NUVELA PSIHOLOGICA

Moara cu Norocde Ioan Slavici

(Eseu: Relația dintre cele doua personaje)

Ioan Slavici, autorul primei nuvele psihologice din literatura romana,

,,Moara cu Noroc’’, a facut parte din epoca marilor clasici alaturi de Mihai
Eminescu, Ion Creanga si Ion Luca Caragiale. De asemenea, este un reprezentat
al realismului, iar printre operele sale se mai numara si ,,Popa Tanda’’,
,,Budulea Taichii’’, ,,Mara’’, si asa mai departe. Relatia dintre Ghita,
carciumarul si Lica, talharul este una toxica pentru Ghita, deoarece Lica duce la
degradarea acestuia, fiind catalizatorul.

Relația dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul

elementelor de structura si de compoziție precum: titlul, conflictul, relațiile
temporale si spațiale, si perspectiva narativa.

Titlul nuvelei psihologice ,,Moara cu Noroc’’ este in directa relație cu

conținutul textului, anticipând tema acestuia si anume: dezumanizarea omului
sub puterea banilor. Din punct de vedere morfologic, titlul este alcătuit dintr-un
substantiv comun, simplu ,,Moara’’ si o locuțiune adjectivala ,,cu noroc’’.
Denotativ,titlul reprezintă locul unde se desfasoara cea mai mare parte a
acțiunii, in vreme ce conotativ, are o nuanța ironica deoarece in ciuda faptului
ca Ghita ii da numele ,, Moara cu noroc’’, in realitate aceasta ii aduce numai
ghinion. Cu toate acestea, cârciumarul si-o face cu mana lui deoarece dorința de
imbogatire este mai mare decât cea de a-si proteja familia si a ramane cinstit,
lucru ce duce chiar la moartea sa dar si a soției sale.

In cadrul acestei nuvele, putem vorbi atât despre un conflict exterior, intre
Ghita si Lică, cat si despre unul interior intre Ghita si propria lui conștiința.
Conflictul exterior debutează odată cu venirea lui Lică la carciuma, aflând ca a
venit un nou proprietar si dorind sa îl facă omul sau pentru a avea acces la
anumite informații. La început, Ghita se opune acestui parteneriat, însa,
constrâns de către Lică, accepta intr-un final propunerea. Astfel, cârciumarul
devine turnătorul acestuia, dar si complicele sau la diverse crime si tălharii.
Având însa mustrări de conștiința, Ghita se închide in el, ascunzând diverse
lucruri de soția sa si de restul familiei sale. Pe parcurs, acesta se împrietenește
cu jandarmul Pintea, cazand in cele din urma de acord sa îl prindă pe Lică. Insa,
nici cu acesta nu este sincer suta la suta deoarece nu ii întinde capcana tâlharului
pana nu isi recuperează banii împrumutați si ceva in plus. Capcana consta in
faptul ca o lasă pe Ana la moara ca sa fie sigur sa Lică va ramane peste noapte,
in vreme ce el merge sa îl aducă pe Pintea. Întorcându-se la cârciuma, descoperă
ca Ana l-a inselat cu Lică, iar cuprins de gelozie, o înjunghie pe aceasta.
Conflictul se încheie cu moartea atât a lui Ghita, măcelărit de oamenii lui Lică,
dar si cu moartea acestuia. Acest conflict surprinde foarte bine faptul ca Lică
este cel care duce la degradarea lui Ghita - daca tâlharul nu ar fi apărut in viața
lui, acesta s-ar fi mulțumit cu câștigurile de la cârciuma si ar fi rămas un om
cinstit, dar din păcate, puterea banului a pus stăpânire pe carciumas.

Conflictul interior este dus intre personajul principal cu propria lui

persoana. Are loc o lupta intre bine si rău, intre dorința de a face bani si cea de a
ramane cinstit. Insa, din păcate banii înving, lucru ce duce la degradarea
acestuia. Daca la început era un om cinstit, harnic, iubitor, si tandru fata de soția
sa, pe măsura ce banii pun stăpânire pe el, acesta devine rece, corupt si agresiv
cu Ana. Mai mult decatatat, putem remarca faptul ca Ghita este un om cu o
personalitate slaba deoarece este cuprins de remușcări si astfel ajunge sa aibă
halucinații si sa fie paranoic, lucruri ce indica evident un dezechilibru mintal.

Relațiile temporale si spațiale constau in desfășurarea acțiunii in satul

Ineu, langa Arad, mai precis la Moara cu noroc, începând de Sfântul Gheorghe
si sfarsiindu-se de Pasti. Acești indici temporali nu sunt luați la întâmplare,
deoarece după cum știm cu toții, Sfântul Gheorghe a fost cel care a purtat o
lupta cu balaurul, ieșind biruitor, lucru ce poate fi asociat cu lupta pe care o
poarta Ghita cu el însuși, in vederea deciziei sale de a se imbogati sau de a
ramane cinstit. Mai mult decatatat, Pastele reprezenta atât patimile, cat si lumina
si purificarea, lucru savarsitin cadrul nuvelei prin arderea cârciumii.

Perspectiva narativa a nuvelei ,,Moara cu Noroc’’ consta in prezenta unui

narator omniscient si obiectiv, care relatează la persoana a III-a, cu focalizare 0.

Mai mult decatatat, relația dintre cele doua personaje este evidențiata si
cu ajutorul statutului social, moral si psihologic ale acestora.

In ceea ce priveste statutul social, Ghita este la început un simplu cizmar

cu o situație financiara modesta si o familie frumoasa. Gândindu-se la viitorul
copilului si a soției sale si dorind sa le ofere o viața lipsita de griji, ia in arenda
cârciuma de la Moara cu Noroc, devenind in cele din urma carciumas. Din
punct de vedere Moral, acesta trece printr-o transformare - daca la început era
un om tandru si cinstit, familist convins, cu principii bine conturate, pe parcurs,
devine un om corupt, lacom, rece si agresiv fata de familie. Psihologic, Ghita
are o personalitate slaba, fiind introvertit si dând semne ca echilibrul sau mintal
se zdruncina.

Lică, din punct de vedere social, in aparenta este seful porcarilor, însa
aceasta este doar o acoperire, el fiind de fapt in același timp si seful unei bande
de tâlhari. Moral, in timp ce Ghita trece printr-o transformare, Lică ramane
neschimbat, ramanand de la început pana la sfârșit un bărbat ambițios, calculat,
dar in același timp si mincinos, corupt, având o duritate dusa la extrem, fiind
capabil sa omoare alți oameni fara pic de scrupule. Nu in ultimul rând, din punct
de vedere psihologic, Lică este înzestrat cu o personalitate puternica, este
extravertit, însa, are deseori porniri de cruzime.

Nu in ultimul rand, relatia dintre Ghita si Lica este scoasa in evidenta si

prin intermediul secventelor semnificative.

O prima secvența sugestiva in raport cu relația dintre cei doi este venirea
lui Lică la cârciuma. Aflând ca a venit un nou arandas, Lică ii face o vizita
pentru a se asigura ca va fi omul lui si ca îl va ajuta cu diverse informații. La
început Ghita refuza, însa tâlharul nu se lasă cu una cu doua si ii ia toți banii
agonisiti pana atunci, spunându-i ca daca ii vrea înapoi, va trebui sa colaboreze
si sa se supună ordinelor lui. Dorința de imbogatire este mult mai mare decât
cea de a-si proteja familia si de a ramane cinstit, drept dovada fiind faptul ca
intr-un final accepta oferta. Aceasta secvența reprezintă debutul conflictului
dintre cei doi, care din păcate se va încheia tragic pentru toata lumea. Tot de
aici, putem observa ca ambele personaje sunt caracterizate indirect, prin
comportament dar si prin relația cu alte personaje. Daca Lică este un om
calculat, înzestrat cu o personalitate puternica si manipulatoare, nelăsându-se
pana nu obține ceea ce isi dorește, Ghita este slab de caracter, lasandu-se ușor
manipulat, din cauza dorinței de a face cat mai mulți bani.

Cea de a doua secvența este deznodământul din care aflam ca dorind sa îl

prindă pe Lică, după ce si-a recuperat banii si ceva in plus, Ghita ii întinde o
capcana acestuia. O lasă pe Ana la cârciuma ca sa fie sigur ca Samandaul va
ramane peste noapte, in vreme ce el se duce după Jandarmul Pintea. Întorcându-
se la moara, cârciumarul isi da seama ca soția l-a inselat, iar cuprins de gelozie,
o înjunghie. Lică reușește sa plece de la cârciuma, chiar înaintea sosirii celor
doi, însa Pintea reuseste sa ii ia urma. Ghita nu scapa nici el nepedepsit, fiind
omorât de oamenii Samadaului, ce incendiază cârciuma pentru a scăpa de orice
dovada. In vremea aceasta, urmarit fiind de jandarm, Licaisigasestesfarsitul. Din
acest deznodamand, putem deduce ca textul este unul moralizator deoarece
fiecare personaj plateste pentru păcatul sau. De asemenea, constatam faptul ca
bătrâna a avut dreptate la inceputul nuvelei când le-a spus ca nu este o idee buna
sa se mute si ca familia este mai importanta decât banii(,,Omul sa fie multumit
cu saracia sa,caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face
fericit.’’)
In opinia mea, tema textului: dezumanizarea omului sub puterea banului
se reflecta in relația dintre cele doua personaje.
In primul rând, o data cu apariția lui Lică la Moara cu Noroc, Ghita
începe sa se schimbe, isi recalculează prioritățile, punând banii pe primul loc,
nemaiținând cont de siguranța familiei sale. Un bun exemplu in acest sens ar
putea fi condiția pusa de tâlhar, ca daca nu accepta sa fie omul lui, va trebui sa
plece. Astfel, conștientizând ca va ajunge iar la sărăcie, accepta condițiile lui
Lică.
In al doilea rând, Ghita se schimba radical, ascunde lucruri de familie,
devine rece si chiar agresiv atât cu soția, cat si cu copilul sau. Dintr-un om
liniștit, devine unul paranoic care are impresia ca aude tot felul de lucruri, fapt
ce indica un dezechilibru mintal si ca aceasta fuga după bani îl face din om,
neom. Spre exemplu, acesta isi lasă propria soție noaptea cu un alt bărbat doar
pentru a-l prinde pe Lică si pentru a scăpa cu basma curata, ca mai târziu sa o
omoare pe aceasta.
In concluzie, având in vedere transformările prin care trece Ghita odată
cu plecarea sa din locul natal, pana in punctul in care, constrans fiind de
imprejurari, ajunge sa isiucida in mod constientsotia, Ghita intruchipeaza tema
textului: dezumanizarea omului sub puterea banului. pot afirma ca tâlharul este
intr-adevăr cel care duce la degradarea personajului principal, ceea ce
demonstrează faptul ca tema textului – dezumanizarea omului sub puterea
banului, se reflecta in relația dintre aceste doua personaje.

Autor moralizator, Ioan Slavici demonstrează inca odată si prin

intermediul acestei nuvele ca ,, Banul este ochiul dracului’’.