INTRODUCERE

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea

desfășurată în alte sectoare cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană,
cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști , geografi,
psihologi si sociologi.
Promovarea concepției de marketing în activitatea turistică reprezintă, astfel, un
răspuns la multiplele preocupări generate de dezvoltarea activității turistice în ansamblul
ei, de necesitatea de a cunoaște motivațiile cererii turistice și de a descoperi noi surse de
desfacere, în condițiile unei concurențe crescânde. Marketingul a devenit, astfel, un
instrument indispensabil pentru cunoașterea și anticiparea unei piețe atât de promițătoare
precum piața turistică.
Tema proiectului de faţă o reprezintă strategiile și tehnicile de promovare în
domeniul serviciilor. Unitatea aleasă pentru studierea acestor strategii este Stațiunea
climaterică Sâmbăta.
În primul capitol am abordat aspectele teoretice privind tehnicile si strategiile de
promovare, precum şi particularități ale tehnicilor și strategiilor de promovare în turism sau
în cazul unei destinații turistice.
În ceea ce priveşte capitolul doi, am prezentat şi caracterizat Stațiunea climaterică
Sâmbăta, obiectivele turistice, și tehnicile de promovare folosite în stațiune.
În capitolul trei am realizat o cercetare de marketing privind atitudinile, opiniile şi
comportamentele populaţiei brașovene cu privire turismul din stațiunile climaterice.
În finalul lucrării, adică în capitolul patru, am încercat să evidenţiez elementele
cheie ale startegiilor și tehnicilor de promovare în marketingul turistic, iar pe baza
informaţiilor prezentate pe parcursul lucrării sunt formulate concluziile referitoare la
evoluţia Stațiunii climaterice Sâmbăta.

1
Cap.1. ASPECTE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE PRIVIND
STRATEGIILE ȘI TEHNICILE DE PROMOVARE

Complexitatea industriei turismului se evindențiază și în domeniul politicii de

promovare, unde, pe lângă componentele tradiționale (publicitatea, promovarea
vânzărilor, relații publice etc.), se întâlnesc și alte tehnici precum vânzarea personală,
evenimentele de marketing, utilizarea mărcilor și marketingul direct. În plus, startegiile de
promovare sunt influențate decisiv de caracteristicile d eintangibilitate , implicarea
consumatorului în procesul de prestație, importanța relației client – angajat și dificultatea
evaluării produselor turistice. 1

1.1. Strategii promoționale

Strategiile reprezintă demersuri care asigură realizarea obiectivelor ce revin politicii

de promovare în cadrul politicii de marketing și implicit în cadrul politicii globale a
organizației.2
Strategiile de promovare sunt influențate decisiv de caracteristicile de
intangibilitate, implicarea consumatorului în procesul de prestație, importanța relației client
– angajat și dificultatea evaluării produselor turistice.
În activitatea promoțională, firmele pot utiliza o serie de strategii promoționale în
funcție de obiectivele care și le propun, de publicul țintă, de bugetul de care dispun etc. 3
Aceste strategii se pot clasifica în funcție de mai multe criterii relevante pentru activitatea
firmelor.
Principalele tipuri de strategii promoționale care pot fi utilizate de către diferitele
întreprinderi producătoare de bunuri, prestatoare de servicii, intermediare etc. se pot
împărți în mai multe categorii.4
În prima categorie strategiile promoționale sunt împărțite în funcție de obiectivele
globale ale activității promoționale, și anume: strategia promovării imaginii globale a
întreprinderii – în vederea construirii imaginii globale a unei organizații, firma poate adopta
două tipuri de strategii, pe o parte, cazul comunicării comerciale5 (strategii de

1
Ispas,A. – Marketing turistic, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011, pag. 155;
2
Florescu,C. - Dictionar explicativ de marketing, ed Economica, Bucuresti, 2004, pag. 675;
3
Chițu,I. – Tehnici Promoționale, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011, pag. 125 ;
4
Balaure,V. – Marketing, ed. Uranus, București, 2002, pag. 511;
5
Popescu,I.C. – Marketing, , ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011, pag. 184;

2
comunicație cu un singur obiect ,este cazul întreprinderilor care produc/comercializează
un singur produs, dar și al celor care aleg un produs „vedetă” în jurul căruia își
concentrează eforturile promoționale, sau a celor care practică o politică de „marcă
unică/marcă umbrelă” și strategii de comunicație cu obiect multiplu, este cazul firmelor
care produc/comercializează mai multe produse, firme care adoptă strategia mărcilor
multiple), iar pe de altă parte, cazul comunicării corporative (strategii de comunicație cu
țintă unică ,este cazul firmelor care își identifică un singur segment de public spre care își
concentrează demersurile și strategii de comunicație cu țintă multiplă, este cazul firmelor
care își îndreaptă demersurile comunicaționale spre mai multe categorii de public).
În această prima categorie sunt incluse, de asemenea, strategia promovării
exclusive a produsului și strategia de extindere a imaginii întreprinderii.
O a doua clasificare se face în funcție de modul de desfășurare în timp, și anume
strategia activității promoționale permanente și strategia activității promoționale
intermitente.
În următoarea categorie, strategiile promoționale sunt împărțite în funcție de rolul
activității promoționale, rezultând strategia ofensivă și strategia defensivă.
O altă categorie se face în funcție de poziția întreprinderii față de structurile pieței,
așadar avem strategia concentrată pe un singur segment de consumatori, strategia
diferențiată pentru mai multe segmente și strategia nediferențiată, aceeași strategie
pentru toate segmentele de consumatori.
Un alt criteriu de clasificare este în funcție de sediul activității promoționale,
strategiile putând fi aplicate cu forțe proprii sau prin instituții specializate – agenții de
publicitate.
Următoarea clasificare se face în funcție de destinatar: strategia push (de
impingere) care presupune ca promovarea produsului să se realizeze doar către
următorul participant la procesul de distribuție, care va continua această strategie cu
următorii membri ai canalului de distribuție până ce produsul va fi promovat direct
potențialilor clienți și strategia pull (de tragere) implică activități de marketing destinate
consumatorilor finali, menite să-i facă pe aceștia din urmă să comande produsele la
producători.
În cazul marketingului internațional6 avem reclama standardizată ceea ce
presupune transferarea în străinătate a campaniei de reclamă realizată în țara de origine,

6
Sasu,C. – Marketing internațional, ed. Polirom, Iași, 2001, pag. 24;

3
transmițându-se astfel același mesaj pe toate piețele pe care dorește firma sa introducă
produsele sale; această strategie este favorizată de o serie de factori ca economia de
scară, centraliarea deciziilor, exploatarea ideilor valoroase, deja probate țara de origine și
reclama localizată (adaptată) presupune adaptarea reclamei la mediile culturale
ncorespunzătoare piețelor pe care dorește firma să acționeze. Reclama adaptată este
susținută de factori ca: diferențele culturale, gradul de maturitate al pieței, etc.
În activitatea practică, datorită mediului concurențial acerb în care îți desfășoară
firmele activitatea promoțională constituie unul din instrumentele competitive. Astfel,
firmele trebuie să acorde o importanță deosebită strategiei promoționale pe care o vor
aplica având în vedere o serie de considerente legate de bugetul de care dispun, de
produse, de consumatori, etc.

1.2. Tehnici promoționale

Obiectivele promovării în turism au în vedere crearea sau modificarea unei imagini,

poziționarea, oferirea de beneficii, oferirea unor soluții la diverse probleme,
conștientizarea, crearea de convingeri, intensificarea emoțiilor, schimbarea unor atitudini,
construirea unor așteptări și stimularea acțiunii.7
Renumitul specialist în domeniul marketingului, profesorul american Philip Kotler, în
lucrarea „Managementul marketingului” subliniază existența a cinci instrumente principale
ca și componente ale unui mix promoțional,respectiv8:
 publicitatea;
 publicitatea directă;
 promovarea vânzărilor;
 relațiile publice;
 vânzarea personală.

7
Ispas,A. – Marketing turistic, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011, pag. 156;
8
Kotler,Ph. – Managementul marketingului, ed. Teora, București, 2000, pag. 83;

4
 Aceste instrumente se regăsesc în cadrul proceselor de comunicare în următorul tabel:

9
Tabel 1. 1. Tehnici și instrumente promoționale

Tehnici Instrumente promoționale

promoționale
Publicitatea Reclame tipărite, reclame la radio, reclame la televizor,
exteriorul ambalajelor, filme publicitare, broșuri și pliante,
postere si foi volante, cărti de telefon, panouri, afișsare de sigle,
afișe expuse la punctele de vânzare, materiale audio-vizuale,
simboluri si sigle;
Publicitatea directă Cataloage, materiale expediate prin poștă, televânzare,
efectuarea de cumpărături on-line, teleshopping;

Promovarea Jocuri, concursuri, tombole, loterii, cadouri, mostre gratuite,

vânzărilor târguri, manifestări comerciale, expoziții, demonstrații, cupoane,
rabaturi, finanțare cu dobândă redusă, distracții, posibilitatea
schimbării unui obiect vechi cu unul nou, timbre comerciale,
vânzări grupate;
Relații publice Conferințe de presă, discursuri, seminarii, anuare, activități
caritabile, sponsorizări, publicații, relații în cadrul comunității,
mijloace de informare proprii, revista firmei, evenimente
speciale;
Vânzarea personală Prezentări comerciale, întâlniri comerciale, programe de
perfecționare, târguri de expoziții comerciale.

1.3. Particularități ale promovării în turism

Și în cadrul politicii promoționale sunt întâlnite o serie de particularități, mult mai

restrânse însă în raport cu cele din cadrul politicilor de produs de preț. Ele se regăsesc în
general în preferința acordată unora din tehnicile promoționale, în intensitatea altora, de
regulă în funcție de conținutul marketingului serviciilor, mai precis de rolul deținut de
fiecare din componentele sale în cadrul diferitelor tipuri de servicii.

9
Kotler,Ph. – Managementul marketingului, ed. Teora, București, 2000, pag. 95;

5
 În turism, unde marketingul extern apare mult mai clar conturat datorită distanței
geografice care separă prestatatorul de consummator, promovarea produsului se referă la
căile de informare și de convingere prin care clientela este determinată sa ia decizii de
cumpărare și are drept componente principale: promovarea vânzărilor, relațiile publice și
publicitatea10. Combinarea lor eficientă formează conținutul “mixtului promoțional”.
Diferențerea acestuia pe sezoane trebuie realizată pornindu-se, pe de o parte, de la
natura produsului touristic, iar pe de altă parte, de la caracteristicile pieței în ansamblu și
ale segmentelor de populație avute în vedere.
Trăsătura esențială a promovării turistice în extrasezon o formează diversitatea
tehnicilor utilizate și intensitatea ridicată a acestora față de perioada de sezon. O atare
strategie este dictată de diversitatea segmentelor de populație avute în vedere, ca și de
aria geografică întinsă de răspândire a acestora.
Elementele esențiale prin care mixul promoțional poate fi diferențiat pe sezoane
sunt promovarea vânzărilor si publicitatea.
Promovarea vânzărilor are drept obiectiv stimularea cererii turistice prin măsuri
care vizează, de obicei, sporirea posibilităților de achiziționare a produsului touristic.
Tehnicile cele mai utilizate sunt cele prin care se acordă anumite avantaje, atât populației
în ansamblu, căt și unor segmente distinct ale acesteia11.
Trăsătura lor comună o constituie acordarea unor înlesniri, care în ultimă analiză
ieftinesc produsul touristic, făcându-l accesibil unor segmente de consumatori cu
posibilități reduse de cumpărare.
Toate aceste avantaje acordate turiștilor cu scopul de a face accesibil un produs în
raport cu altul, sau același produs în perioadele de extrasezon față de perioadele de
sezon plin, sunt cunoscute în literature de specialitate sub denumirea de “facilități
turistice”.
Un grup de facilități se referă chiar la condițiile de trecere a frontierelor naționale.
Elementele mai importante în legătură cu care se acordă aceste facilități sunt:
documentele și viza de intrare în țară, bunurile aduse sau duse de turiști, controlul de
frontier, taxele și alte obligații pe care le au în țările de destinație. Înlesnirile acordate se
referă la simplificarea și eliminarea în cea mai mare parte a unor asemenea formalități.
Alt grup de facilități sunt acordate în exclusivitate în legătură cu serviciile turistice
de bază: cazare, masă, agrement și transport. Indiferent de categoria de servicii în care

10
Berbecaru,I. - Strategia promoțională în turism, ed. Sport – Turism, București, 2000, pag. 39;
11
Olteanu,V. –Marketingul serviciilor, ed. Transilvania, 2010, pag. 32;

6
sunt acordate aceste facilități se referă la reduceri de tarife, gratuități și simularea
intermediarilor (distribuitorilor).
Reducerile de tarife sunt facilități cele mai frecvent întâlnite în practica
organizatorilor de turism. Diferențele care par de la o întreprindere la alta se referă la
numărul și lungimea perioadelor pentru care sunt acordate, nivelul relativ al reducerilor,
corelarea lor cu altă categorie de facilități acordate.
O categorie aparte o formează reducerile progresive de tarife în raport cu numărul
de zile cumpărate pentru un anumit sejur. Această facilitate are o puternică influență
promoțională, fiind prezentată sub forma unor gratuități. În materialele publicitare ea apare
sub forma unei săptămâni gratuite acordate celor care cumpără în plus o săptămână sau
două de sejur. În acest fel o zi de sejur, apare redusă cu 50%, respectiv 33% față de
tariful inițial.
Reducerile de tarife sunt acordate, de obicei în extrasezon, persoanelor de vărsta a
III-a. Utilizarea lor pe scară largă în turismul internațional dovedește eficiență ridicată
obținută de firmele care o practică12.
Gratuitățile se oferă fie tuturor categoriilor de populație, în special la unele servicii
de agrement, intrări la muzee si expoziții, ect., fie numai anumitor categorii de
consumatori. Cel mai frecvent, gratuitățile se acordă familiilor cu copii. Ele constau în
scutirea de plată – uneori numai la serviciile de cazare și transport, alteori si la cele de
masă - pentru unul sau mai mulți copii atunci când sunt însoțiți de părinți. Diferențierile
întâlnite în cadrul turismului internațional, de la o formă la alta se referă la numărul
însoțitorilor plătitori, la numărul și vârsta copiilor scutiți.
Stimularea distribuției are drept premisă rolul determinant al operatorilor de tururi și
al organizatorilor de grupuri în orientarea cererii spre anumite destinații. Ea constă în
acordarea unor gratuități la unul sau mai multe servicii turistice, ori a unor prime bănești,
în funcție de marimea grupului adus într-o anumită țară.
Publicitatea acționează asupra clienților potențiali prin intermediul mesajelor
publicitare, al căror conținut este în măsură să determine un anumit comportament de
cumpărare. Transmiterea și recepționarea lor necesită alegerea cu mare grijă a unor
mijloace publicitare adecvate. Eficiența maximă se obține atunci când acestea sunt alese
rândul celor care sunt proprii segmentului de consumatori vizat. Varietatea acestor
segmente, aria geografică întinsă în care sunt situate și localizarea diferită a prestatorilor

12
Olteanu,V. –Marketingul serviciilor, ed. Transilvania, 2010, pag. 46;

7
de servicii impun desfășurarea unor acțiuni la nivel național, la locul de vânzare și la cel
de sejur. Publicitatea la nivel național și la locul de vănzare ca urmări furnizarea unor
informații complete și evidențierea caracteristiclor produsului; o mare atenție trebuie
acordată punerii într-o lumină cât de cât mai convingătoare a avantajelor de care
beneficiază turiștii prin cumpărarea produsului turistic respectiv. La locul de sejur,
publicitatea va urmări crearea unei imagini favorabile produsului turistic „consumat”. Ea va
fi susținută, în principal, prin calitatea serviciilor prestate în unitățile turistice.

1.4. Strategii de promovare în marketingul destinației turistice

Destinația turistică reprezintă locul sau spațiul geografic unde un vizitator sau un
turist se oprește fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioadă de timp sau punctul
terminus al vacanței turiștilor Complexitatea destinației turistice constă în faptul că
aceasta reprezintă un produs și în același timp mai multe produse13.
Destinația turistică reprezintă atât o entitate fizică, localizată geografic, cât și o
entitate socio-culturală intangibilă, reprezentată prin locuitorii/angajații ei, cu tradițiile,
obiceiurile, stilul de viață, cultura și relațiile lor sociale. În același timp însă, destinația
turistică constituie imaginea creată în mintea potențialilor consumatori despre produsul
turistic.
Clasificarea destinațiilor turistice se face urmărind mai multe criterii14: după
mărimea acestora, destinațiile turistice se împart în două categorii, care la rândul lor se
pot structura pe mai multe trepte fiind urmărit același criteriu: microdestinații turistice -
unități/întreprinderi turistice, localități, regiuni interne unui stat; macrodestinații turistice –
state, regiuni formate din mai multe state, continente, macrodestinația Terra.
Următorul criteriu este gradul de recunoaștere conferit destinațiilor turistice,
acestea se pot divide în două categorii: destinații turistice consacrate și destinații turistice
neconsacrate. Pe baza aceluiași element, al recunoașterii, în funcție de planul, nivelul la
carese face raportarea acestei recunoașteri, destinațiile turistice pot fi destinații turistice
internaționale și destinații turistice interne – naționale sau locale. După vechimea
existenței destinației turistice: destinații turistice vechii, destinații turistice noi și destinații

13
Cismaru,L. – Securitatea și mixul de marketing specific destinației turistice, Editura Universitații Transilvania din
Brașov, Brașov, 2008, pag. 134;
14
Cismaru,L. – Securitatea și mixul de marketing specific destinației turistice, Editura Universitații Transilvania din
Brașov, Brașov, 2008, pag 141;

8
turistice reinventate. În stransă legatura cu clasificarea precedentă, destinațiile turistice se
pot clasifica în funcție de criteriul stadiului în care se află în ciclul de viață: destinații
turistice care se nasc, destinații turistice care cresc, destinații turistice mature, destinații
turistice aflate în declin și destinații turistice care dispar/au dispărut.
Un alt criteriu de clasificare este reprezentat de avantajul competitiv, rezultând
destinațiile turistice competitive și destinațiile turistice necompetitive. Din punct de vedere
al dezvoltării destinațiilor turistice, se clasifică în: destinații turistice dinamice și destinații
turistice statice.
În funcție de dezvoltarea durabilă, destinațiile turistice se pot clasifica în: destinații
turistice care practică un turism durabil și destinații turistice care nu practică un turism
durabil. Din punct de vedere al situării unei anumite destinații turistice în interiorul unui
anumit stat sau în afara granițelor sale, pot exista două categorii: destinații turistice interne
și destinații turistice externe. Un alt criteriu de clasificare este acela al formelor de turism:
destinații turistice în care se practică o singură formă de turism și destinații turistice mixte:
montane, de litoral, destinații turistice unde se practică turismul pentru tineret, unde se
practică turismul pentru persoanele în vârstă, destinații turistice de lux, unde se practică
turismul social, destinații urbane, rulale, ș.a. În funcție de afectarea destinațiilor turistice
de sezonalitate, se poate face următoarea clasificare: destinații turistice afectate de
sezonalitate: destinații de iarnă sau estivale și estinații turistice neafectate de sezonalitate:
active pe toată perioada anului.
Elaborarea strategiilor de promovare a destinațiilor turistice este o muncă pe cât de
interesantă, pe atât de dificilă, datorită caracteristicilor produsului turistic (intangibilitate,
variabilitate, perisabilitate, etc.). După cum se exprimă un autor 15, „Remarcăm astfel
dificultățile cu care se confruntă marketerii din turism în demersurile lor de prezentare a
unui produs intangibil, necreat în momentul promovării și care poate varia față de acest
moment”.
Elaborarea strategiei de promovare presupune identificarea de către destinația
turistică căilor și modalităților optime de comunicare prin care să transmită permanent
mesajele corecte către potețialii clienți dar și intermediari (operatori de turism) pentru a-i
informa în legătură cu toate caracteristicile dorite ale produselor și serviciilor turistice
oferite. O strategie de promovare a unei destinații turistice trebuie foarte atent elaborată.
Fiind mereu axată pe atingerea unor obiective precum:

15
Nedelea, A. - Politici de marketing în turism, Editura Economica, București, 2003, pag. 58;.

9
 1. crearea/consolidarea unei imagini pozitive;
2. crearea unei atitudini pozitive față de produsele și serviciile oferite și față de
destinație, în ansamblul ei, atât în rândul potențialilor clienți, cât și în rândul
intermediarilor;
3. determinarea în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și consum ale
turiștilor a schimbărilor utile destinației respective, etc.
Strategia de promovare va fi întotdeauna în strânsă legătură cu strategiile pe alte
componente ale mixului de marketing. Ca să poți promova, trebuie să ai ce, prin urmare
legătura directă și cea mai strânsă există între promovare și produsul „destinație turistică”,
în toată complexitatea sa, înglobând în accepțiunea sa extinsă și experiența turistică
oferită, brandingul, diferențierea, combinarea și dezvoltarea.16

16
Nedelea, A. - Politici de marketing în turism, Editura Economica, București, 2003, pag. 147.

10
Bibliografie

1. Balaure,V. – Marketing, ed. Uranus, București, 2002

2. Berbecaru,I. - Strategia promoțională în turism, ed. Sport – Turism, București,
2000
3. Cismaru,L.– Securitatea și mixul de marketing specific destinației turistice, ed.
Universitații Transilvania din Brașov, Brașov, 2008
4. Chițu,I. – Tehnici Promoționale, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov,
2011
5. Florescu,C. - Dictionar explicativ de marketing, ed Economica, Bucuresti, 2004
6. Ispas,A. – Marketing touristic, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov,
2011
7. Kotler,Ph. – Managementul marketingului, ed. Teora, București, 2000
8. Nedelea, A. - Politici de marketing în turism, Editura Economica, București, 2003
9. Olteanu,V. – Marketingul serviciilor, ed. Universității Transilvania din Brașov, 2010
10. Popescu,I.C. – Marketing, , ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011
11. Sasu,C. – Marketing internațional, ed. Polirom, Iași, 2001

11
Cap.2. PREZENTARE GENERALĂ A STAȚIUNII CLIMATERICE
SÂMBĂTA

Sistemul montan se caracterizează printr-o diversitate peisagistică şi cu potenţial

turistic, dat de particularităţile tipurilor de relief, alternarea unităţilor montane, submontane
şi depresionare, a culoarelor de văi, varietatea învelişului vegetal şi a reţelei de ape şi
lacuri, o mare bogăţie de ape minerale şi termominerale, fondul cinegetic şi piscicol etc.
Munţii Carpaţi oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea activităţii în turism,odihnă
şi tratament, cât şi pentru sporturi de iarnă, drumeţie, alpinism ,cunoaştere, vânătoare,
pescuit etc.17

2.1. Prezentarea Stațiunii climaterice Sâmbăta

Stațiunea climaterică Sâmbăta este o zonă mirifică, potrivită pentru reculegere și

destindere, apreciată atât de persoanele care caută un concediu activ, cât mai ales de
persoanele care doresc un concediu liniștit și relaxant. Zona a devenit celebră datorită
Mănăstirii Brâncoveanu. Împrejurimile oferă turistului o priveliște plăcută și relaxantă.
Aerul este puternic ozonat datorită pădurilor din zonă.
Această nouă destinație de vacanță este
localizată în comuna Sâmbata de Sus, jud.
Brașov, Romania. Se invecinează cu Râul Olt la
nord, cu Sâmbăta de Sus la sud, cu Voila la est și
cu satul Olteţ la vest. Accesul rutier se face de pe
DN1 E68 Braşov-Sibiu (Făgăraş spre Avrig 11Km)
din comuna Voila, satul Sâmbăta de Jos, spre
stânga pe DJ prin comuna Sâmbăta de Sus
(15Km) sau din oraşul Victoria pe DF de la baza
versantului nordic al Munţilor Făgăraş (10Km). Pe
lângă accesul rutier, mai există două căi de acces,
și anume, cel feroviar (calea ferată pe ruta
București – Făgăraș – Sibiu) și cel aerian (la 80 km de Complexul Turistic Sâmbăta se
află aeroportul Sibiu).18

17
www.scribd.com (consultat la data de 05.03.2012)

12
 Această zonă se caracterizează printr-un cadru natural bogat, variat si pitoresc:
pante pentru schi, snowboard, schi extrem, săniuș, trasee de alpinism, cascade de gheață
pentru cățărare, trasee turistice pentru drumeție; grosimea stratului de zăpadă se menține
ridicată aproape nouă luni pe an, favorizând practicarea sporturilor de iarnă prezentate
anterior.
Aici regăsim o infrastructură generală bine reprezentată (canalizare, alimentație cu
energie electrică, cu apă, cu gaze, drumuri de acces), un echipament de odihnă și nu
lipsesc posibilitațile de distracție, de agrement.
Zona are un potențial turistic ridicat datorită prezenței munților, unitățile majore de
relief. Creasta principală a acestora se numește creasta nordică a Făgărașului din care
se desprind în acest perimetru Muchia Sâmbetei și Muchia Drăgușului între care se află
Valea Sâmbetei. Orientarea crestei principale este est- vest, iar a muchiilor nord - sud.
Înalțimea maximă este atinsă in varful Moldoveanu - 2 544 m la care se poate ajunge și
de la Cabana Sâmbăta atât pe timp de iarnă cât și de vară. Lângă Cabana Sâmbăta
(1401 m) în Căldarea Sâmbetei există mai multe pante ce au orientarea nord -vest (cea
indicată pentru părțiile de schi) care pot fi amenajate pentru practicarea diferitelor sporturi
de iarnă.
Clima din această zonă are caracteristici specifice climei temperate si celei
subpolare. Temperatura medie a lunii celei mai friguroase (ianuarie) este de - 8°C - 10°C,
iar a lunii celei mai calde (iulie) nu depășește +7°C. Temperaturile maxime pot ajunge
vara la +25°C, iar cele minime pot coborî iarna pana la - 38°C. Aici, grosimea medie a
stratului de zăpadă este, în medie, de 100 cm și durează din octombrie până în aprilie,
chiar mai. Vântul predominant este cel dinspre vest.19
În ceea ce privește vegetația, aceasta prezintă o etajare pe verticală și
anume: etajul pădurilor de fag dominant: 600 – 1 000 m; etajul pădurilor de fag amestecat
cu rășinoase: 1 000 - 1 200 m; etajul pădurilor de molid dominant: 1 200 - 1 600 m; etajul
alpin inferior: 1 600 - 2 200 m; etajul alpin superior: peste 2 200 m. Ca plante cu flori
întâlnim endemismele romanița de munte, cruciulița de munte, miturica de munte și
garofița de munte, precum și alte flori ca sângele voinicului, floarea de colț - monumente
ale naturii.

18
www.romania-obiectiveturistic.com (consultat la data de 02.03.2012)
19
www.scritube.com (consultat la data de 03.03.2012)

13
 Fauna este reprezentată de urs, cerb, caprioară, mistreț, pisica salbatică, vulpea,
râsul, lupul si caprele negre- monument al naturii, dintre păsări de cocoșul de munte,
dintre pești de păstrăv.
In cadrul zonei în cauză există un singur curs de apă de suprafață și anume râul
Sâmbăta care se varsă in râul Olt.
Din punct de vedere al protecției mediului, în zona respectivă nu s-au inregistrat
acțiuni de degradarea aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situația
fiind normală. Zona nu face parte din nico rezervație.20

2.2. Obiective turistice

Stațiunea climaterică Sâmbăta a devenit celebră datorită Mănăstirii Brâncoveanu,

dar în împrejurimile stațiunii se regăsește un număr mare de atracții turistice, cum ar fi:
Herghelia Sâmbăta de Jos, Poiana narciselor de la Vad, Cetatea Făgărașului, Mănăstirea
Bucium, Mănăstirea Șinca Veche, Mănastirea Boholț, Mănăstirea Dejani, Mănăstirea
Berivoii Mari, Mănăstirea Breaza.
Mănăstirea Brâncoveanu, aflată pe valea râului
Sâmbăta, la poalele Munților Făgăraș, Mănăstirea
Brâncoveanu este renumită ca loc de reculegere,
mângâiere și intărire sufletească pentru credincioșii și
vizitatorii ce se roagă ori poposesc in acest locaș sfânt.
Aici se pot vizita: muzeul mănăstirii, biblioteca ( deține
peste 50.000 de volume de carte), Academia Sâmbăta.

Herghelia Sâmbăta de Jos, cu peste 300 cai

lipițani, singura herghelie de cai lipițani din țară,
aceasta fiind și cea mai mare crescatorie de cai lipițani
din Europa. Herghelia oferă: armăsari reproducători
pentru stațiunile de montă publică; consultanță de
specialitate privind reproducția la cabaline în scopul
ameliorării raselor din sectorul privat; cursuri de
echitație; dresaj și antrenament; spectacole și concursuri sportive ecvestre; agrement și

20
www.scritube.com (consultat la data de 03.03.2012)

14
turism ecvestru. Aceasta este localizată în satul Sâmbăta de Jos, la 7 kilometri distanță de
Stațiunea climaterică Sâmbăta.

Poiana narciselor de la Vad aflată în satul

Vad, comuna Șercaia la circa 25 de km Făgăraș,
se intinde rezervația naturală "Dumbrava Vadului",
cunoscută mai ales sub numele de "Poiana
Narciselor". Sărbătoarea Narciselor, festival de
etnologie si folclor, se desfășoară în fiecare an de
sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena. Acest loc magnific reprezintă singura rezervație
naturală de profil din Europa, intinzându-se pe o suprafață de 400 de hectare.

Cetatea Făgărașului este un

simbol ale acestor ținuturi și unul dintre
cele mai importante monumente ale țării
noastre, ridicându-și zidurile marcate de
trecerea vremurilor în centrul orașului.
Această cetate iese în evidență, din punct
de vedere fizic, datorită construcției noii catedrale “Sfântul Ioan Botezătorul”, de-o
dimensiune impresionantă.

La o distanță de 15 – 25 kilometri se regăsesc o serie de

mănăstiri, care, poate sunt prea puțin cunoscute, deși fiecare în
parte are o istorie și un mister aparte: Mănăstirea Bucium,
Mănăstirea Șinca Veche, Mănastirea Boholț, Mănăstirea
Dejani, Mănăstirea Berivoii Mari, Mănăstirea Breaza .

Manastirea Boholt

2.3. Echipamente şi servicii de cazare

Reţeaua unităţilor de cazare are rolul de a crea condiţiile pentru odihnă

turistului. Importanţa acestei componente a resurselor materiale este dată de faptul că
turistul îşi petrece în unităţile de cazare aproximativ jumătate din timpul său.

15
 Cazarea turiştilor este asigurată prin servicii propriu-zise de cazare, majoritatea în
vile sau pensiune, dar și în hoteluri de 2 şi 3 stele, precum şi de o serie de servicii
complementare menite să asigure condiţii de confort optime turiştilor pe durata sejurului.
Printre serviciile complementare prestate către turişti se numără: primirea, înregistrarea
pe formulare speciale şi transmitereacătre clienţii hotelurilor a unor mesaje care le sunt
adresate; servicii de poştă şi telecomunicaţii; manipularea bagajelor clientelei; asigurarea
parcării autoturismelor clientelei; păstrarea temporară la solicitarea clientului a unor
obiecte de valoare în seifurile hotelurilor, spălatul, călcatul şi curăţirea chimică a lenjeriei
şi îmbrăcămintei clientelei; room-service; minibaruri instalate în camerele hotelurilor;
rezervarea de locuri la mese în unităţile dealimentaţie ale altor complexe hoteliere sau
unităţi de alimentaţie independente; rezervarea de locuri de cazare în alte unităţi hoteliere
la solicitarea clientului; existenţa în camerele de hotel a ustensilelor mărunte necesare
curăţirii încălţămintei, de aparate TV color; organizarea de recepţii, mese festive,
banchete.
Hotelurile și pensiunile existente în stațiune oferă servicii complete pentru relaxare,
odihnă, dar și distracție. Dintre acestea amintim: Hotel Diana, Hotel Poiana Izvorului,
Pensiune Miruna, Vila Ana, Pensiunea Belmonte, Pensiunea Mountain King etc. Locuri de
cazare, de asemenea, se găsesc și în cadrul mănăstiri existente în stațiune, dar și în
cadrul Academiei Sâmbăta, care oferă în jur de 130 de locuri de cazare.

Exemplu de ofertă de cazare în

cadrul Academiei Sâmbăta:
80 RON / zi / cameră cu două paturi şi baie;
100 RON / zi / cameră cu trei paturi şi baie;
150 RON / zi / apartament cu balcon, TV-
LCD şi baie;

Clădirea dispune de 64 de camere după

cum urmează:
- 53 camere cu 2 paturi;
- 5 camere cu 3 paturi;
- 6 camere tip apartament (sufragerie,
dormitor, balcon, baie, minibucătărie, TV
Satelit).

16
 MASĂ:
Meniul complet costă 55 RON/zi persoană,
calculată în medie, miercurea şi vinerea se găteşte
cu mâncare de post (numai hrană vegetală); dupa
cum urmează:
mic dejun - 5 RON/pers
prînz – 25 RON/pers
cina – 15 RON/ pers
coffee break – 5 RON/pers

SALĂ DE CONFERINȚE:
Închiriere sală de conferinţă (amfiteatru cu o
capacitate de 150 locuri, videoproiector,
sonorizare): 400 RON / zi
Sala şedinţe cu o capacitate de 40 de locuri:
100 RON / zi.

Per ansamblu, în staţiune sunt oferite servicii de cazare concretizate în peste 1000
de locuri, servicii de alimentaţie însumând peste 2000 locuri, servicii de agrement
susţinute de o bogată bază de agrement şi numeroase servicii suplimentare.

2.4. Promovarea Stațiunii climaterice Sâmbăta

Aplicarea marketingului in turism a început mai târziu decât în alte domenii.

Explicația constă în faptul că turismul a devenit un fenomen de masă abia la începutul
anilor șaptezeci, atunci când în alte domenii de activitate precum industria sau comerțul,
tehnicile de marketing erau deja la fază de maturitate.
Stațiunea climaterică Sâmbăta, ca și produs turistic, se promovează prin întrunirile
credincioșilor, atât din împrejurimi cât și din întreaga țară, în zilele de 15 august și 8
septembrie. În aceste zile calendaristice au loc sărbătorile Adormirea Maicii Domnului,
respectiv Nașterea Maicii Domnului, Mănăstirea Brâncoveanu purtând hramul acestor
sărbători. Deși adunările au caracter religios, în aceste zile se organizează concursuri,
jocuri, comercianți din toată țara sunt prezenți cu diferite produse din diferite domenii.

17
 Tehnicile de promovare folosite pentru a promova aceste activități care au loc în
stațiune, ajută, în primul rând la promovarea stațiunii în sine. În cadrul publicității se
folosesc instrumente promoționale precum reclamele la radiourile locale din localitățile din
împrejur ( Orașul Victoria – Victoria FM, Municipiul Făgăras – Nova FM ), reclame la
televizor pe toate posturile locale atât din localitățile din împrejur cât și pe posturile locale
din întreg județul Brașov ( Nova TV, TVF Făgăraș, Antena 1 Brașov, Mix TV Brașov, TVS
Brașov ).
Un alt instrument promoțional utilizat în cadrul promovării Stațiunii climaterice
Sâmbăta sunt reclamele din ziarele locale și reclamele pe coperțile agendelor firmelor din
zona stațiunii.
Stațiunea climaterică Sâmbăta, ca și produs turistic, este promovată și de hotelurile
și pensiunile al căror număr crește de la un an la altul. Fiind în curs de puternică
dezvoltare, investiția intr-un produs turistic de orice fel în această zonă este de bun
augur.
Deoarece stațiunea prezentată are o paletă vastă de activități, hotelurile și
pensiunile își promovează serviciile în orice perioadă a anului. Tehnicile de promovare
folosite sunt publicitatea, publicitatea directă, promovarea vânzărilor, relații publice și
vânzarea personală. Majoritatea unităților de cazare se folosesc de diferite instrumente
promoționale pentru a atrage cât mai mulți clienți, și anume: închiriază spații în diferite
ziare pentru a-și promova ofertele de cazare, apelează la reclame atât la televizor cât și la
radio, tipăresc cărți de vizită pe care le împart atât clienților pentru o eventuală
reîntoarcere cât și potențialilor clienți.
Publicitatea facută cu ajutorul internetului este foarte importantă în zilele noastre
deoarece numărul persoanelor care au acces la internet crește continuu. Cel mai
important lucru in promovarea unei pensiuni este vizibilitatea pe internet. Este esențial ca
fiecare unitate de cazare ( pensiune, hotel, vilă ) să aibă un website propriu de prezentare
în care să pună la dispoziția turistului toate informațiile necesare acestuia. Site-urile de
promovare a pensiunilor nu permit prezentarea în totalitate a pensiunilor turistice. Așadar,
atât Stațiunea climaterică Sâmbăta, cât și fiecare unitate de cazare în parte, apelează la
site-uri importante de turism cum ar fi: turistinfo.ro, turism-info.ro, infoturism.ro,
româniaturism.com care încheie contracte direct cu unitățile de cazare, dar și cu agențiile
de turism. Aceste site-uri oferă posibilitatea de a promova afacerea de turism sau
agrement turistic în paginile proprii. Publicitatea se face sub forma unui articol complet, cu
album foto (maxim 20 poze), cu hartă google detaliată a zonei unde se afla, cu informații
18
de contact (telefon, email, website), cu tur virtual (dacă există), film de prezentare
(youtube) și va fi afișată în zona turistică din care face parte, adică, o unitate de cazare
din Stațiunea climaterică Sâmbăta va apărea in zona turistică Țara Făgărașului. Atunci
când un vizitator este interesat de un obiectiv turistic din această zonă turistică, i se
recomandă aleatoriu și o ofertă din cadrul stațiunii. Turiștii sunt întâmpinați cu o
prezentare concisă și convingătoare a ofertei, cu poze detaliate și informații utile. Multe
dintre hoteluri, pensiuni și vile au site personal: craiulmunților.ro, pensiuneamaria.ro,
izvorulmunților.ro, hoteldiana.ro. De aceste site-uri se ocupă persoane autorizate,
actualizându-le ori de câte ori este nevoie.
Majoritatea pensiunilor din stațiune sunt înscrise pe site-urile de reduceri. Se
realizează campanii și oferte pe astfel de website-uri, chiar dacă este posibil sa nu se
obțină profit mare in urma unei campanii, cu siguranță se va promova pensiunea.
Majoritatea unităților de cazare sunt incluse în diferite sejururi și vacanțe organizate
de către agențiile de turism cu care acestea lucrează, de exemplu Paralela 45, AATravel,
viaRomania etc.
Activitatea de promovare, în accepțiunea de marketing, reprezintă transmiterea pe
diferite canale, de către întreprinderea turistică, de mesaje menite sa-l informeze pe
consumator asupra produsului turistic și să-i dezvolte o atitudine pozitivă față de ofertă.
Pusă în situația de a acționa între un produs cu caracteristici atât de complexe și în
permanentă evoluție - cum este produsul turistic și un utilizator cu o motivație atât de
labilă și o elasticitate a cererii atât de mare - cum este cererea turistică, în condițiile unei
piețe aflate intr-un proces de continuă transformare, promovarea turistică ocupă un loc
esențial în cadrul mixului de marketing și parcurge ea insăși un proces de perfecționare,
în sensul adaptării tehnicilor și metodelor la cerințele consumatorului turistic potențial. Ea
se prezintă astăzi ca unul dintre cele mai eficiente instrumente de marketing turistic.
Elementul decisiv, care imprimă activității de promovare în turism un specific,
constă în faptul că oferta turistică și produsul turistic sunt legate de un anume
amplasament în spațiu, ele neputând fi deplasate în preajma cumpărătorilor. În
consecință, promovarea in turism se desfășoară, în principiu, în absența acestora.
Produsul turistic nu poate fi, deci, "vizionat', "încercat', eventual verificat înainte de a fi
cumpărat, așa cum stau lucrurile în cazul celorlalte produse. Din această cauză,
activitatea de promovare turistică trebuie sa urmărească crearea unor imagini pe deplin
veridice, să furnizeze o descriere clară și exactă a produsului oferit, a prețului său,
precum și în ceea ce privește condițiile și datele de sejur. Ea trebuie să fie convingătoare
19
și atrăgătoare, să determine clientela turistică să ia decizii de cumpărare. În aceste
condiții, instrumentarul promovării produsului turistic se cere diversificat, iar calitatea
mesajelor, mult îmbunătățită. În principiu, promovarea turistică trebuie realizată în așa fel
incât să inspire și să obțină încrederea publicului consumator.
O altă trăsătură specifică a turismului, de care trebuie ținut seama în definirea
strategiei de promovare, este legată de piața turistică. Piața turistică, mult mai eterogenă
în ceea ce privește motivația de cumpărare face ca in promovarea turismului accentul să
cadă pe vânzarea personală. Aceasta se explică prin faptul că decizia petrecerii
concediului este una din deciziile dificile ale omului modern, ale familiei, fiind, practic,
ireversibilă. Ca urmare, și argumentele necesare convingerii viitorului turist vor trebui să
fie cât mai pertinente și cât mai diferențiate pentru diferitele segmente de utilizatori.
Pentru a deveni eficientă, promovarea turistică depașește astăzi funcția de
informare. Ea nu se mai multumește să atragă consumatorul, incercând să-l convingă că
produsele turistice oferite corespund în mod optim necesitaților și preferințelor lui.
Folosind instrumente noi, cum sunt relațiile publice și promovarea vânzărilor, promovarea
turistică adoptă un rol activ, intervenind în însăși procesul de creare al produsului turistic
de determinare a prețului și de stabilire a canalului de distribuție a produsului respectiv.
Trecerea de la rolul pasiv al promovării la cel activ, indică o schimbare structurală a
rolului ei. Această schimbare a devenit posibilă atât datorită poziției de verigă de legătură
a promovării între sectoarele de producție și distribuție și sectorul de consum al
produsului turistic, cât și contactului ei nemijlocit cu consumatorul turistic potențial și
afirmării principiilor marketingului in activitatea de promovare.
În desfășurarea activității de promovare turistică, între factorii implicați
(beneficiarul-unitatea în favoarea căreia se realizează promovarea și adresantul, adică
consumatorul de produse turistice), se realizează o serie de relații care, in esența lor, se
circumscriu scopurilor urmărite de fiecare, și anume: impulsionarea activitatii de productie
si comercializare a produselor turistice pentru beneficiar, informarea consumatorilor in
mod obiectiv si corect asupra tuturor elementelor care-i pot interesa cu privire la
produsele si serviciile turistice.
Promovarea turistică este implicată direct în organizarea plăcută și eficientă a
timpului liber al oamenilor, asupra posibilitaților concrete de petrecere a acestuia,
contribuind la o mai bună recuperare a forței de muncă sau îndeplinind o funcție cultural-
educativă și estetică, cetățenească.

20
 Promovarea vânzărilor, cuprinde un ansamblu de tehnici prin care se stimulează
turistul în vederea achiziționării produsului turistic, iar prestatorii de servicii sunt mobilizați
să devină mai eficienți. Tehnicile de promovare pot, în același timp, completează acțiunile
publicitare, contribuind astfel la intregirea și întărirea imaginii, prestigiului unitătii turistice
în cadrul pieței.
Tehnicile de promovare sunt foarte diverse; ele se aplică cu prioritate in funcție de
obiectivele urmărite. Principalele tehnici de promovare a vânzărilor folosite in turism sunt:
prime, reduceri temporare de preț, concursuri promoționale, jocuri, loterii, oferte speciale,
cadouri etc. Diferitele tehnici se adresează cu precadere unor categorii de persoane:
forțele de vânzare, distribuitorii, liderii de opinie sau consumatorii. Scopul acțiunilor de
promovare a vânzărilor este exclusiv comercial, adică sporirea incasărilor, dar in unele
cazuri se urmărește și întărirea imaginii și prestigiului firmei. În vederea atingerii acestui
scop, principalele căi de acțiune ale întreprinderii sunt: majorarea vânzărilor la produsele
turistice pătrunse pe piață, introducerea unui nou produs turistic in gama de servicii
turistice cunoscute, atât în rândul turiștilor potențiali, cât și în rândul intermediarilor,
intensitatea circulației la o agenție de turism prin transformarea acesteia într-un loc plăcut,
atractiv pentru turist, personalizarea imaginii ofertei turistice, considerată de către turist ca
anonimă și indepărtată, ceea ce poate crea anumite reticențe în privința achiziționării
produsului (este necesară însuflețirea produsului la agenția de turism, cu ajutorul
personalului si prin vizualizarea imaginii prin diferite mijloace ), îmbunătățirea informațiilor,
care se transmit în legătură cu un produs sau lansarea unei campanii publicitare.
Promovarea vânzărilor poate fi asociată cu campaniile publicitare, dar spre
deosebire de acestea, ea se utilizează periodic. Excepție fac tehnicile de "insuflețire' a
vânzărilor. Acestea personalizează imaginea turistică; o destinație anonimă și
indepărtată, uneori chiar ostilă, este transformată intr-una intimă și familiară,
determinându-i astfel pe potențialii clienți să cumpere diferite produse turistice.
Promovarea în turism, cât și în cazul Stațiunii climaterice Sâmbăta, constă intr-un
ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă , pe diverse
căi a unor mesaje destinate informării atât a clienților potențiali cât și a operatorilor de
turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare
,cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva o atitudine favorabilă față de
acestea și firmă, respective de a determina ,in mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și
consum a turiștilor,modificări convenabile întrprinderii ofertante.

21
Bibliografie

1. www.scritube.com (consultat la data de 03.03.2012)

2. www.scribd.com (consultat la data de 05.03.2012)
3. www.romania-obiectiveturistic.com (consultat la data de 02.03.2012)

22
Cap.3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND TURISMUL ÎN
STAȚIUNILE CLIMATERICE

Cercetarea de marketing cuprinde un ansamblu de tehnici si procedee specifice de

culegere, analiză și prelucrare a datelor privind piața întreprinderii, cu scopul de a oferi un
suport la adoptarea deciziilor si strategiilor de marketing21.
Datorită specificului produsului turistic, al cărui conținut este determinat atât de
structură sa materială, cât și de o serie intreagă de prestații adiacente, activitațile turistice
constituie părti unitare ale unui intreg care trebuie sa ramână omogen, iar eforturile
fiecărui agent economic implicat in serviciile turistice trebuiesc conjugate, astfel incât,
printr-o sincronizare atentă, atât în perioada sezonului turistic, cat, mai ales, in
extrasezon, sa crească nivelul calității prestației turistice și, implicit, eficiența activității
desfășurate de aceștia22.
Marketingul turistic presupune o bună cunoaștere a exigentelor si tendințelor
evolutive ale pieței , orientarea ofertei de produse turistice în concordanță cu dimensiunile
și structrura cererii, stabilirea unei stategii de prețuri și tarife, a unei strategii de distribuție,
utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea
posibilitaților de vânzare în funcție de sezonalitate.
Această cercetare se referă la atitudinile, opiniile şi comportamentele populaţiei
braşovene cu referire la turismul din staţiunile climaterice şi consider că este una
interesantă atât pentru locuitorii Braşovului cât şi pentru turiştii care frecventează staţiunile
menţionate.
S-a folosit un chestionar alcătuit din 23 de întrebări, având scale nominale,
interval, proporţionale, 4 întrebări sunt spre caracterizarea respondenţilor iar 19 fiind
despre atitudinile, opiniile şi comportamentele populaţiei braşovene cu privire la staţiunile
climaterice.
În vederea obţinerii informaţiilor necesare întocmirii acestei lucrări, a fost necesară
deplasarea în Stațiunea climaterică Sâmbăta. În acest sens am luat contact cu diferite
instituţii cât şi cu birouri din cadrul acesteia,respectiv Primăria comunei Sâmbăta de Sus,

21
www.scritube.com (consultat la data de 23.04.2012);
22
Ispas,A. – Marketing turistic, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011, pag. 121;

23
de care aparține. Informaţii necesare au fost obţinute şi în urmad discuţiilor avute cu
oameni din zonă, dar şi de la unităţile de cazare, cele din urmă refuzând oferirea de
informaţii în plus faţă de cele aflate pe pliantele din cadrul acestor structuri.
3.1. Obiectivele și ipotezele cercetării
a. Stabilirea obiectivelor cercetării:
Aspecte Întrebările cercetătorului
de bază
Comporta Obişnuiesc brașovenii să meargă in
mente
concediu?
Care este procentul de brașoveni care
obişnuiesc să meargă in concediu?
Care este frecvenţa cu care merg
brașovenii în concediu?
Care sunt motivele pentru care merg
brașovenii în concediu?
Care sunt motivele pentru care nu
merg brașovenii în concediu.
Care este suma pe care o alocă
brașovenii unui sejur?
Ce tip de stațiune preferă brașovenii?
Sunt mulţumiţi brașovenii de
Atitudini si
respectarea tradiției?
opinii
Sunt mulţumiţi brașovenii cu privire la
serviciile de odihnă si relaxare din
următoarele stațiuni: Sâmbăta, Poiana
Brașov, Bâlea, Bran-Moeciu, Predeal?
24
Obiectivele cercetării
Identificarea comportamentului
brașovenilor cu privire la mersul in
concediu.
Identificarea procentului de
brașoveni care obişnuiesc sa
meargă în concediu.
Identificarea frecvenţei cu care merg
brașovenii in concediu.
Identificarea motivelor pentru care
merg brașovenii in concediu.
Identificarea motivelor pentru care
nu merg brașovenii în concediu.
Identificarea sumei pe care o alocă
brașovenii unui sejur.
Identificarea tipului de stațiune
preferat de către brașoveni.
Identificarea părerii brasovenilor cu
privire la respectarea traditiei.
Identificarea părerii brașovenilor cu
privire la serviciile de odihnă si
relaxare din următoarele stațiuni:
Sâmbăta, Poiana Brașov, Bâlea,
Bran-Moeciu, Predeal.
Sunt mulţumiţi brașovenii cu privire la
spațiile de agrement din următoarele
stațiuni: Sâmbăta, Poiana Brașov,
Bâlea, Bran-Moeciu, Predeal?
Sunt mulţumiţi brașovenii cu privire
la nivelul de poluare din următoarele
stațiuni: Sâmbăta, Poiana Brașov,
Bâlea, Bran-Moeciu, Predeal?
Care este procentul brașovenilor
care au frecventat măcar o dată
stațiunea climaterică Sâmbata?
Care sunt motivele pentru care
brașovenii au ales această stațiune?
Care este procentul brașovenilor care
au făcut rezervare pentru a se caza in
această stațiune?
Care este mijlocul de transport folosit
pentru a ajunge in stațiunea
Sâmbăta?
Care sunt considerate a fii punctele
forte ale stațiunii Sâmbăta?
Care sunt mijloacele de petrecere a
timpului liber preferate?
Care sunt considerate a fii cele mai
bune metode de promovareale
stațiunii Sâmbăta?
Ce procent din brașoveni va reveni la
Stațiunea climaterică Sâmbăta?
25
Identificarea părerii brașovenilor cu
privire la spațiile de agrement din
următoarele stațiuni: Sâmbăta,
Poiana Brașov, Bâlea, Bran-Moeciu,
Predeal.
Identificarea părerii
brașovenilor cu privire la nivelul de
poluare din următoarele stațiuni:
Sâmbăta, Poiana Brașov, Bâlea,
Bran-Moeciu, Predeal.
Identificarea procentului brașovenilor
care au frecventat măcar o dată
stațiunea climaterică Sâmbata?
Identificarea motivelor pentru care
brașovenii au ales această stațiune.
Identificarea procentului brașovenilor
care au făcut rezervare pentru a se
caza in această stațiune.
Identificarea mijlocului de transport
folosit.
Identificarea punctelor forte ale
stațiunii Sâmbăta?
Identificarea mijloacelor de
petrecere a timpului liber preferate.
Identificarea celor mai bune metode
de promovare ale stațiunii Sâmbăta.
Determinarea procentului
brașovenilor care vor reveni la
 Stațiunea climaterică Sâmbăta

Ce procent din brașoveni va Determinarea procentului dintre

recomanda si altor persoane stațiunii brașoveni care vor recomanda si
Sâmbăta? altor persoane stațiunea Sâmbăta.

b. Stabilirea ipotezelor cercetării:

 Ipoteze generale:

1. Majoritatea brașovenilor obișnuiesc să meargă în concediu.

2. Majoritatea brașovenilor obișnuiesc să meargă în concediu de două ori pe an, în țară.
3. Majoritatea brașovenilor alocă o sumă de mai mult de 1000 de lei unui sejur.
4. Majoritatea brașovenilor consideră ca distracția, odihna și aerul curat sunt primordiale
în alegerea destinației turistice.
5. Majoritatea brașovenilor obisnuiesc să meargă în Stațiunea climaterică Sâmbăta și
consideră că un motiv important este pelerinajul.
6. Majoritatea brașovenilor preferă ca mijloace de petrecere a timpului liber vizitarea
Mănăstirii, Hergheliei și drumeții pe potecile muntilor.
7. Majoritatea brașovenilor consideră că un punct forte al stațiunii este respectarea
tradiției.

 Ipoteze statistice:

1. H0: Cel mult 75 % dintre brașoveni au fost in Stațiunea climaterică Sâmbăta.

H1: Mai mult de 75% dintre brașoveni au fost in Stațiunea climaterică Sâmbăta.
2. H0: Cel mult 70% dintre brașoveni au folosit ca mijloc de transport mașina pentru a
ajunge in Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H1: Mai mult de 70% dintre brașoveni au folosit ca mijloc de transport mașina pentru a
ajunge în Stațiunea climaterică Sâmbăta.
3. H0: Cel mult 75 % dintre brașoveni au o părere bună despre Stațiunea climaterică
Sâmbăta.

26
 H1: Mai mult de 75 % dintre brașoveni au o părere bună despre Stațiunea climaterică
Sâmbăta.

 Ipoteze statistice pentru legăturile dintre variabile:

1. H0: Nu există legătură între sexul respondenţilor şi destinația sejurului ales.

H1: Există legătura între între sexul respondenţilor şi destinația sejurului ales.
2. H0: Nu există legătură între vârsta respondenților și modalitătile de petrecere a timpului
liber.
H1: Există legătură între vârsta respondenților și modalitătile de petrecere a timpului
liber .

3.2. Consideraţii metodologice privind eşantionarea şi colectarea datelor

Stabilirea mărimii eşantionului

Eşantionul l-am ales din rândul populaţiei cercetate şi cuprinde un set de indivizi
reprezentativi pentru cercetare. Eşantionul are dimensiunea mai mică decât cea a
populaţiei, fiind folosit pentru culegerea datelor într-un timp scurt şi cu reducerea
costurilor.
Cadrul de eşantionare la care se raportează această cercetare este reprezentat
de populaţia orașului Brașov, cu vârsta cuprinsă între 18-69 ani, de ambele sexe. Din
nivelul populaţiei cercetate în mărime totală N = 2 3 0 . 0 0 0 persoane, ponderea
populaţiei feminine este de 52% iar ponderea populaţiei masculine este de 48%.
Pentru determinarea mărimii eşantionului am utilizat următoarea formulă:

Z / 2   2
2

n= 2
unde,
E
n - mărimea eşantionului
Z  / 2 - valorile din tabelul legii de distribuţie normale pentru un nivel de semnificaţie  / 2

 - abaterea standard a variabilei

E - eroarea de eşantionare

27
 Valoarea Z  / 2 se ia din tabelul legii de distribuţie normale z şi depinde de nivelul de

semnificaţie  , care la rândul lui depinde de probabilitate cu care se doreşte garantarea

rezultatelor. Probabilitatea utilizată este de 95% sau 0.95 în valori relative.
 = 1- Probabilitate
 = 1- 0.95 = 0.05
Pentru nivelul de semnificație  = 0.05 valoarea corespunzătoare Z  / 2 este 1.96.

Pentru parametrul procent, având în vedere particularităţile scalei binare, formula de

calcul a mărimii eşantionului este:
Z 2 / 2  p  100  p 
n=
E2
Astfel, pentru o eroare acceptată de  5% mărimea eşantionului este:
1.96 2  50  50
n= = 384 persoane
52
S-a considerat procentul răspunsurilor favorabile “p” egal cu 50% pentru că în
această situaţie se obţine abaterea standard maximă ce poate fi înregistrată în cazul
variabilelor binare.
Se optează pentru corectarea mărimii eşantionului deoarece resursele financiare si
de timp sunt limitate, aceasta având scop didactic. Având în vedere faptul că în cadrul
cercetării realizate eroarea este mai mare decât 5, eşantionul n devine egal cu 100
persoane.

Alegerea metodei de eşantionare și prezentarea planului de eșantionare

Pentru această cercetare am ales eşantionarea in trepte. Această metodă

presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte şi este indicată pentru
populaţiile care sunt organizate pe mai multe niveluri. O prima etapă pentru acest
studiu o constituie selectarea străzilor din oraşul Brașov alese pentru a face parte din
eşantion. Străzile reprezintă unitatea primară. Voi alege 4 străzi: B-ld Victoriei, B-ld
Gării, 13 Decembrie 1918, Aurel Vlaicu. De pe fiecare stradă vor fi alese 2 imobile.
Imobilele sunt unităţile secundare. Se va constitui o listă cu totalul apartamentelor şi
se va atribui fiecăruia un număr de ordine. Se va folosi metoda pasului mecanic, astfel
că voi alege ca şi pas mecanic 9, determinat ca raport între numărul de apartamente
din listă şi mărimea eşantionului. Se va alege aleator un număr de la care se va porni,

28
 din primele 9, să presupunem 2, la care adăugând mărimea pasului vom obţine
următoarea unitate a eşantionului. În culegerea datelor am fost folosită metoda inteviului
direct.
Ancheta s-a desfăşurat la domiciliul persoanelor care făceau parte din
eşantion. Dacă persoanele vizate nu erau acasă sau refuzau cu vehemenţă să
răspundă chestionarului, alegeam aleator un alt pas si îl aplicam în continuare în
aceleaşi zone.

Validarea eşantionului
Populaţia cercetată este alcătuită din femei şi bărbaţi din oraşul Brașov. De
asemenea trebuie culese datele de la ambele sexe având vârsta între 16 şi 69 de ani.
Structura populaţiei oraşului Brașov în funcţie de sexul acesteia, este prezentată în
tabelul 3.1:
Tabel 3.1. Structura populaţiei din Brașov în funcţie de sex

Sex Nr.pers. Pondere

Feminin 120000 52%
Masculin 100000 48%
Total 230000 100%

Tabel 3.2. Structura membrilor eşantionului în funcţie de sex

Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid feminin 47 47.0 47.0 47.0
masculin 53 53.0 53.0 100.0
Total 100 100.0 100.0

Pentru sexul masculin care reprezintă 48% la nivelul populaţiei şi 53% la nivelul
eşantionului, se pune problema dacă diferenţa dintre cele două procente este
semnificativă statistic. Pentru aceasta se aplică testul t-Student cu ajutorul căruia se
calculează raportul critic.
|  p | 48  53 7 7
Z calc      0,28
p (100 p ) 53(10053) 47 * 53 24,91
n 100
100
Dacă probabilitatea cu care garantăm rezultatele este p=95%, valoarea teoretică
corespunzătoare coeficientului z din tabelul repartiţiei normale standardizate este, în
cazul unui test bilateral de 1,96. Constatăm că Zcalc este mai mic decât valoarea sa
29
teoretică 0,28<1,96 şi, ca urmare, acceptăm ipoteza nulă, aceea a inexistenţei
unei diferenţe semnificative între cele două procente şi astfel eşantionul este valid.

3.3. Analiza si interpretarea datelor

3.3.1. Analiza întrebărilor

Întrebarea 1. Obişnuiţi să mergeţi in concediu?

Da
Nu (scală nominală binară)

La această întrebare, după cum se poate

observa în figura alăturată, s-au primit răspunsuri de
la toţi cei chestionaţi. Precum se observă, un
procent de 11% dintre respondenţi nu obişnuiesc să
meargă la în concediu, pe când un procent de
Fig.3.1. Atitudinile respondenţilor 89 % dintre persoanele intervievate obişnuiesc să
cu privire la mersul în concediu
meargă în concediu.
.
Întrebarea 2. Cât de des mergeți în concediu?

Tabel 3.3. Frecvența cu care merg brașovenii în concediu

Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid mai mult de 2 18 16.1 20.2 20.2
ori pe an
de 2 ori pe 26 23.2 29.2 49.4
an
o data pe an 32 28.6 36.0 85.4
o data la 2 13 11.6 14.6 100.0
ani
Missing 88.00 10 8.9

Din tabelul de mai sus (Tabel 3.3. Frecvența cu care merg brașovenii în concediu)
putem observa ca 11 subiecți nu au raspuns la această întrebare. Analizând răspunsurile
persoanelor care au răspuns la întrebarea numărul 2, un procent de 36 % dintre
respondenți merg în concediu o singură dată pe an, un procent de 29,2 % dintre aceștia
au parte de un concediu de 2 ori pe an, 20,2 % dintre intervievați merg în vacanță de mai
mult de două ori pe an, iar un procent de 14,6 % merg în concediu o dată la doi ani.

30
 Întrebarea 3. Unde obişnuiţi să mergeţi în
concediu?

Analizând răspunsurile intervievaților, din

figura alaturată se constată faptul că, din cei
chestionați, 63 de persoane obişnuiesc să
meargă în concediu în ţară, iar 26 de persoane
preferă concediile în străinătate, existând şi 11
persoane care nu au răspuns din diferite

Fig.3.2. Preferințe în legerea petrecerii motive.

concediului

Întrebarea 4. Ce sumă aţi alocat ultimului sejur?

Tabel 3.4. Suma alocată unui sejur

Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid 500 lei 21 18.8% 23.6 23.6

500-1000 lei 33 29.5% 37.1 60.7

mai mult de 35 31.3% 39.3 100.0
1000 lei
Missing 88.00 11 8.9%

Total 100 100%

Conform tabelului alăturat (Tabel 3.4. Suma alocată unui sejur), un procent de
31,3 % din respondenți alocă unui sejur mai mult de 1000 de lei , 29,5% dintre intervievați
alocă între 500 și 1000 lei, un procent de 18,8% dintre persoanele care au răspuns alocă
suma de 500 de lei pentru un sejur, iar un procent de 8,9 % dintre respondenți nu au
răspuns la această întrebare.

31
Întrebarea 5. În ce tip de staţiune preferaţi să mergeţi în concediu?

Tabel 3.5. Tipul stațiunii preferat

Responses

Percent
N Percent of Cases
Tipul de Climaterică 48 42.1% 53.9%
stațiune
preferată
Balneo-climaterică 66 57.9% 74.2%

Total 114 100.0% 128.1%

Deoarece întrebarea numărul 5 are o scală nominală cu posibilitate de alegere

multiplă, au fost înregistrate 114 răspunsuri. Pe o parte un procent de 57,9% dintre
subiecţi preferă o staţiune balneo-climaterică pentru un sejur, iar pe cealaltă parte, un
procent de 42,1% preferă o staţiune climaterică ca și destinație turistică.

Întrebarea 6. Ce contează cel mai mult în alegerea destinaţiei turistice?

Tabel 3.6. Motive în alegerea destinației turistice

Responses
Percent of
N Percent Cases
Motivele pt a alege Relaxare si 3 18.8% 50.0%
Stațiunea climaterică odihnă
Sâmbăta Distracție 4 25.0% 66.7%
Jocuri de sezon 3 18.8% 50.0%
Tratamente 2 12.5% 33.3%
Aer curat 4 25.0% 66.7%
Total 16 100.0% 266.7%

Un procent de 50 % dintre intervievați se ghidează în funcție de distracție și aer

curat în vederea alegerii destinației turistice, 18 % dintre intervievați aleg relaxare și
odihnă, același procent alegând jocurile de sezon. Un procent de 12,5 % aleg destinația
turistică în funcție de gama de tratamente care se pot efectua în stațiunea respectivă.
32
Întrebarea 7. Cât de mulţumiţi sunteţi cu privire la serviciile de odihnă şi relaxare din
următoarele staţiuni? Sâmbăta, Poiana Braşov, Bâlea, Bran- Moeciu, Predeal.
Deoarece lucrarea prezentă se axează în principal pe părerea braşovenilor despre
staţiunea Sâmbăta, se va analiza următorul tabel:

Tabel 3.7. Stațiunea Sâmbăta

Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Foarte mulțumit 9 8.0% 10.1 10.1
Mulțumit 40 35.4% 44.9 55.1
Nici mulțumit nici 14 12.4% 15.7 70.8
nemulțumit
Nemulțumit 9 8.0% 10.1 80.9
Foarte nemulțumit 6 5.3% 6.7 87.6
Nu cunosc 11 9.7% 12.4 100.0
Missing 11 9.7%
Total 100 100.0%

Din cei chestionați, 40 de respondenţi sunt mulţumiţi cu privire la serviciile de

odihnă şi relaxare din Stațiunea climaterică Sâmbăta, doar 6 persoane fiind foarte
nemulţumite şi existând un număr de 11 persoane care nu au răspuns la această
întrebare.

Întrebarea 10. Ați fost vreodată în Stațiunea climaterică Sâmbăta?

Tabel 3.8. Vizitarea Stațiunii climaterice Sâmbăta

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid nu 13 11.5 14.6 14.6
da 76 67.3 85.4 100.0
Total 89 78.8 100.0
Missing 88.00 11 9.7
System 13 11.5
Total 24 21.2
Total 113 100.0

Dintre persoanele chestionate, un procent de 67,3 % au fost in Stațiunea

climaterică Sâmbăta, iar 11,5 % dintre respondenți nu au vizitat niciodată acestă stațiune.

33
Întrebarea 11. Care sunt motivele care v-au determinat sa alegeţi această staţiune?

Tabel 3.9. Motivele pentru care s-a ales această stațiune

Responses
N Percent Percent of Cases
Motivele pentru a Relaxare 62 47.3% 81.6%
alege această Distracție 34 26.0% 44.7%
stațiune Pelerinaj 35 26.7% 46.1%
Total 131 100.0% 172.4%

Deoarece intrebarea numărul 11 este cu răspuns multiplu, s-au înregistrat în total

131 de răspunsuri. Dintre care, un procent de 47,3% dintre respondenți au ales Stațiunea
climaterică Sâmbăta pentru relaxare, un procent de 26 % au ales această stațiune pentru
distracție, iar 26,7 % dintre intervievați au ales această destinație pentru pelerinaj.

Intrebarea 12. Pentru a vă caza in staţiune Sâmbăta, aţi făcut rezervare?

Tabel 3.10. Structura membrilor eșantionului care au făcut rezervare

Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Nu 26 23.0 34.2 34.2
Da 50 44.2 65.8 100.0
Total 76 67.3 100.0
88.00 24 21.2
System 13 11.5
Missing Total 37 32.7
113 100.0
Total

Analizând tabelul de mai sus,se observă că 50 de subiecți din cei chestionați, și

anume un procent de 44,2 % au facut rezervare pentru a se caza în Stațiunea climaterică
Sâmbăta, iar 26 din intervievați, adică un procent de 23 % nu au făcut rezervare înainte
să ajungă în această statiune.

34
Întrebarea 14. Ce mijloace de petrecere a timpului liber preferaţi?

Tabelul 3.11. Modalităţi de petrecere a timpului liber

Responses
N Percent Percent of Cases
Mijloace de Vizitarea Mănăstirii 57 22.4% 76.0%
petrecere a Brâncoveanu
timpului Vizitarea hergheliei 35 13.8% 46.7%
Sâmbăta de Jos
Echitație 29 11.4% 38.7%
Plimbări cu trăsura, 37 14.6% 49.3%
bicicletele, atv
Paint-ball 25 9.8% 33.3%
Înot în piscinele 27 10.6% 36.0%
interioare
Drumeții pe potecile 44 17.3% 58.7%
munților
Total 254 100.0% 338.7%

Întrebarea numarul 14 fiind cu răspuns multiplu, s-au înregistrat în total 254 de

răspunsuri. Un procent de 22,4 % dintre respondenți preferă ca și mijloc de petrecere al
timpului liber vizitarea Mănăstirii Brâncoveanu, un procent de 13,8 % preferă vizitarea
Herghelie Sâmbăta de Jos, 11,4 % aleg să facă echitație. Un procent de 14,6 % aleg
plimbările cu trăsura, cu bicicleta sau cu atv-ul, 27 % dintre respondenți preferă ca mijloc
de petrecere al timpului liber în stațiune înotul în piscinele interioare, iar cei mai puțini
dintre intervievați, și anume un procent de 9,8 % aleg să practice paint-ball.

Întrebarea 17. Care credeţi că este cea mai bună soluţie de promovare a staţiunii?

Tabel 3.12. Soluții de promovare a stațiunii

Responses Percent of
N Percent Cases
Metode de Afișe, pliante 34 19.3% 44.7%
promovare publicitate pe internet 46 26.1% 60.5%
a staţiunii
Sâmbăta Presa scrisă în ziarul 37 21.0% 48.7%
local
Posturi locale TV și 59 33.5% 77.6%
radio
Total 176 100.0% 231.6%

35
 Cu privire la promovarea Stațiunii climaterice Sâmbăta, respondenții consideră în
procent de 33,5 % că cea mai eficientă metodă este cea facută pe posturile locate, atât
TV cât și radio. Un pnt de roce26,1 % dintre intervievați consideră că publicitatea pe
internet este foarte importantă pentru promovare. Un procent de 21 % au ales
promovarea facută în presa scrisă (ziarul local), iar 19,3 % au ales afișele și pliantele ca
fiind cea ma bună metodă de promovare. Deoarece întrebarea are răspuns multiplu, s-au
înregistrat 176 de răspunsuri.

Întrebarea 20. Sexul dumneavoastră

Fig. 3.3. Sexul celor intervievați

La această întrebare toți intervievații au raspuns. Un procent de 40,7 % având

sexul feminin, iar 46,9 % dintre respondenți fiind de sex masculin. Se observă că
persoanele intervievate de genul masculin sunt mai multe decât cele de genul feminin, cu
o diferenţă de 8 persoane, adică (6,2%).

Întrebarea 21. Vârsta dumneavoastră se include între :

Fig. 3.4. Structura pe vârste a respondenților

36
După cum se poate da seama din figura anterioară (Fig. 3.4. Structura pe vârste a
respondenților), majoritatea persoanelor intervievate au vârste cuprinse între 18 şi 29 de
ani (în proporţie de 39,3 %), urmând cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani.
Persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani fiind cele mai puține.

Întrebarea 22. Ce ocupație aveți în prezent?

Tabel 3.13. Ocupația respondenților

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid elev/student 21 18.8 21.9 21.9
muncitor 16 14.3 16.7 38.5
salariat in sfera 13 11.6 13.5 52.1
serviciilor
salariat cu studii 19 17.0 19.8 71.9
superioare
casnic,pensionar 15 13.4 15.6 87.5
liber profesionist 5 .9 1.0 88.5
salariat cu studii medii 11 9.8 11.5 100.0
Total 100 100.0

Din totalul de 100 de persoane, majoritatea respondenţilor au fost elevi și studenţi

în proporţie de 18,8%, un procent de 17 % îl reprezintă salariații cu studii superioare, un
procent de 14,3 % dintre respondenți sunt muncitori, 13,4 % dintre persoanele care au
răspuns sunt casnice sau pensionari, un procent de 11,6 % sunt salariați în sfera
serviciilor, un procent de 9,8 % îl reprezintă salariații cu studii medii. Stațiunea climaterică
Sâmbăta fiind vizitată cel mai puţin de liberi profesionişti (0,9%).

3.4. Testarea ipotezelor cercetării

Ipoteza 1:
H0: Cel mult 75 % dintre brașoveni au fost in Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H1: Mai mult de 75% dintre brașoveni au fost in Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H0 : ∏ = 75
H1 : ∏ ≠ 75

37
Tabelul 3.14 – Indicatorii statisticii descriptive cu privire la prezența brașovenilor în stațiune
One-Sample Test

Test Value = 0.75

95% Confidence Interval
Mean of the Difference
t df Sig. (2-tailed) Difference Lower Upper
Sambata 13.537 88 .000 2.20506 1.8813 2.5288

Conform tabelului de mai sus, sig este egal cu 0 astfel că se poate garanta cu o
probabilitate de 95% că 75 % din braşoveni au fost în staţiunea Sâmbăta.
Deoarece valoarea lui sig este egală cu 0.00 și este mai mică decât   0.05 se
acceptă ipoteza H 1 : Mai mult de 75% dintre brașoveni au fost in Stațiunea climaterică
Sâmbăta.

Ipoteza 2:
H0: Cel mult 70% dintre brașoveni au folosit ca mijloc de transport mașina pentru a
ajunge in Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H1: Mai mult de 70% dintre brașoveni au folosit ca mijloc de transport mașina pentru a
ajunge în Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H0 : ∏ = 70
H1 : ∏ ≠ 70

Tabelul 3.15. – Indicatorii statisticii descriptive cu privire la mijlocul de transport folosit

One-Sample Test

Test Value = 0.70

95% Confidence Interval
Mean of the Difference
t df Sig. (2-tailed) Difference Lower Upper
masina -1.935 75 .057 -.10263 -.2083 .0030
personala

Din totalul respondenţilor se constată faptul că în medie de 70% aceştia au folosit

maşina personală pentru a ajunge la Sâmbăta, iar din tabelul de mai sus se observă că
sig are valoarea 0,05 motiv pentru care se va accepta ipoteza H1: Mai mult de 70%
dintre brașoveni au folosit ca mijloc de transport mașina pentru a ajunge în Stațiunea
climaterică Sâmbăta.

38
Ipoteza 3:
H0: Cel mult 75 % dintre brașoveni au o părere bună despre respectarea tradiţiei în
Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H1: Mai mult de 75 % dintre brașoveni au o părere bună despre respectarea tradiţiei în
Stațiunea climaterică Sâmbăta.
H0 : ∏ = 75
H1 : ∏ ≠ 75
Tabelul 3.16. – Indicatorii statisticii descriptive cu privire la părerea brașovenilor despre respectarea tradiției

One-Sample Test

Test Value = 0.75

95% Confidence Interval
Mean of the Difference
t df Sig. (2-tailed) Difference Lower Upper
respectarea traditiei 31.162 75 .000 3.25000 3.0422 3.4578
in statiune

Din tabelul de mai sus, putem observa că se poate accepta ipoteza H1: Mai mult
de 75 % dintre brașoveni au o părere bună despre respectarea tradiţiei în Stațiunea
climaterică Sâmbăta, mai exact 80% dintre persoanele chestionate, sig având valoarea 0.

Ipoteza 4:
. H0: Nu există legătură între sexul respondenţilor şi destinația sejurului ales.
H1: Există legătura între între sexul respondenţilor şi destinația sejurului ales.

Tabelul 3.17. – Structura respondenţilor privind sexul şi destinația concediului

sexul respondentilor * destinatia concediului Crosstabulation

Count

Destinația concediului
în
în țară străinatate Total
Sexul Feminin 32 10 42
respondentilor Masculin 31 16 47
Total 63 26 89

39
Tabelul 3.18 – Analiza legăturilor dintre sexul respondenţilor şi destinația concediului
Chi-Square Tests

Asymp. Sig. Exact Sig. Exact Sig.

Value df (2-sided) (2-sided) (1-sided)
a
Pearson Chi-Square 1.123 1 .289
Continuity Correctionb .683 1 .409
Likelihood Ratio 1.132 1 .287
Fisher's Exact Test .354 .205
Linear-by-Linear 1.111 1 .292
Association
N of Valid Cases 89

În urma testării acestor ipoteze, s-a ajuns la concluzia că sig este mai mic decât
0,05, astfel încât se va accepta ipoteza H1, adică există legătură între sexul celor
intervievați şi destinația turistica aleasă pentru petrecerea unui sejur.

3.5. Concluziile cercetării

Luând în considerare această cercetare cantitativă, am reuşit să aflu opiniile,

atitudinile şi comportamentele brașovenilor cu privire la turismul din stațiunile climaterice.
Analizând datele obţinute am aflat că brașovenii merg în concediu, în medie, o dată
pe an, mai mult de jumătate dintre aceștia preferă concediile în țară în detrimentul celor
din strainătate. Respondenții preferă stațiunile balneo-climaterice și sunt dispuși sa
cheltuie, în medie ,între 500 lei și 1000 lei pentru un sejur. În alegerea destinației turistice,
o mare parte dintre respondenți se ghidează în funcție de distracție și aer curat. Dintre
persoanele intervievate, doar un procent de 67,3 % au vizitat cel puțin o dată stațiunea
climaterică Sâmbăta, mare parte dintre aceștia fiind mulțumiți cu privire la serviciile de
odihnă și relaxare, nivelul de poluare sau spaţiile de agrement.
Persoanele care au ales Stațiunea climaterică ca și destinație turistică, au făcut
această alegere pentru relaxare și pelerinaj. Turiștii care ajung în această destinație, fac
rezervare dinainte și preferă ca mijloc de petrecere al timpului liber vizitarea Mănăstirii
Brâncoveanu.
Cu privire la promovarea Stațiunii climaterice Sâmbăta, cea mai mare parte dintre
respondenți consideră că cea mai eficientă metodă este cea facută pe posturile locate,
atât TV cât și radio.

40
 Cei mai mulţi dintre respondeţi sunt de sex masculin, vârsta cuprinsă între 18 şi 29
de ani, având ocupaţia de elevi sau studenți.
În urma testării ipotezelor cu ajutorul testului One-Sample Test s-a ajuns la
următoarele concluzii: mai mult de 75% din brașoveni au fost în Stațiunea climaterică
Sâmbăta, 75 % dintre aceștiaau o paretre bună despre respectarea tradiției în stațiune și
70 % din respondenți au folosit mașina personală ca mijloc de transport.
Cu ajutorul Testului Chi-Square Tests s-a demonstrat că există legătură între sexul
respondenților și destinația turistică aleasă de aceștia.
Consider că în urma cercetării, am demonstrat că Stațiunea climaterică Sâmbăta
este o stațiune vizitată de către brașoveni. Aceștia o aleg în mod special deoarece are
servicii diversificate pentru orice vârstă .În comparație cu alte statțiuni din împrejurimi,
aceasta este una linistită, care oferă pe langă relaxare și distracție, multe locuri de
petrecere a timpului liber.Punctul forte al stațiunii rămâne pelerinajul la Mănăstirea
Brâncoveanu.

41
Bibliografie

1. Ispas,A. – Marketing turistic, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011
2. www.scritube.com (consultat la data de 23.04.2012)

42
Cap. 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Complexitatea industriei turismului se evindențiază și în domeniul politicii de

promovare, unde, pe lângă componentele tradiționale (publicitatea, promovarea
vânzărilor, relații publice etc.), se întâlnesc și alte tehnici precum vânzarea personală,
evenimentele de marketing, utilizarea mărcilor și marketingul direct. În plus, startegiile de
promovare sunt influențate decisiv de caracteristicile de intangibilitate, implicarea
consumatorului în procesul de prestație, importanța relației client-angajat și dificultatea
evaluării produselor turistice.
Importanţa promovării turistice pentru Staţiunea climaterică Sâmbăta este evidentă
încondiţiile actuale în care concurenţa este mai acerbă ca oricând, exigenţele turiştilor sun
totmai mari iar consumul turistic este influenţat de un număr crescând de factori obiectivi
şi subiectivi.
Prin politica de promovare şi mijloacele şi strategiile prin care se concretizează,
Stațiunea climaterică Sâmbăta urmărește o difuzare cât mai completă a unor informaţii
despre activitatea, produsele şi serviciile lor, dar şi o recepţionare a modului în care sunt
primite şi apreciate. Privită din acest punct de vedere, firma de turism se constituie într-o
importantă sursă de comunicaţie care vizează întărirea imaginii şi a prestigiului ei şi a
produselor şi serviciilor sale în mediul sau piaţa în care acţionează.

4.1. Concluzii

Aplicarea marketingului în turism a început mai târziu decât în alte domenii.

Explicația constă în faptul că turismul a devenit un fenomen de masă abia la începutul
anilor șaptezeci, atunci când în alte domenii de activitate precum industria sau comerțul,
tehnicile de marketing erau deja la fază de maturitate.
Promovarea concepției de marketing în activitatea turistică reprezintă, astfel, un
răspuns la multiplele preocupări generate de dezvoltarea activității turistice în ansamblul
ei, de necesitatea de a cunoaște motivațiile cererii turistice și de a descoperi noi surse de
desfacere, în condițiile unei concurențe crescânde. Marketingul a devenit, astfel, un
instrument indispensabil pentru cunoașterea și anticiparea unei piețe atât de promițătoare
precum piața turistică.

43
 Stațiunea climaterică Sâmbăta se caracterizează printr-o diversitate peisagistică şi
cu potenţial turistic, dat de particularităţile tipurilor de relief, alternarea unităţilor montane,
submontane şi depresionare, a culoarelor devăi, varietatea învelişului vegetal şi a reţelei
de ape şi lacuri, o mare bogăţie de ape minerale şi termominerale, fondul cinegetic şi
piscicol etc.
Strategiile reprezintă demersuri care asigură realizarea obiectivelor ce revin politicii
de promovare în cadrul politicii de marketing și implicit în cadrul politicii globale a
organizației. Strategiile de promovare sunt influențate decisiv de caracteristicile de
intangibilitate, implicarea consumatorului în procesul de prestație, importanța relației
client-angajat și dificultatea evaluării produselor turistice.
Elementul decisiv, care imprimă activității de promovare în turism un specific,
constă în faptul că oferta turistică și produsul turistic sunt legate de un anume
amplasament în spațiu, ele neputând fi deplasate în preajma cumpărătorilor. În
consecință, promovarea in turism se desfășoară, în principiu, în absența acestora.
Produsul turistic nu poate fi, deci, "vizionat', "incercat', eventual verificat înainte de a fi
cumpărat, așa cum stau lucrurile în cazul celorlalte produse. Din această cauză,
activitatea de promovare turistică trebuie sa urmărească crearea unor imagini pe deplin
veridice, să furnizeze o descriere clară și exactă a produsului oferit, a prețului său, precum
și în ceea ce privește condițiile și datele de sejur
Tehnicile de promovare folosite sunt publicitatea, publicitatea directă, promovarea
vânzărilor, relații publice și vânzarea personală.Tehnicile de promovare folosite pentru a
promova aceste activități care au loc în stațiune, ajută, în primul rând la promovarea
stațiunii în sine. În cadrul publicității se folosesc instrumente promoționale precum
reclamele la radiourile locale din localitățile din împrejur, reclame la televizor pe toate
posturile locale atât din localitățile din împrejur cât și pe posturile locale din întreg județul
Brașov.
Publicitatea facută cu ajutorul internetului este foarte importantă în zilele noastre
deoarece numărul persoanelor care au acces la internet crește continuu. Cel mai
important lucru in promovarea unui produs turistic este vizibilitatea pe internet.
Cercetarea a avut loc în Brașov și a avut în vedere toate segmentele de populație.
Analizând datele obţinute am aflat că brașovenii merg în concediu, în medie, o dată pe an,
mai mult de jumătate dintre aceștia preferă concediile în țară în detrimentul celor din
strainătate. Respondenții preferă stațiunile balneo-climaterice și sunt dispuși sa cheltuie,
în medie ,între 500 lei și 1000 lei pentru un sejur. În alegerea destinației turistice, o mare
44
parte dintre respondenți se ghidează în funcție de distracție și aer curat. Dintre persoanele
intervievate, doar un procent de 67,3 % au vizitat cel puțin o dată stațiunea climaterică
Sâmbăta, mare parte dintre aceștia fiind mulțumiți cu privire la serviciile de odihnă și
relaxare, nivelul de poluare sau spaţiile de agrement.
Cu privire la promovarea Stațiunii climaterice Sâmbăta, cea mai mare parte dintre
respondenți consideră că cea mai eficientă metodă este cea facută pe posturile locate,
atât TV cât și radio. Cei mai mulţi dintre respondeţi sunt de sex masculin, vârsta cuprinsă
între 18 şi 29 de ani, având ocupaţia de elevi sau studenți.
În urma testării ipotezelor cu ajutorul testului One-Sample Test s-a ajuns la
următoarele concluzii: mai mult de 75% din brașoveni au fost în Stațiunea climaterică
Sâmbăta, 75 % dintre aceștiaau o paretre bună despre respectarea tradiției în stațiune și
70 % din respondenți au folosit mașina personală ca mijloc de transport.
Cu ajutorul Testului Chi-Square Tests s-a demonstrat că există legătură între sexul
respondenților și destinația turistică aleasă de aceștia.
Consider că în urma cercetării, am demonstrat că Stațiunea climaterică Sâmbăta
este o stațiune vizitată de către brașoveni. Aceștia o aleg în mod special deoarece are
servicii diversificate pentru orice vârstă .În comparație cu alte statțiuni din împrejurimi,
aceasta este una linistită, care oferă pe langă relaxare și distracție, multe locuri de
petrecere a timpului liber.
În vederea obţinerii informaţiilor necesare întocmirii acestei lucrări, a fost necesară
deplasarea în Stațiunea climaterică Sâmbăta. În acest sens am luat contact cu diferite
instituţii cât şi cu birouri din cadrul acesteia,respectiv Primăria comunei Sâmbăta de Sus,
de care aparține. Informaţii necesare au fost obţinute şi în urmad discuţiilor avute cu
oameni din zonă, dar şi de la unităţile de cazare, cele din urmă refuzând oferirea de
informaţii în plus faţă de cele aflate pe pliantele din cadrul acestor structuri.

45
 În urma acestei analize a unităţii, voi prezenta analiza SWOT:
Tabel 4.1. Analiza SWOT a Stațiunii climaterice Sâmbăta
Puncte tari :
 Potențial natural ridicat;
 Mediul natural bine conservat, diversitatea
deosebită, aerul curat, cadrul natural
propice relaxării;
 Peisajele naturale atractive (cu păduri, râuri,
lacuri, munți);
 Ospitalitatea locuitorilor și tradițiile;
 Existența așezămintelor cultural-spirituale;
 Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);
 Dezvoltarea produselor turistice (turism
ecologic, montan);
 Centre culturale, muzee istorice,
monumentele unice pe plan mondial;
 Infrastructura specifică de cazare bine
reprezentată;
 Specialitatile gastronomice locale (bucătăria
tradițională);
 Folclorul și festivalurile;
 Ospitalitatea agroturistică.
Oportunități:
 Refacerea rețelei județene de drumuri,
proiritate având cele care asigură accesul
spre punctele de interes turistic;
 Existența unor programe de finanțare;
 Sporturile extreme, aventurile montane;
 Crearea unor parteneriate cu organisme
sau investitori străini în sectorul turistic;
 Integrarea în programele finanțare de
Uniunea Europeană;
 Dotarea structurilor de primire cu săli de
conferințe;
 Încurajarea dezvoltării unor forme noi de
turism (ex. de aventură);
 Susținerea proiectelor care introduc valoare
turistică, obiective și evenimente culturale și
spirituale;
 Îmbunătățirea infrastructurii;
 Constituirea unei rețele de centre de
informare turistică în apropierea
principalelor obiective turistice.
46
Puncte slabe :
 Perturbarea transportului datorată stării
căilor de acces (infrastructura precară,
gropi, indicatoare lipsă), lipsa telefonului în
anumite zone ;
 Starea de conservare și de curățenie o unor
monumente ;
 Indiferența unor oameni față de mediu;
 Insuficienta pregătire de specialitate a unor
lucrători din industria ospitalității, lipsa de
motivare a salariaților, insuficient personal
calificat, atestat ți brevetat ;
 Calitatea necorespunzătoare a serviciilor
turistice ;
 Parteneriat slab în domeniul turismului (între
administrația publică locală și firmele de
turism) ;
 Lipsa unui contract cadru legiferat și a unui
cod de conduită între hoteluri și agențiile de
turism ;
 Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic
existent ;
 Interes scăzut pentru investiții ;
 Promovare insuficientă și neunitară ;
 Lipsa de educație turistică a locuitorilor și
turistilor ;
Amenințări:
 Scăderea veniturilor reale ale populației;
 Diminuarea disponibilităților de timp liber;
 Schimbarea preferințelor consumatorilor;
 Concurența acerbă manifestată pe plan
intern și internațional în turism, turismul ilicit;
 Instabilitatea politicilor guvernamentale
privind turismul și fiscalitatea;
 Tendința turiștilor din regiune de a migra
spre alte regiuni (țări) și o insuficientă
afluență a turiștilor străini;
 Creșterea asteptărilor turiștilor, care nu vor
putea fi satisfăcute;
 Eventuala degradare a monumentelor de
artă și arhitectură;
 Creșterea competitivității între regiuni si
lipsa de colaborare între acestea;
 Proasta percepție a României în exterior.
4.2. Propuneri

Pentru revitalizarea stațiunii este nevoie, în primul rând, de investitii, adică de

bunuri materiale și de idei care ar reorganiza si care ar da impuls dezvoltării activităților
turistice din localitate. Câteva idei realizabile ar fi: tipărirea în cât mai multe exemplare a
unor broșuri, pliante turistice cu multe date și fotografii despre stațiune, în sezonul estival
sa fie amenajate mai multe terenuri sportive și locuri de agrement cum sunt discoteci,
cinematografe, săli de jocuri etc, renovarea și actualizarea avizierelor vechi din fața
marilor hoteluri, refacerea drumurilor din stațiune.
Pentru o mai bună imagine a Stațiunii climaterice Sâmbăta se pot lua în vedere
următoarele propuneri: refacerea rețelei județene de drumuri (proiritate având cele care
asigură accesul spre punctele de interes turistic), existența unor programe de finanțare,
sporturile extreme, aventurile montane, plimbările, crearea unor parteneriate cu
organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanțate de
Uniunea Europeană, dotarea structurilor de primire cu săli de conferințe, încurajarea
dezvoltării unor forme noi de turism (ex. de aventură), susținerea proiectelor care introduc
valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale, îmbunătățirea
infrastructurii, constituirea unei rețele de centre de informare turistică în apropierea
principalelor obiective turistice.
Obiective strategice ce pot fi luate în considerare având în vedere îmbunătățirea
serviciilori din stațiune, dar totodata atragerea clienților (turiștilor) sunt: modernizarea
structurilor de primire, night-cluburi, parcuri de agrement şi distracţii;crearea unor
rezervaţii şi parcuri naţionale menite să conserve resurse turistice de evaloare
inestimabilă şi desfăşurarea unui turism civilizat în această zonă, asigurarea celor mai
bune condiţii în vederea petrecerii sfârşitului de săptămână şi a concediilor de odihnă (de
exemplu, extinderea programelor, acţiunilor şi excursiilor spre principalele obiective
turistice din zonă), organizarea unor acţiuni promoţionale pentru relansarea ofertei
româneşti pe piaţa europeană, precum şi pe alte pieţe; îmbunătăţirea conţinutului şi
calităţii mesajelor publicitare; diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi
de circulaţie internaţională şi difuzarea lor largă în ţările emitente de turişti pentru
România.
Consider că înfăptuirea unor obiective strategice va determina schimbări esenţiale
şi cu efecte pozitive şi deosebit de importante atât pe plan economic cât şi în plan social
pentru stațiune.

47
Bibliografie

1. Balaure,V. – Marketing, ed. Uranus, București, 2002

2. Berbecaru,I. - Strategia promoțională în turism, ed. Sport – Turism, București,
2000
3. Cismaru,L.– Securitatea și mixul de marketing specific destinației turistice, ed.
Universitații Transilvania din Brașov, Brașov, 2008
4. Chițu,I. – Tehnici Promoționale, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov,
2011
5. Florescu,C. - Dictionar explicativ de marketing, ed Economica, Bucuresti, 2004
6. Ispas,A. – Marketing turistic, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011
7. Kotler,Ph. – Managementul marketingului, ed. Teora, București, 2000
8. Nedelea, A. - Politici de marketing în turism, Editura Economica, București, 2003
9. Olteanu,V. – Marketingul serviciilor, ed. Universității Transilvania din Brașov, 2010
10. Popescu,I.C. – Marketing, , ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011
11. Sasu,C. – Marketing internațional, ed. Polirom, Iași, 2001
12. www.scritube.com (consultat la data de 03.03.2012)
13. www.scribd.com (consultat la data de 05.03.2012)
14. www.romania-obiectiveturistic.com (consultat la data de 02.03.2012).

48