Tehnici de Promovare

Complexitatea industriei turismului se evinden

țiază și în domeniul politicii depromovare, unde, pe lângă componentele
tradiționale (publicitatea, promovareavânzărilor, relații publice etc.), se întâlnesc
și alte tehnici precum vânzarea personală,evenimentele de marketing, utilizarea
mărcilor și mar
ketingul direct. În plus, startegiile de
promovare sunt influențate decisiv de caracteristicile d eintangibilitate ,
implicareaconsumatorului în procesul de prestație, importanța relației client –
angajat și dificultateaevaluării produselor turistice.

1.1.
Strategii promoționale
Strategiile reprezintă demersuri care asigură realizarea obiectivelor ce revin
politiciide promovare în cadrul politicii de marketing și implicit în cadrul politicii
globale aorganizației.
Strategiile de promovare sunt influențat
e decisiv de caracteristicile de
intangibilitate, implicarea consumatorului în procesul de prestație, importanța
relației client - angajat și dificultatea evaluării produselor turistice. În activitatea
promoțională, firmele pot utiliza o serie de strategii promoționale înfuncție de
obiectivele care și le propun, de publicul țintă, de bugetul de care dispun etc.
Aceste strategii se pot clasifica în funcție de mai multe criterii relevante pentru
activitatea
firmelor.Principalele tipuri de strategii promo
ționale care pot fi utilizate de către diferitele întreprinderi producătoare de
bunuri, prestatoare de servicii, intermediare etc. se pot împărți în mai multe
categorii.
În prima categorie strategiile promoționale sunt împărțite în funcție de
obiectivele globale ale activității promoționale, și anume: strategia promovării
imaginii globale a întreprinderii în vederea construirii imaginii globale a unei
organizații, firma poate adoptadouă tipuri de strategii, pe o parte, cazul
comunicării comerciale (strategii de comunicație cu un singurobiect,este cazul
întreprinderilor care produc/comercializeazăun singur produs, dar și al celor care
aleg un produs „vedetă” în jurul căruia își concentrează eforturile promoționale,
sau a celor care practică o politică de „marcăunică/marcă umbrelă” și strategii de
comunicație cu obiect multiplu, este cazul firmelor care produc/comercializează
mai multe produse, firme care adoptă strategia mărcilormultiple), iar pe de altă
parte, cazul comunicării corporative (strategii de comunicație cuțintă unică ,este
cazul firmelor care își identifică un singur segment de public spre care își
concentrează demersurile și strategii de comunicație cu țintă multiplă,este cazul
firmelor care își îndreaptă demersurile comunicaționale spre mai multe categorii
de public).

Nitu Bogdan