinteă ceă desemneaz ă ac iuni.ă Simbolulă verbală „şiă cu”ă esteă folosită deă
educatoareă cândă copilulă desf şoar ă oă ac iuneă deă ad ugareă aă unoră elementeă laă oă clas .ă Prină

19
Piaget, J., Construirea realului la copil (trad.),ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1976
20
Neveanu-Popescu, P., Andreescu, F., Bejat, M., Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3 şi
7 ani, E.D.P., Bucureşti,ă1990.
ac iuneă repetat ,ă simbolulă verbală cap t ă sensă semnificativ printr-o reprezentare a procesului
deăadunare,ăprinăgeneralizareaăunorăopera iiăconcrete,ăexecutateăcuămul imiădeăobiecte.
Înă ă formareaă şiă dobândireaă abilit iiă deă calculă esteă necesar caă adunareaă şiă sc dereaă cuă oă
unitateăs ăseărealizezeăînăform ăexplicit ăşiăverbalizat ă– pornindădeălaăcadrulăac ionalăînăplană
material.ă Copiiiă voră fiă solicita iă s ă realizezeă practică ac iuniă deă m rireă şiă micşorareă ă cuă 1-2
unit i,ă accentulă punându-seă peă verbalizareaă simultan ă aă opera iiloră (ac iunilor)ă realizateă
practic;ăseăutilizeaz ăforma:ăAm mai pus..., am luat..., au rămas.
Achizi iaă structuriiă ra ionamentuluiă aritmetică vaă determinaă generalizareaă opera iiloră deă
adunare,ăsc dereăşiăstabilireaăegalit ii:ăşi cu, fără, fac.

9.2ăActivit ileădeărezolvareădeăprobleme

Însuşireaăno iuniiădeăopera ieăesteăsus inut ădeăactivit ileădeărezolvareădeăprobleme.

Rezolvareaă deă problemeă trebuieă s ă decurg ă caă oă necesitateă fireasc , solicitat ă deă situa iiă
concreteădeăvia .
O problemă reprezintă:
•ăînăsensălarg:ăoăsitua ieăaăc reiăsolu ionareăseăpoateăob ineăprinăproceseădeăgândireăşiăcalcul;
•ăînăsensărestrâns:ătranspunereaăuneiăsitua iiăpracticeăsau aăunuiăcomplexădeăsitua iiăpracticeăînă
rela iiă cantitative,ă peă bazaă valoriloră numericeă dateă şiă aflateă într-oă anumit ă dependen ă uneleă
fa ădeăalteleăşiăfa ădeăuna sau mai multe valori numerice necunoscute; se cere determinarea
acestor valori necunoscute.21
Activitateaădeărezolvareăaăproblemelorăpentruăgrupaămareăşiăgrupaăpreg titoareănuăesteăşiă
nuăpoateăfiăînăexclusivitateăoăactivitateăcreativ .ăÎnăcursulărezolv riiăproblemelor,ăseăelaboreaz ă
algoritmiădeăcunoaştereăşiăalgoritmiădeălucru.ăPentruăcaăactivitateaădeărezolvareăaăproblemeloră
s ăconduc ălaădezvoltareaăgândiriiăcreatoare,ăesteănevoieădeăunăanumeăcon inutăalăproblemeloră
şiădeăoăorientareăaăactivit iiădeăgândireăaăacestora.
Dac ă rezolvareaă problemeiă seă gândeşte,ă ra ionamentulă careă conduceă c treă solu ieă seă
descoper ăfolosindu-seăanumiteăelementeădeăsprijină(rela iiăîntreăm rimi).
Opera iileă simpleă deă calcul,ă implicateă înă contextulă unoră problemeă ilustrate,ă contribuie la
sistematizarea,ă aprofundareaă şiă fixareaă cunoştin eloră însuşiteă înă cadrulă activit iloră
matematice.
Primeleăproblemeăintroduseăauăcaracterădeăproblem -ac iuneăşiălorăliăseăasociaz ăunăbogată
materială ilustrativ,ă demonstrativ.ă No iuneaă deă „problem ”ă şiă rezolvareaă eiă seă dobândescă deă
copii odat ăcuărezolvareaăprimelorăproblemeăsimple.ăAcesteaăseăprezint ăîntr-oăform ăcâtămaiă
fireasc ă prină „punereaă înă scen ă aă ac iuniiă problemei”ă şiă prină ilustrareaă ac iuniiă cuă ajutorulă
materialului didactic.
De asemenea,ăînăalegereaămodeluluiăac iunii,ăeducatoarea trebuieăs ă in ăcontăcaăproblemaă
s ă nuă cuprind ă ac iuniă secundare,ă iară rela iaă esen ial ă dintreă dateleă problemeiă s ă aib ă
corespondentăînămodelulăpropus.
Exemple
1. Vom prezentaăoăplanş ăpeăcareăesteădesenatăunălacăşiănişteăbroscu e. Vom cereăcopiilorăs ă
formulezeăoăproblem ăcareăs ăseărezolveăprinăadunareăcuăoăunitateăşiăapoiăoăproblem ăcareăs ă
seărezolveăprinăsc dereăcuăoăunitate.
Peă m su ă fiecareă copilă areă fişaă suport,ă peă careă vaă aşezaă cifreleă şiă semneleă corespunz toareă
exerci iuluiădeărezolvareăaăproblemei.
Problema de adunare: Peăunălacăînoat ăcinciăbroscu e.ăÎnainteaălorăvineăgr bit ăoăbroscu ă
careăleăinvit ălaăgustareaădeădiminea .
21
Neacşu,ăI., Metodica predării matematicii la clasele I-IV, EdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1988ă
Întrebare:ăCâteăbroscu eăseăîntorcăs ăiaăgustareaădeădiminea ?
Răspuns:ăPatruăbroscu eăplusăoăbroscu ăegal cinciăbroscu e.
Copiiiăvorăaşezaăpeăsuportulăfişeiăcifreleăşiăsemneleăcorespunz toareăpentruărezolvareaăacesteiă
probleme: 4 + 1 = 5.
Problemaădeăsc dere: Peăunălacăfacăbaieăcinciăbroscu e.ăUnaăseăapropieădeămalăpentru aăieşiă
dinăap .
Întrebare:ăCâteăbroscu eăr mânăînălac?
Răspuns:ăCinciăbroscu eăminusăoăbroscu ăegal patruăbroscu e.
Copiiiăvorăaşezaăcifreleăşiăsemneleăcorespunz toareărezolv riiăproblemei: 5 – 1 = 4.
2. “Înăc su aălorăerau treiăp s rele.ăUnaăaăzburatălaăcantinaăp s relelorăpentruăaămânca.ăCâteă
p s releăauăr masăînăc su ?”
Răspuns:ăTreiăp s releăminusăoăp s ric ăegalădou ăp s rele.
Copiii aşaz peămas ăcifrele: 3 – 1 = 2
3. “Laăcantinaăp s relelorăerauădou ăp s releăşiă aămaiăvenităuna.ăCâteăp s releăsuntă acum?”
Răspuns:ăDou ăp s releăplusăoăp s ric ăegalătreiăp s rele:ăă2 +1 = 3
Rezolvareaă deă problemeă matematiceă dar,ă maiă ales,ă compunereaă lor,ă prezint ă importan ă
deosebit ă pentruă dezvoltareaă flexibilit ii,ă aă fluen eiă şiă originalit ii,ă aă creşteriiă interesului
pentruăproblemeleărealeăaleăvie ii,ăprecumăşiălaădezvoltareaăimagina ieiăcreatoare.
Tema nr. 9
1) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaăadun riiăînăconcentrulă1ă– 5.
2) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaăadun riiăînăconcentrul 1 – 10.
3) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaăsc deriiăînăconcentrulă1ă– 5.
4) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateăpentruăpredareaăsc deriiăînăconcentrulă1ă– 10.
5) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateădeărezolvareădeăproblemeădeăadunare.
6) Proiecta iăoăsecven ădeăactivitateădeărezolvareădeăproblemeădeăsc dere.

Bibliografie

1. Cerghit I., Metode de învăţământ,ăPolirom,ăIaşi,ă2006.ă

2. Joița E., Didactică aplicată, Editura Gh. Alexandru, Craiova, 1994.
3. Neagu M., Beraru G., Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Polirom, Iaşi,ă1996.
4. Neagu M., Petrovici C., Aritmetică. Exerciţii, jocuri şi probleme, cls. I,ăIaşi,ăPolirom,ă
1997
5. Neagu M., Streinu-Cercel G. et al., Metodica predării matematicii/activităţilor
matematice, clasa a XI-a, Editura Nedion, Bucureşti,ă2006
6. Petrovici C., Neagu M., Elemente de didactica matematicii în grădiniţă şi în
învăţământul primar, Editura PIM,ăIaşi,ă2006
7. BrebenăS.,ş.a.,ăMetode interactive de grup, Ares,ăBucureşti,ă2008
8. P duraruăV.,ăActivităţile matematice în învăţământul preşcolar,ăIaşi,ăPolirom,ă1999
9. Dumitrana M., Activităţile matematice în grădiniţă,ăCompania,ăBucureşti,ă2002ăă
10. MECT, Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), Bucureşti,ă2008