Leoaica tanara, iubirea

Opera literara "Leoaica tanara, iubirea" de Nichita Stanescu a fost publicata in anul 1964, in epoca
postbelica.

Epoca postbelica este repezentata de perioada cuprinsa intre anii 1960-1980. Scriitorii vremii sunt
cunoscuti ca Generatia' 60, liderul lor fiin incontestabil Nichita Stnescu. In acesta epoca senaste un
curent literar nou, neomodernismul.

Poezia ... are trasaturi evidente care o incadreaza in neomodernism, metaforele insolit, tehnici de scriere
preluate din modernismul interbelic, imaginile artistice sunt abstractizate, ambiguitatea limbajului si
viziunea surprinzatoare despre iubire.

Tehnicile de scrieere sunt preluate din modernismul interbelic, Textul este alcatuit din trei strofe inegale,
scrie prin tehnica ingambambamentului, folosinf versul liber.

Metaforlele sunt insolite, spre exemplu, iubirea este denumita ca "leoaica tanara" initial si ca "leoaica
aramie" in final.

Pe langa expresivitatea cunoscuta a tuturor creatilor lirice, limbajul se caracterizeaza si prin ambiguitate.
In ultima strofa indentificam o imagine vizuala care admite mai multe interpretari:"Si aluneca n nestire/
pe un desert in stralucire/ peste care trece alene/ o leoaica aramie".

Tema acestei poezii este iubirea, definita ca aventura esentiala a fiintei.

Relevanta pentru tema operei este ideea ca iubirea are putere creatoare sa refaca geneza in sufletul
celui indragostit. Semnificicativ este tabloul conturat in a doua strofa "Si deodata n jurul meu, natura / se
face un cerc, de a dura,/ cand mai larg, cand mai aproape,/ ca o strangere de ape.". Imaginile artistice
vizuale si dinamice se succeda cu repeziciune. In centrul acestui univers se afla insusi eul liric. Verbele la
perfect simplu:"se facut" " tasni" "intalni", exprima actiuni terminate de curand si dinamizeaza
succesiunea imaginilor artistice care compun metamorfoza universului in ochii celui indragostit.

O alta idee semnificativa pentru tema operei sunt reprezentate de versurile din strofa a doua, care
subliniaza ideea ca iubirea purifica simturile, le sublimeaza"Si privirea n sus tasni,/curcubeu taiat in
doua,/ si amorul o ntalni/ tocmai langa ciocarli". Cele doua imaginiartistice abstractizate contin doua
motive literare cu valoare de simbol, curcubeul si ciocarliile, a caror semnificatie contribuie la realizarea
mesajului. Curcubeul este semn al gratiei divine, al stabilitatii ordinii cosmice si, totodata, semn al unui
nou inceput. Ciocarliile sugereaza simbolic cantecul bucuriei de viata. Deducem ca dragostea purifica
spiritul, il inalta si renaste fiinta intr o lume care pare perfecta.

Textul apartine lirismului subiectiv, preferat de modernisti si de neomodernisti. Exista marci lexico-
gramaticale ale eului liric, pronume si verbe la persoana 1, modul dominant de expunere este monologul
liric, care are forma unei confesiuni despre aventura eului cand intalneste dragostea.
Ca specie, aceasta opera literara poate fi interpretata ca o idila exotica, neomodernista, daca ne referim
la tema intalnirii cu dragostea.

Titlul este reluat in incipit si este format din alaturarea a doua substantice, pune semnul identitatii intre
cea mai captivanta aventura a omului - iubirea si "leoaica tanara", agresiva, de o frumusete salbatica,
naturala.

Din punct de vedere compozitional, opera este alcatuita din trei secvente poetice, reprezentate de cele
trei strofe inegale.

Prima secventa poetica, strofa 1, prezinta intalnirea eului liric cu iubirea.

Incipitul, "Leoaica tanra, iubirea, / mi a sarit in fata", exprima concis, printr o imagine dinamica, aparitia
surprinzatoare a iubirii.

A doua secventa , strofa 2, dezvolta ideea ca dragostea purifica simturile si are puterea demiurgica sa
refaca geneza.

Ultima secventa, a treia strofa, dezvaluie consecintele intalnirii cu dragostea. Eul liric s a schimbat, s a
transformat si aceasta metamorfoza naucitoarea este ireversibila:"Si aluneca n nestire/ pe un desert in
stralucire/ peste care trece alene/ o leoaica aramie".

Finalul poezie, "inca o vreme,/si nca o vreme..." schimba tonalitatea marturisirii poetice. Intonatia
melancolica aminteste de finalul poeziei "Floare albastra" de Mihai Eminescu. Repetitia proiecteaza
sentimentul iubirii intr un viitor nedefinit, pct de suspensie insinueaza o stare de nesiguranta tematoare
a indragostitului care stie ca iubirea este un sentiment efemer.

In concluzie, "L t,i" de Nichita Stanescu este o marturisire lirica despre iubire si efectele pe care le
produce asupra fiintei. Frumoasa, vicleana, feroce si regala, iubirea este un sentiment cu puterea sa
reoordoneze intregul univers.