MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

AUXILIARUL CURRICULAR PENTRU CLASA a II-a

probleme-ghicitori, probleme de logică şi perspicacitate, jocuri
şi rebusuri matematice

pentru activităţi suplimentare în cadrul orelor, cercurile, concursuri şi olimpiade şcolare de

matematică

AUTOR:
RUSAN(CIORTEA) DORINA

ARGUMENT
 “Obiectul matematicii e atât de serios încât nu trebuie să pierdem ocazia
pentu a-l face mai atractiv...” (B. Pascal)

Matematica, uneori îndrăgită, de multe ori respinsă, atinge o cotă de dificultate înaltă pentru
majoritatea elevilor aşa încât puţini sunt cei care se apropie de ea şi mult mai puţini reuşesc să-i
pătrundă înţelesurile, frumuseţile. Misterioasă şi fermecătoare, satisfăcând nevoia universal umană
de distracţie, matematica ţine de frumosul pur, de cea mai profundă trăire omenească–misterul.
Matematica a fost şi va fi întodeauna un mod de a vedea, de a înţelege lumea şi pentru fiecare,
posibilitatea de a-şi înţelege propria minte. Pornind de la aceaste idei, dar şi de la ceea ce spunea
René Thom, anume că ...pentru a aprecia pe deplin posibilităţile unui elev, trebuie să-l aducem în
postura în care e activ fără a mai primi informaţie, trebuie să apelăm la spiritul său de iniţiativă,
la capacitatea sa de a întreprinde.. şi convinsă personal că un auxiliar la această disciplină nu
trebuie să fie altceva decât o invitaţie la joc, dar nu orice joc, ci unul care face ca prezentarea şi
exersarea matematicii să nu devină presantă, care face ca matematica să fie recreativă şi să poată lua
diverse forme: o enigmă, un truc, un paradox, o eroare logică sau pur şi simplu matematică, cu unele
trăsături curioase sau poate mai amuzante, m-am gândit să concep o culegere, care spre deosebire de
auxiliarele clasice să creează oportunitatea abordării unui alt stil de învăţare, să răspundă nevoilor de
dezvoltare a personalităţii elevilor prin formarea de capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe
gândirea critică, învăţarea matematicii asociată cu întreţinerea minţii, a imaginaţiei, logicii si
creativităţii matematice. Nu se poate vorbi în ciclul primar de existenţa unei creativităţi deosebite a
gândirii şcolarului, ci mai degrabă despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioară a
creativităţii. În clasele primare se formează noţiunile elementare cu care omul va lucra pe tot
parcursul vieţii, noţiuni pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii imperios necesare. Procesul
studierii matematicii cultivă curiozitatea ştiinţifică, frământarea pentru descifrarea necunoscutului şi
duce la formarea unor priceperi şi capacităţi (de a gândi personal şi activ, de a analiza o problemă şi
a o descompune în elementele sale simple).
Prin conţinutul bogat şi divers, prin sistematizarea riguroasă, prin structura lui originală care
prezintă o ofertă completă ce satisface toate preocuparile privind învăţarea-consolidarea-dezvoltarea
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor matematice, utilizarea problematizării, modelării şi
algoritmizării în diferite etape ale procesului instruirii, va solicita sistematic şi progresiv elevul,
lucrarea constituie un instrument auxiliar valoros, necesar atât învăţătorilor cât şi tuturor elevilor din
clasa a II-a. Copiii vor fi antrenaţi în explorarea/ investigarea şi rezolvarea unor probleme-ghicitori,
probleme de logică şi perspicacitate, jocuri şi rebusuri matematice. Problemele selectate au un grad

2
înalt de dificultate, adresându-se celor care participă la cercurile de matematică, concursuri şi la
olimpiade şcolare. Conţinutul este atractiv pentru elevi şi datorită varietăţii exerciţiilor şi
problemelor propuse. Prin modalităţi specifice de formare şi dezvoltare a creativităţii, am urmărit să
pledez în acest auxiliar pentru necesitatea valorificării maximale a resurselor intelectuale ale copiilor
cu care se lucrează, aceştia având capacităţi deosebite, gândire logică, fiind capabili de performanţe
superioare. Prezenta lucrare este concepută astfel ca orice rezolvare de situaţii problematice să
constituie în acelaşi timp şi o manifestare a creativităţii gândirii. Pentru elevi este noutatea sau
originalitatea soluţiei găsite, a ideii emise. Orele vor constitui o destindere psihică dar şi mentală,
stârnind totodată interesul şi curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri.
Lucrarea ,,Probleme dificile, dar frumoase" reprezintă un preţios auxiliar curricular oferit celor
care vor îndruma activitatea şcolarilor din clasa a II-a şi, în acelaşi timp, un important instrument de
lucru pentru micii şcolari, îi pregăteşte pe aceştia pentru rezolvarea unor situaţii problematice din
viaţă cotidiană prin cultivarea perseverenţei, a încrederii în sine, a voinţei de a duce la bun sfârşit un
lucru început.

SCOPUL

3
 Formarea şi dezvoltarea componenţei logico-matematice, consolidarea unor cunoştinţe
necesare înţelegerii mai profunde a matematicii, clarificarea unor concepte specifice acestui
domeniu, dezvoltarea creativităţii copilului de clasa a II-a capabil de performanţe superioare dar şi
pregătirea pentru viaţă.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Respect pentru adevăr şi rigurozitate în procesul de investigare şi de cunoaştere, în general;

 Interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanţe în domeniul cunoaşterii;
 Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizând metode şi tehnici investigative;
 Conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global;
 Disponibilitatea de a considera ipotezele ca enunţuri care trebuie verificate (testate);
 Flexibilitate în privinţa punctelor de vedere proprii, confruntate cu date noi, pe care să le
argumenteze;

CONŢINUTURI:
 Determinarea unor numere care respectă cerinţele date;
 Exerciţii şi probleme care se rezolvă prin încercări;
 Construirea unor şiruri de numere naturale după anumite reguli stabilite;
 Geometrie cu chibrituri, geometrie fără calcule;
 Pătrate magice;
 Tehnici de calcul rapid;
 Metode de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor;
 Probleme de logică şi perspicacitate;
 Jocuri logice;
 Probleme poezii cu „capcană”;
 Amuzamente şi anecdote matematice.

OBIECTIVE CADRU, OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

4
 1. CUNOAŞTEREA ŞI FOLOSIRAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referinţă: Activităţi de învăţare:

1.1. să determine numerele naturale care vor
îndepli condiţii date;
1.2. să aplice proprietăţile numerelor naturale în
situaţii non-standard;
– determinarea unor numere ale căror cifre sunt înlocuite cu
asterisc, cu figuri;
– exerciţii de identificare a unor numere formate din 2-3cifre
care îndeplinesc condiţii date;
–exerciţii de identificare a numerelor din concentrul 0 şi 1
000 după condiţii date;
–exerciţii-joc cu unele cifre, relaţii matematice potrivit unui
algoritm descoperit;
–construirea unor şiruri de numere după reguli care trebuie
descoperite;
– completarea pătratelor magice;
–tehnici de calcul rapid/jocuri competitive;

2. DEZVOLTAREA ŞI STIMULAREA CREATIVITĂŢII ŞI A GÂNDIRII LOGICE PRIN

REZOLVAREA DE PROBLEME DE ATENŢIE, DE LOGICĂ ŞI PERSPICACITATE;

2.1. să rezolve probleme de logică dar şi de
perspicacitate;
2.2. să rezolve probleme prin mai multe variante,
metode;
–rezolvarea de probleme variate care solicită logica şi spiritul
de observaţie, probleme-joc sau probleme care necesită
selectarea de informaţii;
–exerciţii de identificare a datelor unor necunoscute şi
descoperirea modalităţilor de rezolvare;
–rezolvare de probleme variate care solicită logica şi spiritul
de observaţie, probleme- joc sau probleme care vor solicita
selectarea de informaţii;
–exerciţii de identificare a datelor ce sunt necunoscute şi a
modalităţilor de rezolvare;
–exerciţii de cunoaşterea algoritmului de lucru a problemelor
tipice;
– exerciţii de justificare pentru soluţiile ce au fost găsite la
probleme carora li s-a găsit rezolvarea;
– reguli şi scheme operatorii care se aplică în rezolvarea
problemelor;
–probleme de logică şi perspicacitate;

3.DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI A MOTIVAŢIEI PENTRU STUDIUL ŞI APLICAREA

MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE;

3.1. să identifice cunoştinţele de matematică
aplicabile în practică;
3.2. să manifeste disponibilităţi de a învăţa de la
alţii sau pe alţii, să trăiască în plan afectiv bucuria
reuşitei;
–identificarea de situaţii în care se pot aplica tehnicile
matematice învăţate;
– asimilarea altor variante de rezolvare;
–probleme recreative, jocuri;
–comunicarea cu colegii;

MODALITĂŢI DE EVALUARE

5
 Alături de formele şi instrumentele clasice folosite în evaluare, recomandăm utilizarea unor
forme şi instrumente complementare, cum sunt:

 proiectul
 portofoliul
 autoevaluarea
 evaluarea în perechi
 observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.
 fişe de observaţie (pentru probe practice);
 fişe test (pentru probe scrise);
 fişe de lucru;
 fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise);
 chestionare;
 liste de cotrol – verificare;
 scări de clasificare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Avasâlcei, N., Butnariu, Şt., Cristea, I., Programe şcolare pentru învăţământul primar, Editura
AS’S, Iaşi 2000;
2. Călugăriţa, Angelica, Matematica distractivă, Editura DOR, Tecuci, 2000;
3. Dumitru, V.G., Roşu, M., Matematică distractivă, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2000;
4. Pătraşcu, Octavian, Proiectare curriculară şi didactică, CDŞ Galaţi, 2002 (curs de formare);
5. Popescu, Titus , Matematica de vacanţă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 2010;
6. Revista Cangurul, 2011;
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Thom;

6
 Matematica-i frumoasă şi-o-ndrăgeşti,
Când aduni, când faci probleme, socoteşti,
Am văzut că-i mai uşor
Şi în calcule ai spor,
Când înveţi cu mult temei,
Dragii mei!

CINE ÎNVAŢĂ MERGE ÎNAINTE, CINE NU – DĂ ÎNAPOI!

1. Completând careul următor veţi descoperei pe verticala A – B cuvântul: PROBLEME

Orizontal: A
1. Semn matematic folosit A
la adunare ……. .
2. Diferenţă sau ......... .
3. Sumă sau ....... .
4. Verificare sau ..... .
5. = ..... .
6. Numerele dintr-un exerciţiu de
adunare se numesc ....... . 1
7. Semn matematic folosit la scădere 2
...... .
8. După datele problemei, 3
scriem ....... .
4 B
2. Completează rebusul cu numerele 5
corespunzătoare!
Orizontal: 6
A – predecesorul lui 50;- cel mai 7
mare număr scris cu o cifră;
B – 5 sute 6 zeci 3 unităţi; 8
C – cel mai mic număr natural;- cu
doi mai mare decât dublul lui 40;
D – zece zeci;
Vertical:
1 – patru sute cincizeci;
2 – succesorul lui 95; - cel mai mic nr. impar scris cu
o cifră; 1 2 3 4
3 – rotunjirea lui 377 la zeci; A
4 – între 8 şi 10; - dublul lui 10; B
C
3. În careu s-au ascuns o serie de cuvinte. Găseşte-le! D

7
 X S C A Z A T O R
A X S C A D E R E
D I F E R E N T A
U D E S C A Z U T
N A T U R A L E O
A N U M E R E X T
R A M A S U M E A
E X I R T X N U L
X A C E X Z E R O

4. Scrie numerele naturale:

a) Cuprinse între 57 şi 63, în ordine crescătoare;

b) Cuprinse între 85 şi 74 în ordine descrescătoare.

5. Observă şi completează fiecare şir cu încă 3 numere:

a) 15, 18, ….. , …… , ……;
b) 27, 37, ….., ……, ……..;
c) 80, 75, ….., ….. , ……...;
d) 54, 52, ….. , ….. , ……..;

6. Găseşte cifrele potrivite:

83 > *1 *2 < 27 2* < *1
72 < 7* *0 > 70 *6 > 6*

7. Scrie numerele naturale de două cifre care au:

a) Cifra zecilor 4, iar a unităţilor mai mică;

b) Cifra unităţilor 6, iar a zecilor mai mare;
c) Cifre identice;
d) Suma cifrelor egală cu 8.
8. Scrie numerele 27, 41, 30, 66 ca sumă de doi termeni, unul format din zeci, iar celălalt din
unităţi.

9. Scrie numerele:
a) Pare de două cifre, formate din cifre consecutive;
b) Impare de două cifre, la care suma cifrelor este egală cu 10.

10. Aflaţi suma a + b ştiind că:

a = 22 a = 65
b = a – 12 b = a – 53
11. Găsiţi numărul necunoscut din fiecare egalitate:
a + (24 + 32) = 98 x – (76 – 55) = 34
(56 – 24) + a = 79 x + (98 – 64) = 42
a – (35 + 24) = 89 (46 + 53) – x = 57

8
 (76 – 25) – a = 54 (85 – 64) + x = 67

12. Se dă:
 Un număr m = 76 şi un alt număr n care este cu 54 mai mic.
 Să se afle (m – n) + 31.

13. Un butoi mare este plin cu apă. El se sparge şi începe să curgă astfel:
-luni-253 de litri;
-marţi-cu 85 mai puţin decât luni;
-miercuri-nu a curs deloc;
-joi-a curs cât luni şi miercuri la un loc şi s-a golit butoiul;
Aflaţi câţi litri de apă se aflau în butoi?

14. O oală are 6 litri. Câte sticle de un litru puteţi umple? Dar de 2 litri?

15. Într-un bazin sunt 473 de litri de apă. Din el s-au scurs în pământ 97 de litri dar a doua zi a
venit
ploaia şi l-a mai umplut cu 399 de litri. Câţi litri de apă sunt acum în bazin ?

16. Andrei are 66 de kg. În prima săptămână a slăbit 7 kg, iar în a doua 3 kg. Câte kg are acum
Andrei?

17. Bunica a cules 573 de kg de prune. Ea le-a folosit astfel: 127 kg le-a vândut, din 89 kg a făcut
compot, din 57 kg a făcut marmeladă, iar restul le-a dat copiilor. Câte kg de prune le-a dat copiilor?

18. La un aprozar s-au vândut 673 kg de morcovi şi cu 459 kg mai puţin pătrunjel. Câte kg de
zarzavaturi s-au vândut la aprozar?

19. Formaţi numerele naturale posibile de trei cifre diferite folosind cifrele : 5, 4, 7, 0 şi 9.

20. Spuneţi ce reprezintă fiecare cifră din scrierea numerelor: 367, 673, 736.

21. Scrieţi numerele următoare ca sumă de trei termeni, iar fiecare termen să reprezinte: primul
sutele, al doilea zecile, iar al treilea unităţile: 236, 821, 601, 598, 994.

22. Înlocuieşte “steluţa”/ “litera” cu cifrele corespunzătoare pentru a rezolva exerciţiile:

*2* +1*5= 357 5a1<561 56c<569 3a8>328 11a<112 4b2>422 .

23. Scrie toate numere pare din intervalul : 624 şi 638, apoi toate numerele impare din intervalul
930 şi 913.

24. Găsiţi 10 numere de trei cifre care au suma cifrelor egală cu 8.

25. Scrieţi răsturnatul numerelor : 357, 951 , 658, 947, 426, 381, 607, 843, 609, 652 şi rotunjiţi
numerele obţinute la sute.

9
26. Formează perechi de mănuşi, colorându-le în acelaşi fel:

261+375-95
485-192+364 573+264-296 474-183+366

27. Rezolvând exerciţiul vei afla valoarea literelor a, b, c :

a + b + c = 92 a + b = 65 b+ c = 34

28. Ana, Ionel şi Magda au împreună 99 timbre. Câte timbre are fiecare dacă Ana şi Ionel au la
un
loc 58 timbre, iar Magda şi Ionel au în total 63 timbre?

29. Aflaţi numerele a, b, c ştiind că a-b=13, c-b=23 şi c+15=49.

30. Aflaţi numerele a, b, c ştiind că 89-a=26, a-c=63, b+c=69.

31. Ana se gândeşte la un număr pe care îl scade din 702 şi obţine 264. La ce număr s-a gândit
Ana?

32. De ziua lui, Tudor îşi invită 6 prieteni. Atât la sosire, cât şi la plecare, fiecare dă mâna cu
fiecare. Câte strângeri de mână au avut loc?

33. Dacă Octavian ar mai colecţiona încă 30 de stickere cu fotbalişti, atunci ar avea cu 26 de mai
puţine decât Vlad. Ştiind că Vlad are 298 de stickere , aflaţi câte stickere au cei doi prieteni.

34. Comparaţi dublul celui mai mare număr de o cifră cu triplul celui mai mic număr impar mai
mare decât 5.

35. Suma a trei numere este 50. Primul termen este cel mai mic număr de două cifre
consecutive, iar

10
 al doilea este răsturnatul acestuia. Care sunt cele trei numere?

36. Din suma numerelor scrise pe flori vei scădea suma numerelor scrise pe frunze şi vei afla
vârsta
copacului:

182

251
183
264
4
372
62 213

37. Într-o sală sunt 85 de femei, bărbaţi şi copii. Ştiind că femeile şi bărbaţii sunt 57 , iar
bărbaţii şi
copiii sunt 46, să se afle câte persoane de fiecare fel sunt în sală.

38. Observă regula şi completează numerele care lipsesc:

 222, 333, 444, ...., ...., ...., ...., .... ;
 120, 140, 160, ..., ...., ...., ...., ...., ....., .....;
 280, 370, 460, ..., ...., ...., ...., .....;
 165, 160, 155, ...., ...., ...., ...., ...., .....
39. Ce jucărie preferă fiecare copil? Calculaţi şi aflaţi rezultatele.

627-259 735+199 900-136

ION DAVID GEORGE

764 934 368

11
40. Compune o problemă pornind de la următoarele date numerice, de la tema ,,Concursuri
şcolare”
şi să se rezolve prin două operaţii.

a. fete: 28; b. băieţi: cu 2 mai mulţi;

41. Un croitor are o bucată de material în lungime de 27m. Vrea să taie din material bucăţi
egale în
lungime de 3m fiecare. Câte tăieturi trebuie să facă?

42. Compune o problemă pornind de la desenul de mai jos şi completând cu datele lipsă:

M
?
N

43. Aşază numerele de la 1 la 9 în câte un pătrăţel, fără a le repeta, astfel încât să obţii suma 15.
Pătratul este magic prin găsirea numerelor pentru care se verifică suma pe orizontală, verticală şi
diagonală. Găseşte numere potrivite pentru suma30 şi verifică dacă pătratul este magic!

Suma 15 Suma 30

a. Descoperă regula, uneşte punctele în ordine crescătoare şi vei descoperi cine este micuţul care
iese din mare. Descoperi desenul unind în ordine crescătoare numerele impare.

12
 b. Descoperi desenul unind în ordine crescătoare numerele pare.

44. Calculaţi cu atenţie! Scrieţi în căsuţele goale numerele corecte pentru a obţine rezultatul dat!

+
5 100
9

13
 1 20
- 5 + + - - - -
2 36 13 40 10
5 + 0
+6 +30
99 0

45. Care este căsuţa fiecărui personaj?

25 492

400 489

175+425 – 202 + 2 801– 788+187 -175

154+328–392 + 402 704 –132 + 208 - 291

46. Ioana şi-a întrebat colegii ce preferă să facă în timpul liber şi a notat preferinţele acestora în
tabelul de mai jos.

Preferinţe Fete Băieţi

Volei 16 4

Săritul coardei 11 5

Plimbatul cu bicicleta 17 23

Fotbal 6 29

1) Câte fete practică sporturi cu mingea?

2) Câţi copii se plimbă cu bicicleta?
3) Câţi băieţi au răspuns întrebărilor Ioanei?
4) Câţi copii sar coarda în timpul liber?
5) Câte fete au răspuns întrebărilor Ioanei?

14
47. Câte pătrate şi câte triunghiuri sunt în desenele de mai jos?

a. b.

48. Compară numerele scriind semnul de : <, > sau =

49. Construiţi (cu cifrele scrise pe peşte) exerciţii în lanţ şi rezolvaţi-le:

50. Recunoaşteţi figurile geometrice folosite. Construiţi ,,imagini” folosind figurile geometrice pe
care le-aţi învǎţat:

15
51. Doi taţi şi 2 feciori au împuşcat 3 iepuri. La împărţeală, fiecăruia i-a revenit unul. E oare
posibil?

52. Faceti din beţe de chibrit următoarea relaţie matematică :

5+5+5=19
• Adăugaţi un chibrit ca să fie adevărată !

53. Un ou fierbe în 5 minute. Maria pune la fiert, într-o oală, 5 ouă. În cât timp vor fierbe?

54. La ora 11 noaptea este un timp noros. Este posibil ca peste exact 96 de ore să fie o zi cu soare?
Justifică răspunsul!

55. Alege cuvântul potrivit:

• Laptele este pentru pahar ceea ce scrisoarea este pentru...............................
a) timbru; c) poştă;
b) stilou; d) plic;

• Piciorul este pentru genunchi ceea ce mâna este pentru................................

a) deget c) umăr
b) cot d) palmă

• Cureaua este pentru cataramă ceea ce pantoful este pentru............................

a) şosetă c) şiret
b) picior d) palmă

56. Ionel a uitat codul seifului(format din 3 cifre), dar ştie că toate cifrele sunt diferite, că a doua
cifră este rezultatul diferenţei dintre prima şi a treia cifră, şi că prima cifră e egală cu triplul celei de-
a treia, dar şi cea mai mare cifră impară. Care este codul ?

16
57. Elena locuieşte cu tatăl, mama, fratele, un câine, 2 pisici, 2 peşti şi 4 papagali. Câte picioare
sunt în total în acea casă?

58. Prietenul meu care locuieşte în satul Căpud, în fiecare zi când vine la şcoală face 1 oră şi 20
de minute. După ore, la amiază, când se întoarce acasă, face 80 de minute. Găsiţi vreo explicaţie
pentru acest lucru?

59. Poţi numi 6 zile la rând fără să spui numele lor( ex: luni, marţi..) sau data (ex: 1, 2,...)?

60. Eu sunt Dorina. Paul este copilul tatălui tatălui meu, dar nu îmi este frate. Cine e Paul?

61. Câte capete are o scobitoare? Dar două scobitori, câte capete au? Dar o jumătate de
scobitoare?
62. Ce specie de căţei nu poate fi dresată?

63. Pe o farfurie sunt 4 mere galbene şi 3 roşii. Câte mere sunt pe farfurie?

64. Un vulpoi mergea spre sat. Pe drum s-a întâlnit cu trei vulpoi, care aveau fiecare trei saci în care
se aflau câte trei găini. Câţi vulpoi, saci şi găini mergeau spre sat?

65. Petre a întrebat:

- Pe cine reprezintă portretul din perete?
- Tatăl celui din tablou este unicul fiu al tatălui celui care vorbeşte.
Pe cine reprezintă tabloul?

66. Zece pescari prind 10 peşti în 10 minute. Dacă au acelaşi noroc, atunci 30 de pescari vor
prinde
30 de peşti în …..minute?

67. Înlocuieşte literele sau figurile geometrice cu cifre pentru a rezolva adunările:
UNU+ UNU+ ■●+
UN UN ●▲
1 UU U ●▲●

68. Calculând corespunzător adunările din interiorul căsuţei şi făcând corespondenţa fiecărei litere
cu rezultatul dat, la sfârşit, după o completare corectă veţi avea o surpriză plăcută, descifrând
mesajul cifrat:

C A Î L P
17+ 24+ 45+ 56+ 49+
26 25 27 9 24

T E M I U
21+ 36+ 16+ 19+ 27+
69 45 48 53 28

17
 72 64 72 73 65 49 43 81 64 55 65 90 64 49 90 81 64 49 90 72 43 49

69. Vreţi să aflaţi câţi paşi sunt până la floarea de nufăr? Urmăriţi exerciţiile şi calculaţi:

70. Câte cărămizi lipsesc din figura următoare ?

71. Patru copii s-au născut în acelaşi an, pe date diferite, astfel: Adi pe 23 ianuarie, Oana pe 17
septembrie, Tudor pe 7 ianuarie, iar Iulia pe 14 noiembrie. Scrieţi numele copiilor de la cel mai mic la
cel mai mare.

72. Descoperiţi cât mai multe cifre ascunse în figurile următoare!

18
73. Îl poţi ajuta pe pe David să ajungă la sticla cu suc rezolvând labiruntul!

19
74. Calculaţi câţi copii sunt dacă: doi sunt în car, doi sub car, doi la roata carului, doi la oi, doi la
boi, doi cu Danciu suflă-n foi, iar Mariţa cu Săftiţa, cu Matei, cu Doroftei şed la foc că-s mititei.

75. Într-o familie sunt patru surori. Fiecare cântă la un alt instrument şi cunoaşte o altă limbă
străină. Astfel:
 Maria cântă la violoncel;
 Fata care vorbeşte franceza cântă la vioară;
 Cea care cântă la pian nu e Valeria;
 Lucia nu ştie germana;
 Maria ştie italiana;
 Teodora nu cântă la vioară şi nici nu vorbeşte engleza;
 Valeria nu ştie franceză;
 Lucia nu cântă la harpă;
 Cea care cântă la pian nu ştie italiană.
La ce instrument cântă Valeria şi ce limbă cunoaşte?

Problemele ghicitori
Îţi dau la-nceput fiori
Dar dacă zilnic lucrezi
Vei putea să calculezi!

20
76. Niște purceluși, pe cale
Au pornit, în șir, la vale :
Unu-n coada șirului
Și doi înaintea lui.
Unu-n frunte, doi în spate,
Între ei unu-i desparte;
Asta e o ghicitoare .
Câți purcei, în șir, sunt oare ?
78. În grădină-i veselie,
Se mărită-o iasomie,
Florile perechi tot vin,
Să se distreze din plin:
Douăzeci sunt viorele,
Patruzeci sunt albăstrele,
Douăzeci și unu-s bujorei
Și șase sunt ghiocei,
Cinci sunt flori de gălbenele
80. La un număr mă gândesc
Tu încearcă să-l găsești.
Decât 30 e mai mare,
Decât 40, mai mic.
Unități doar patru are
Iară zeci, în fine,
Știți că-s mai puține.
La ce număr m-am gândit?
81. Iată, colo pe imaș,
Sunt vreo 16 iepurași.
Din tufiș au sărit 2,
Să se alăture cu ei.
Jumătate sunt pestriți,
Iară restul păr albiți.
Cine știe bine oare,
Câți sunt de fiecare culoare ?
21
77. Lică are 17 mere
Şi mănâncă 9 din ele,
Sora lui mai mică vrea
Un măr să-i mai dea.
Spune repede şi tare:
-Câte mere Lică are?
Și-ncă nouă sunt lalele.
Se gândește o albină:
Câte flori joacă-n grădină?
79. Sus, în blocul lui Pandele,
Au cuib 15 rândunele.
10 au scos 30 de pui,
Câte-s toate, poți să-mi spui?
82. O furnică, în cămară,
Cără din greu până-n seară,
Boabe patruzeci şi şase.
Ea vru copiii să-şi lase
Să mănânce. Iară ei,
Dimineaţa, hărnicei,
Cincisprezece au mâncat.
Iar pe seară, au lăsat
Opt boabe, căci la amiază
Restul au mâncat. Durează
Mult timp până-i socoti
Câte-au putut înghiţi
Boabe puii la amiază?
83. Nouă e un număr a.
b, mai mic e, uite-aşa,
Decât a cu doi, Ionele.
Altul, c, nu e ca ele!
Decât e b-un pic mai mic
Tot cu doi. E un pitic!
Cine vrea a calcula
Pentru c, valoarea sa ?
84. Fie x un număr care
Douăzeci şi trei valoare are.
 y - decât el mai mare
Valoarea cu nouă are.
85. Două numere-s, Matei:
Cincizeci şi unu, patruzeci şi trei!
Calculează, că-i uşor:
Suma, dar şi restul lor!
87. Din trei cifre e format
Un număr, care-adunat
Cu răsturnatul său, măi Nucu,
Dau patru sute patruzeci şi patru.
Iată şi o întrebare,
Care-s numerele oare?
89. Am un număr. Scad din el
Răsturnatul său, Ionel.
Şi obţin ca rest cinci sute
Nouăzeci şi patru. Du-te,
Ia creionul, socoteste,
Şi scăderea mi-o găseşte!
91. Din trei cifre e format
Un număr. Am mai aflat
Că la unităţi e şapte.
N-am mai văzut, că e noapte,
Decât că din el a fost scăzut
Un număr de-o cifră. În sfârşit,
Restul are iar trei cifre,
Opt sute optzeci şi nouă
93. Unu, unu şi cu altul
Şi cu doi legat de patru
Şi cu unu lipit de doi
La care se-adaugă-apoi
Unu cu doi şi cu trei
22
Iară z mai mic el este
Ca y cu trei. Dă-mi veste
Valoarea ce z o are
Şi mi-o pune în scrisoare!
86. De adun un număr, zău,
Chiar cu răsturnatul său,
Vei obţine şaizeci şi şase.
Să îmi spui acum, Năstase,
Câte soluţii voi obţine
Dacă voi socoti bine?
88. Dintr-un număr voi scădea
Răsturnatul său. Şi-aşa
Şapte sute nouăzeci şi doi
Obţin restul. Oare voi
N-aţi putea să încercaţi
Şi termenii să-i aflaţi?
90. Sute, zeci, unităţi nouă
Are-un număr. Vă spun vouă
Că adunat c-un număr, care
O singură cifră are,
Şapte sute şaptezeci şi şapte
Dă totalul. Zi-mi, în şoaptă,
Sau de vrei, cu voce tare:
Care-s cei doi termeni oare?
Mi se pare mie!
Crezi că poţi
Scăderea s-o socoţi?
92. Doi, cinci, patru, şapte, şase
Într-un şir se află, Tase!
Ce numere vor urma,
Mai departe, poţi afla,
Ţinând cont că şirul are
O regulă de formare?
Cât fac în total, Matei?

94. Pe-un caiet cu pătrăţele,
Desenează un pătrat,
Care să fie format
Din pătrăţele mai mici, nouă,
95. Am un vas de lapte plin,
Nici mai mult, nici mai puţin,
Decât opt litri că are.
Si acum, o încercare:
Ai putea, nene Dumitru,
Să-mi măsori numai un litru,
Având două vase goale
De cinci si trei litri, oare?
97. ANA şi cu INA
Fete frumuşele
Numere reprezintă ele.
98. Un cerc mare, frăţioare,
Două cercuri mai mici are,
(Ce urechi de ursuleţ! ),
Şi-unul jos, ca o bărbiţă!
Sus în cercuri scrie gros:
Cinci şi şapte. Şi trei jos.
Cinci este în cercul mare,
Asta e tot, frăţioare!
Altă figură, la fel,
Are cercuri, dar în el
Cel de jos un treisprezece are,
99. În “Punguţa cu doi bani”
Creangă nu ne spune, dar,
Baba cea hapsână-avea
Ouă-n două coşuri. Ea
Ţinea-n ele douăzeci şi cinci.
23
Câte trei, vă spun eu vouă
Pe-o latură! Şi în ele
Să-mi aşezi tu, măi Ninele,
Câte sunt cifrele toate
De la unu pân' la nouă, frate!
Fiecare doar o dată
Astfel ca să ai constantă.
De-aduni cifrele-aşezate
Câte trei mereu, măi frate,
Pe-orice latură, coloană,
Şi orice diagonală,
Tot cincisprezece-s la rezultat!
Spune: cum ai procedat?
96. abc si cba
Dacă le voi aduna
ddd ca sumă-obţin.
Tu gândeşte-te puţin.
Care numere-adică
Dau soluţii, ştii tu, Nică?
364 dau ca sumă
Ştiţi voi numerele care
Au nume de fete oare?
Cele de sus, stiţi voi oare,
Ce cuprind? Doar doi de nouă!
Vom socoti, dacă vreţi,
Ce număr în cercul mare
O să scriem, frăţioare!
Regula de formare
O găsim în prima figură,
Doar prin calculare!
Dacă-n primul doar cu cinci
Ouă mai multe erau
Ca-n al doilea, acum vreau
Să îmi spuneţi: câte oare
Ouă sunt în fiecare?
 Pentru că aţi fost harnici, acum vă răsplătesc cu câteva glume matematice:

• - Ce îi spune o carte de matematică unei alte cărţi de matematică?

- Am o mulţime de probleme!

• -Trei vrăbii stau pe o cracă. Pe una o împuşcăm. Câte rămân atunci pe cracă?
- Nici una, pentru că celalalte îşi iau zborul.

• -Ce ai scris la punctul 3?

- Nimic, dar tu?
- Tot nimic.
- Văleu, învăţătoarea va crede că am copiat unul de la altul!

Şi acum:

În loc de “La revedere”

Vă rugăm pe fiecare
Să daţi sfoară-n ţară:
Că “Matematica-i uşoară”.
E o lume de minuni
Cu date ce le-aduni
Vin copii s-o viziteze,
Probleme să analizeze.
Fiţi conducătorul lor
Şi ei vor învăţa cu spor.

CUPRINS

ARGUMENT..............................................................................................................................2

SCOP, VALORI ŞI ATITUDINI, CONŢINUTURI..............................................................4

24
OBIECTIVE CADRU, OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
DE ÎNVĂŢARE..........................................................................................................................5

MODALITĂŢI DE EVALUARE.............................................................................................6

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................6

CAPITOLUL I
LIMBAJUL ŞI SIMBOLURILE MATEMATICE ...................................................................7

CAP. II
NE JUCĂM, NE DISTRĂM.....................................................................................................10

CAP. III
LOGICĂ ŞI PERSPICACITATE.............................................................................................16

CAP. IV
PROBLEME ÎN VERSURI......................................................................................................20

CUPRINS...................................................................................................................................24

25