„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, operă publicat ă în volumul „Novele din

popor”, este o nuvelă psihologică de factură realistă.

Conflictul exterior redat de confruntarea dintre cârciumarul Ghita și lica este dublat de cel interior,
personajul principal oscilând între dorințe puternice dar contradictorii. Dorința de a rămâne om
cinstit, pe de o parte, și dorința de a se îmbogăți alături de listă. Pe de altă parte, influențat de
vizitele și presiunile sămădăului se izolează de familie nu se mai teme nici măcar de moarte singura
lui dorință ajunge să fie răzbunarea pe Lica iar în cele din urmă o ucide cu sânge rece pe ana

În ceea ce privește statutul social, ghiță este la început un simplu cizmar cu o situație financiară
modestă și o familie frumoasă. Gândindu-se la viitorul copilului și a soției sale și dorim să le ofere o
viață lipsită de griji ia în arendă, cârciuma de la moara cu noroc, devenind în cele din urmă
cârciumar din punct de vedere moral, acesta trece printr-o transformare, dacă la început era un om
tandru și cinstit familist, convins cu principii bine conturate. Pe parcurs devine un om corupt Lacom
Rece și agresiv față de familie. Psihologii ghiță are o personalitate slabă fiind introvertit și dând
semne de echilibru sau mintal se zdruncină

Lică din punct de vedere social în aparență este șeful porcarilor, însă aceasta este doar o acoperire,
el fiind de fapt în același timp și șeful unei bande de tâlhari moral, în timp ce ghiță trece printr-o
transformare lică rămâne neschimbat ramanand de la început până la sfârșit, un bărbat ambițios.
Calculat, dar și în același timp și mincinos corupt, având o duritate dusă la extrem, fiind capabil să
omoare alți oameni fără remuscare. nu în ultimul rând, din punct de vedere psihologic, că este
înzestrat cu o personalitate puternică, este extravertit, însă are deos deseori porniri de cruzime.

O primă secvență sugestivă în raport cu relația dintre cele 2 personaje este venirea lui lica la
cârciumă, aflând că a venit un nou arendaș lică îi face o vizită pentru a se asigura că va fi omul lui și
că îl va ajuta cu diverse informații. La început, ghiță refuză însă talharul nu se lasă cu una cu 2. Îi ia
toți banii agonisiți până atunci, spunându-I că dacă îi vrea înapoi, va trebui să colaboreze și să se
supună ordinelor lui. Dorința de îmbogățire este mult mai mare decât ce aș proteja familia și de a
rămâne cinstit, drept dovadă fiind faptul că, într-un final, acesta acceptă oferta. de aici putem
observa că ambele personaje sunt caracterizate indirect, prin comportament, dar și prin relația cu
alte personaje. Dacă lică este un om calculat înzestrat cu o personalitate puternică și manipulatoare,
nelăsându-se până nu obține ceea ce își dorește ghiță. Este slab de caracter, lăsându-se ușor
manipulat din cauza dorinței de a face cât mai mulți bani.

Ce doar secvență este deznodământul din care aflăm că dorința îi surprindă pe lică după ce și-a
recuperat banii și ceva. În plus, ghiță îi întinde o capcană acestuia, o lasă pe Ana la cârciumă, ca să
fie sigur că sămădăul va rămâne peste noapte, în vreme ce el se duce după jandarmul pintea,
întorcându-se la moară. Cârciumarul își va da seama că soția l-a înșelat. Iar cuprins de gelozie o
înjunghie, adică reușește să plece de la cârciuma chiar înaintea sosirii celor 2, însă pintea reușește să
ia urmă ghiță, nu scapă nici el nepedepsit, fiind omorât de oameni samadaului ce incendiază
cârciuma pentru a scăpa de orice dovadă. În vremea aceasta urmarit fiind de jandarm Lica își găsește
sfârșitul.din acest deznodământ, putem deduce că textul este unul moralizator, deoarece fiecare
persoană plătește pentru pacatul sau.
Perspectiva relativ este obiectivă perspectivă .dindărăt. cu focalizare zero, narațiunea desfășurându
se la persoana a iii-a. Naratorul este omniscient Și omniscient relația narator-personaj fiind specifică
realismului clasic.