Calciul este elementul chimic cu numărul 20 în tabelul periodic al elementelor.

Este un metal alcalino-

pământos de culoare gri, cel de-al cincea element din punct de vedere al răspândirii în scoarța terestră. Calciul
este de asemenea al cincilea dintre cei mai răspândiți ioni dizolvați în apa mărilor, după sodiu, clor, magneziu
și sulfați.[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Calciul a fost cunoscut ca element din anul 1808 cand Sir Humphry Davy și renumitul chimist suedez J. J.
Berzelius il obțineau prin electroliza clorurii de calciu folosind un catod de mercur. Separarea calciului metalic
din amalgamul de calciu rezultat din electroliză era realizată printr-o distilare in vid.

Structură atomică[modificare | modificare sursă]

Un atom de calciu are 20 de electroni, 20 de protoni și 20 de neutroni.

Izotopi[modificare | modificare sursă]

Proprietăți[modificare | modificare sursă]
Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]
Sărurile de calciu și soluțiile ionice ale calciului sunt incolore indiferent de contribuția calciului. Multe dintre
săruri nu sunt solubile în apă. În soluție, ionul de calciu are un gust variabil, fiind declarat ca având un gust
ușor sărat, acru, mineralic sau chiar liniștitor. Se pare că multe animale pot gusta calciul și utiliza simțul pentru
a găsi sărurile pe care le ling.
Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere chimic calciul este reactiv și moale pentru un metal. Este un element metalic argintiu care
trebuie extras prin electroliză din clorură de calciu (CaCl2). Odată produs, formează rapid o crustă
de oxid și nitrat când este expus la aer. Este mai greu de aprins decât magneziul, dar atunci când se aprinde
arde intens cu o flacără roșie. Calciul reacționează cu apa, producând hidrogen la o viteză îndeajuns de mare
pentru a fi observabil, dar la o viteză prea mică pentru a produce căldură la temperatura camerei, deși sub
formă de pudră reacția este mai intensă.

Compuși[modificare | modificare sursă]

 Carbonat de calciu sau calcar (CaCO3) utilizat în fabricarea cimentului, mortarului și sticlei
 Hidroxid de calciu sau var stins (Ca(OH)2) este utilizat pentru a detecta dioxidul de carbon. În prezența
acestuia se închide la culoare
 Arsenat de calciu (Ca3(AsO4)2) utilizat în insecticide
 Carbură de calciu (CaC2) este utilizată în fabricarea acetilenei
 Clorură de calciu (CaCl2) este utilizată pentru a îndepărta gheața de pe drumuri
 Ciclamat de calciu (Ca(C6H11NHSO3)2) era utilizat pe post de îndulcitor până a fost suspectat de a fi
cancerigen
 Fosfat de calciu (Ca3(PO4)2) utilizat ca îngrășământ, ca supliment alimentar pentru animale, în lucrări
dentare, în fabricarea drojdiei și în industria sticlei
 Fosfură de calciu (Ca3P2) este utilizată la artificii, torpile și rachete de semnalizare
 Gluconat de calciu (C12H22CaO14) este utilizat pe post de aditiv alimentar
 Hipoclorit de calciu (Ca(OCl)2) utilizat în dezinfectarea apei piscinelor și pe post de agent de înălbire
 Permanganat de calciu (Ca(MnO4)2) utilizat pe post de combustibil pentru rachete, pe post de agent de
sterilizare a apei și în industria textilă
 Stearat de calciu (Ca(C18H32O2)2) utilizat pentru creioane cerate, vopsea, ciment și ca supliment alimentar
 Sulfat de calciu (CaSO4·2H2O) utilizat sub formă de cretă
 Wolframat de calciu (CaWO4) utilizat în vopsele și lumini fluorescente și în studiu cu raze x
 Hidroxilapatită (Ca5(PO4)3(OH)) de obicei scris sub forma (Ca10(PO4)6(OH)2) alcătuiește 70% din oase

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Calciul pur nu se găsește în natură, el fiind găsit în roci sedimentare: calcar (CaCO3), dolomit (CaMg(CO3)2)
și ghips (CaSO4·2H2O)
Carența de calciu se manifestă diferențiat, în funcție de gravitatea scăderii fracțiunii ionice.

Producere[modificare | modificare sursă]

Preparare în laborator[modificare | modificare sursă]
Producere la scară industrială[modificare | modificare sursă]
Utilizare[modificare | modificare sursă]
Calciul se utilizează[2]:

 ca agent de reducere în extracția metalelor: uraniu, zirconiu și thoriu.

 pe post de deoxidant, desulfurant sau decarbonizant pentru diferite aliaje
 pe post de agent de aliere în producția aliajelor pe bază de aluminiu, beriliu, cupru, plumb și magneziu.
 în prepararea cimentului și mortarului folosite în construcții
 în prepararea brânzei

Rolul elementului în fiziologia animalelor[modificare | modificare

sursă]
Calciul are un rol foarte important în corpul omenesc, fiind al cincilea element din organism. Este un important
constituent al oaselor și dinților, dând rezistență acestora. Matricea osoasă, constituită în principal din fosfat de
calciu, conține aproximativ 99% din cantitatea de calciu din organism.[3][4] Concentrația normală a calciului
în sânge este de aproximativ 10 mg/100 ml, acest nivel fiind menținut constant de către
anumiți hormoni (hormonul paratiroidian).
Calciul e un element esențial în numeroase procese metabolice, cum ar fi funcționarea nervilor, contracția
musculară, coagularea sangvină sau funcțiile citoplasmatice (unde ionul Ca2+ joacă un rol important).
Necesarul zilnic de calciu din dietă este de aproximativ 1 gram, produsele lactate fiind principala sursă.
Absorbția sa în organism este facilitată de vitamina D, de aceea un deficit al acestei vitamine poate duce la
apariția unor afecțiuni ca rahitismul, osteoporoză sau osteomalacia. Scăderea calciului din sânge determină
apariția tetaniei. Excesul de calciu se poate depune în organism sub formă de calculi, în special la
nivelul veziculei biliare și al rinichilor.

Măsuri de protecție chimică[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Dickson, A. G. and Goyet, C. (1994). „5”. Handbook of method for the analysis of the various parameters of the
carbon dioxide system in sea water, version 2 (PDF). ORNL/CDIAC-74. Arhivat din original (PDF) la 25 mai 2011.
Accesat în 4 martie 2011.
2. ^ Lide, D. R., ed. (2005), CRC Handbook of Chemistry and Physics (86th ed.), Boca Raton (FL): CRC Press, ISBN
0-8493-0486-5
3. ^ PCFarm.ro
4. ^ Mogoș Ianculescu, p. 157-158

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Mogoș, Alexandru Ianculescu, Compendiu de anatomie și fiziologie a omului, Editura Științifică,
1970

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Calciu

Caută „calcium” în Wikționar, dicționarul liber.

 ro Calciul pe sistemul-periodic.go.ro Arhivat în 19 septembrie 2008, la Wayback Machine.

 WebElements.com — Calcium
 USDA National Nutrient Database, Calcium content of selected foods Arhivat în 31 octombrie 2004,
la Wayback Machine.