Caracterizare personaj

Moara cu noroc de Ioan Slavici

Ioan Slavici este un adept al realismului clasic.Una dintre scrierile
reprezentative pentru viziunea moralizatoare a lui Ioan Slavici asupra
lumii si asupra vietii satului transilvanean este nuvela realista de facture
psihologica,,Moara cu noroc “ publicata in 1881, in volumul de
debut,,Novele din popor”.Nuvela are ca tema consecintele nefaste si
dezumanizante ale dorintei de imbogatire, iar personajee reprezinta,,acel
amestec de bine si rai ce se afla in oamenii adevarati”
Ghita este cel mai bine conturat personaj din nuvelistica lui Slavici, un
personaj,,rotund”, memorabil, al carui destin ilustreaza consecintele
nefaste ale dorintei de imbogatire.
Potrivit esteticii realiste, personajul este tipic pentru o categorie sociala, cu
trasaturi conditionate de mediu si o evolutie care il
individualizeaza.Dezumanizarea protagonistului este urmarta prin analiza
psihologica.
Personajul oscileaza intre cele 2 valori:familia si banii;evolutia sa este
anticipate de dialogul din incipitul nuvelei, dintre soacra si Ghita, in care se
confrunta 2 conceptii despre viata si fericire:batrana este adepta valorilor
traditionale, in timp ce Ghita, capul familiei, doreste bunastarea materiala.
El este un spiri intreprinzator, energetic, receptive la patrunderea relatiilor
capitaliste in mediul rural.
Statutul initial al personajului este favoabil din punct de vedere moral si
psihologic, desi modest in plan social.Ghita, cizmar sara, dar om harnic,
bland si cumsecade, sot iubitor, ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc,
pentru a castiga rapid bani, ca sa-si deschida un atelier sis a asigure familiei
un trai mai bun.Atata timp cat este un om de actiune, cu initiative, lucrurile
merg bine.Carciuma aduce profit, familia traieste in armonie.
Dupa venirea la han a Samadaului,, un om rau si primejdios’’, si sub
influienta lui distrugatoare, Ghita se instrainneaza de familie si se
dezumanizeaza treptat,Lica se foloseste de slabiciunea carciumarului pentru
bani si il atrage in afacerile sale necurate; ii striveste personalitatea si iii
distruge relatia cu familia.
Nuvela psihologica prezinta dezumanizarea protagonistului, generate de
lacomie, si manifestata prin instrainarea fata de familie, minciuna, razbunare,
gelozie, crima.Ghita isi pierde linistea sufleteasca sip e aceea,,a colibei’’, a
familiei, pentru averea droit, o,,fericire;;iluzorie.
Procesul instrainarii a lui Ghita fata de familie incepe in momentul venirii lui
Lica la carciuma, care isi impune inca din acel moment regulile cu un orgoliu
de stapan.
Desi intelege ca Lica reprezinta un pericol pentru familia sa,Ghita este lacom
si nu se poate sustrage ispitei castigului, mai ales ca isi da seama ca nu poate
ramane la Moara cu noroc fara acordul Samadsului.
Pentru a isi proteja familia, Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva
lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi face rost de doi caini
si isi angajeaza inca o sluga, pe Marti.Devine interiorizat,mohorat, violen, ii
plac jocurile crude, se poarta brutal fata de Ana si fata de copii.
Ghita ajunge chiar sa regret faptul ca are familie si ca nu isi poate asuma total
riscul imbogatirii alaturi de Lica.Sub pretextul ca o vointa superioara ii
ghideaza gandurile si actiunile, Ghita devine las, fricos si subordonat in
totalitate Samadaului.
Datorita generozitatii lui Lica, starea materiala a lui Ghita devine tot mai
infloritoare, numai ca omul incepe sa-si piarda increderea in sine.Cum
Samadaului nu-I convine un om pe care sa nu-l tina de frica, treptat distruge
imaginea de om onest pe care Ghita o avea in fata celorlalti.Atfel,
carciumarul se trezeste implicat fara sa-si dea seama in jefuirea arendasului si
in uciderea unei femei si a unui copil.Dupa jaf, este chemat sa depuna
marturie si I se sa drumul acasa numai,,pe chezasie”.La proces jura stramb, si
devine in felul acesta complicele lui Lica.Are totusi momente de sinceritate,
cand cere iertare sotiei si copiilor.
Axa vietii morale a personajului este distrusa treptat; el pierde pe rand
increderea celorlalti, a Anei si increderea in sine.Arestul si judecata ii
provoaca mustrari de constiinta.De rusinea lumii, de dragul sotiei si al
copiilor, se gandeste car ar fi mai bine sa plece de la Moara cu noroc.Incepe
sa colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer in totalitate nici fata de
acesta.Ghita ii ofera probe in ceea ce priveste vinovatia Samadaului, innsa
fara a-I spune jandarmului ca el isi opreste jumatate din sumele aduse de
Lica.
Dezumanizarea lui Ghita il conduce pe ultima treapta a degradarii morale
cand, de Paste, orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe
Lica, isi arunca sotia, drept momeala, in bratele Samadaului.
Spera pana in ultimul moment ca Ana va rezista influientei nefaste a lui
Lica.Dezgustata,insa de lasitatea lui Ghita care se instrainase de ea si de
familie,intr-un gest de razbunare,Ana I se daruieste lui Lica.
Pana se intoarce cu jandarmul Pintea de la Ineu, Lica fugr de la han,
stricandu-I planul de razbunare.Dandu-si seama ca sotia l-a inselat, Ghita o
ucide pe Ana.
Desi sotul tandru si responsabil, carciumarul devine capabul de crima.Scena
prezinta dezumanizarea carciumarului prin tehnicile analizei psihologice.
Ucigand-o pe Ana cea lipsita de aparare,Ghita se plaseaza pe pozitia de forta
in raportul calau-victima, drept razbunare ca nu s-a putut pozitiona altfel fata
de Lica.
Din ordinal lui Lica,Ghita este impuscat de Raut, iar carciuma incendiata.
Nuvela psihologica ,,Moara cu noroc” de Ioan Slavici are in prim
plan conflictul moral, psihologic, conflictul interior al
protagonistului.Personajul principal, Ghita, oscileaza intre dorinta de a
ramane om cinstit, pe de o parte, si dorinta de a se imbogati alaturi de
Lica, pe de alta parte.
Conflictul interior se reflecta in plan exterior, in confruntarea dintre
carciumarul Ghita si Lica Samadaul.Orbit de patima banului, Ghita se
simte vulnerabil fata de Lica, deoarece are familie si tine la imaginea sa
de om cinstit in fata lumii.
Modalitatile de caracterizare in nuvela realista pun in evidenta
complexitatea si transformarea morala a personajului principal, sub
efectul cardasiei cu Lica.
Procedeele folosite sunt caracterizarea directa si mijloacele de
investigatie psihologica, precum:scenele dialogite, monologul interior,
stilul indirect liber, notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii.
Naratorul omniscient realizeaza portrete fizice suggestive pentru
trasaturile morale sau statutul social.In ceea ce il priveste pe Ghita,
portretul lui fizic este redus de cateva detalii,,inalt si spatos”, pentru ca,
mai apoi, trasaturile fizice sa reflecte transformarile sale sufletesti.De
exemplu, in ziua procesului de la Oradea-Mare, Ghita jura stramb si
devine complicele lui Lica.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic in raport cu destinul
protagonistului.Daca la inceput, cand ia in arenda Moara cu
noroc,,pentru Ghita carciuma era cu noroc”,pentru ca,,sporul era dat
de la Dumnezeu, dintr-un castig facut cu bine”,adica in mod cinstit, in
schimb, deznodamantul arata adevarata semnificatie a
toponimului:Moara cu ghinion, care aduce nenorocirea, deoarece
castigurile obtinute aici ascund nelegiuiri si crime.
Perspectiva narativa este obiectiva.Intamplarile sunt relatate la persoana
a 3-a, din perspectiva unui narrator omniscient si omnipresent care
apeleaza la stilul indirect liber pentru a reda gandurile personajului.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic in raport cu destinul
protagonistului.Daca la inceput, cand ia in arenda Moara cu
noroc,,pentru Ghita carciuma era cu noroc”,pentru ca,,sporul era dat
de la Dumnezeu, dintr-un castig facut cu bine”,adica in mod cinstit, in
schimb, deznodamantul arata adevarata semnificatie a
toponimului:Moara cu ghinion, care aduce nenorocirea, deoarece
castigurile obtinute aici ascund nelegiuiri si crime.