SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.

1.2

LUCRAREA NR. 1.2

ASCUŢIREA ŞI CONTROLUL CUŢITELOR

PENTRU AŞCHIERE.

1.2.1. NOŢIUNI DE BAZĂ

În acest capitol se prezintă metodele de ascuţire a cuţitelor pentru aşchiere,

precum şi posibilităţile de control al parametrilor geometrici şi constructivi obţinuţi
prin ascuţire.

1.2.1.1. METODE DE ASCUŢIRE A CUŢITELOR PENTRU

AŞCHIERE

Ascuţirea este operaţia finală care se execută asupra cuţitelor pentru aşchiere în
general şi asupra cuţitelor de strung de orice tip şi determină capacitatea de aşchiere
şi calitatea suprafeţelor prelucrate cu ajutorul sculei respective.
Ascuţirea trebuie să asigure:
- geometria cerută a părţii active;
- rugozitatea corectă a suprafeţelor active;
- păstrarea calităţilor fizico - mecanice ale sculei.
Se cunosc mai multe metode de ascuţire şi netezire a sculelor aşchietoare:
- metoda abrazivă;
- metode electrice: anodo - mecanică, prin scântei electrice, prin contact
electric;
- rectificarea chimico-mecanică pentru plăcuţe din carburi metalice.
Metoda abrazivă este cea mai răspândită datorită simplităţii sale, dar prezintă
dezavantaje, mai ales la ascuţirea cuţitelor armate cu plăcuţe din carburi metalice
datorate fragilităţii şi conductibilităţii termice mici a carburilor. Din aceste cauze,
apare uneori pe suprafaţa de ascuţire o reţea de microfisuri, câteodată apar şi fisuri,
iar la ascuţirea oţelurilor rapide pot apărea arsuri.

L.1.2.-1
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
Aceste deficienţe pot fi înlăturate dacă se respectă mai multe condiţii, dintre
care enumerăm:
- alegerea corectă a caracteristicilor pietrei abrazive;
- folosirea dispozitivelor de prindere a sculelor în vederea ascuţirii;
- alegerea unui regim de ascuţire corespunzător atât materialului sculei cât şi
celui al discului abraziv;
- netezirea după ascuţire pentru micşorarea rugozităţii şi înlaturarea stratului
defect.
Cuţitele se pot ascuţi fie manual (nerecomandabil), fie pe cale mecanică, cu
ajutorul dispozitivelor speciale.
Ascuţirea manuală nu asigură precizia geometrică şi dimensională necesare, şi
nici calitatea suprafeţelor ascuţite. Productivitatea ascuţirii este redusă, iar constanţa
parametrilor geometrici în cazul unui lot mai mare de scule este relativă.
Pentru aceste motive ascuţirea se execută pe maşini speciale sau specializate de
ascuţit scule, cu dispozitive adecvate.
Ascuţirea abrazivă mecanică a cuţitelor din oţel rapid comportă două operaţii,
şi anume, operaţia de ascuţire propriuzisă, care realizează geometria dorită în regim
de degroşare şi de finisare, şi operaţia de netezire, care micşorează asperităţile
suprafeţelor realizate prin abraziune. Aceste operaţii se execută consecutiv pe feţele
de aşezare şi de degajare, cu regimuri de aşchiere şi caracteristici ale sculelor
abrazive recomandate în tabelul 1.2.1.

Tabelul 1.2.1. Regimurile de aşchiere recomandate la ascuţirea cuţitelor.

Material Felul as- Abraziv Liant Granulaţie Duritat Viteză Avans Avans
sculă cuţirii [ochi/ţol] e [m/sec] tr. long
[mm/rot] [mm/
min]
Oţel, Degro- Electro- Cera- 36 L 20 - 30 0,03 - 4-6
şare corund mic 0,08
oţel Fini- Electro- Cera- 60 - 80 H-L 30 - 50 0,005 - 4-6
sare corund mic 0,05
rapid Nete- ACB Rezin. M14 - - 25 - 30 0,03 - 4-6
zire Met. M28 0,04
Carburi Degro- Carbură Cera- 36 L-M 12 - 15 0,02 - 3-5
şare Siliciu mic 0,05
Fini- Carbură Cera- 46 - 80 M-N 15 - 20 0,005 - 3-5
sare Siliciu mic 0,03
metalice Netezire Carbură Bache- 150 - 180 M-N 25 - 30 0,005 - 3-5
Siliciu lită 0,01
Carbură Para- 180 - 230 - 2 - 2,5 - 0,8 - 1
Bor fină
Diamant Metal D30 - 15 - 20 0,05 - 0,8 - 1
bronz 0,08
Plăcuţe Fini- Carbură Bache- 150 - 180 M-N 12 - 15 0,005 - 1 - 1,5
mine- sare Siliciu lită 0,01

L.1.2.-2
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
ralo- Netezire Diamant Para- D30 - 1,5 - 2 0,005 - 0,8 - 1
ceramice fină 0,05

Ascuţirea abrazivă mecanică a cuţitelor armate cu plăcuţe din carburi metalice

constă în:
1) - ascuţirea feţelor de aşezare ale suportului plăcuţei (corpului cuţitului) sub
unghiul a0 + (3...40), ca în fig. 1.2.1;
2) - ascuţirea plăcuţelor pe faţa de degajare la un unghi g0 + (3...40);

Fig. 1.2.2. Sensul corect de rotaţie al

Fig. 1.2.1. Ascuţirea cuţitelor armate cu
discului abraziv la ascuţirea sculelor
plăcuţe din carburi metalice.
aşchietoare.

3) - ascuţirea de degroşare pe faţa de degajare, pe faţa de aşezare principală

şi pe faţa de aşezare secundară;
4) - ascuţirea de finisare pe suprafeţele ascuţite;
5) - netezirea (superfinisarea) pe suprafeţele active ascuţite.
Operaţiile de ascuţire impun respectarea sensului de rotaţie a discului abraziv
faţă de semifabricat (fig. 1.2.2).
Ascuţirea cuţitelor construite din oţeluri de scule se efectuează păstrând aceeaşi
ordine a operaţiilor.

1.2.1.2. CALCULUL PARAMETRILOR DE REGLARE AI

DISPOZITIVELOR DE ASCUŢIRE A CUŢITELOR.

Ascuţirea cuţitelor pentru aşchiere se realizează în dispozitive specializate

(menghină triplu pivotantă pe maşină specială pentru ascuţit cuţite, sau menghină
dublu pivotantă pe maşina universală de ascuţit de tip U.A.S. 200, A.S.4, etc).
În vederea reglării dispozitivului de ascuţire a cuţitului este necesar să se
calculeze parametrii de reglare ai acestui dispozitiv plecând de la unghiurile
constructive cu semnele geometrice ale tăişurilor principale şi secundare la un cuţit cu
feţele active plane şi cu muchii rectilinii (fig. 1.2.3).
Aceste unghiuri sunt:
- a0, g0, kr şi lT pentru tăişul principal;
- a'0, g'0, k'r şi l'T pentru tăişul secundar.

L.1.2.-3
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
Dacă există mai multe tăişuri principale sau secundare, pe lângă indicele
parametrului geometric definit se adaugă un număr (numărul de ordine al tăişului).
De exemplu, dacă există pe lângă tăişul principal şi un tăiş principal de trecere,
acesta poate fi caracterizat de parametrii a01, g01, kr1 şi lT1.

L.1.2.-4
Fig.1.2.3. Unghiurile cuţitului în plane secante principale şi dispunerea
axelor sistemului de referinţă constructiv.
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
Dacă faţa de degajare este
plană şi unică pentru tot
cuţitul, unghiurile g'0 şi l'0
nu pot fi impuse, ci rezultă
prin calcul, după cum se va
arăta în continuare în
paragraful 1.2.1.2.3.
Unghiurile a0, g0, a'0 şi g'0
sunt unghiuri definite în
planul P0, respectiv P'0
normale pe muchia aparentă
(denumit şi plan de măsurare
constructiv, ca în lucrarea
1.1).
Parametrii de reglare a
menghinei triplu pivotante
sunt unghiurile de pivotare
hXf, hYf şi hZf în jurul
Fig. 1.2.4. Menghina triplu pivotantă şi axelor OXf, OYf şi OZf ale
unghiurile de pivotare.
menghinei triplu pivotante a
maşinii de ascuţit (fig. 1.2.4 şi 1.2.5)

Fig. 1.2.5. Menghina dublu pivotantă

şi unghiurile de pivotare.

Fig. 1.2.6. Dispoziţia sistemului de referinţă al

cuţitului faţă de cel al maşinii.
care sunt paralele şi de acelaşi sens cu axele sistemului de referinţă constructiv al
cuţitului, ca în fig. 1.2.6.
Aceste unghiuri sunt necesare pentru a se realiza unghiurile date ale feţelor şi
muchiilor sculei de ascuţit.
Ascuţirea se face cu suprafaţa frontală (din planul XOY) a discului de rectificat
(fig. 1.2.6).

L.1.2.-5
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
Înainte de reglarea menghinei triplu pivotante (sau dublu pivotante), axele
acesteia OX0, OY0 şi OZ0 pot fi considerate totdeauna paralele şi de acelaşi sens cu
axele sistemului de referinţă cinematic OXYZ al maşinii de ascuţit, ca în fig. 1.2.6.
Se precizează că sistemul de referinţă fiind triortogonal drept, rotirile hXf, hYf
şi hZf sunt pozitive dacă se dau în sensurile OYf peste OZf, OZf peste OXf, respectiv
OXf peste OYf, toate rotirile fiind efectuate pe drumul cel mai scurt, respectiv cu
unghiuri mai mici de 180o.

1.2.1.2.1. CALCULUL PARAMETRILOR DE REGLARE PENTRU

ASCUŢIREA CUŢITULUI PE FAŢA DE DEGAJARE PRINCIPALĂ.

Folosind elementele din fig. 1.2.3, se poate scrie ecuaţia feţei de degajare plane
în sistemul de referinţă constructiv al cuţitului OfXfYfZf:

(Ag) Xf (tg g0 cos kr + tg lT sin kr) - Yf +

+ Zf (tg g0 sin kr - tg lT cos kr) = 0 (1.2.1)

Pentru trecerea ecuaţiei în sistemul de referinţă cinematic OXYZ se folosesc

relaţiile:

Xf = aXf X + bXf Y + cXf Z + Xf0

Yf = aYf X + bYf Y + cYf Z + Yf0
(1.2.2)
Zf = aZf X + bZf Y + cZf Z + Zf0

în care Xfo, Yfo şi Zfo sunt coordonatele originii sistemului OXfYfZf faţă de sistemul
OXYZ.
Deoarece mărimea unghiurilor nu depinde de poziţia originii sistemului de
referinţă, în continuare se va considera:

Xfo = Yfo = Zfo = 0

(1.2.3)

Folosind relaţiile (1.2.2) şi (1.2.3) şi relaţiile de calcul ale unghiurilor de

degajare în planele secante principale (1.2.4)

tg gp = tg gO cos kr + tg lT sin kr
tg gf = tg gO sin kr - tg lT cos kr (1.2.4)

ecuaţia planului feţei de degajare (Ag) devine:

L.1.2.-6
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2

(Ag) X(aXf tg gp - aYf + aZf tg gf) + Y(bXf tg gp - bYf + bZf tg gf) +

+ Z(cXf tg gp - cYf + cZf tg gf) (1.2.5)

Poziţia axelor OXf, OYf şi OZf mobile, rotite faţă de axele fixe OX, OY şi OZ se
defineşte prin cosinusurile directoare aXf, aYf,....,cZf.
Aducerea sistemului de referinţă mobil în poziţia nouă rotită în spaţiu se face
rotind sistemul de referinţă al sculei cu unghiurile hYf, hZf şi hXf în această ordine în
jurul axelor Yf, Zf şi Xf.
Pentru simplificarea scrierii relaţiilor, se vor utiliza în continuare notaţii
simplificate:

aXf = ax; bXf = bx;........; cZf = cz ;

hXf = hx ; hYf = hy ; hZf = hz. (1.2.6)

De asemenea, precizăm că pentru fiecare ascuţire (pentru ascuţirea fiecărei feţe

a unui cuţit) rezultă valori diferite pentru grupele de cosinusuri directoare ax.......cz şi
pentru unghiurile de rotaţie hx, hy şi hz. Pentru simplificarea scrierii relaţiilor, aceste
grupe nu vor fi diferenţiate prin indici specifici de atribuire unui grup de parametri
pentru ascuţirea unei anume feţe.
Cosinusurile directoare se determină cu relaţiile (1.2.7):

ax = cos hy cos hx
bx = sin hz
cx = - sin hy cos hz
ay = sin hx sin hy - cos hx cos hy cos hz
by = cos hx cos h z
cy = sin hx cos hy + cos hx sin hy sin hz (1.2.7)
az = cos hx sin hy + sin hx cos hy sin hz
bz = - sin hx cos hz
cz = cos hx cos hy - sin hx sin hy sin hz

Ascuţirea cuţitului pe faţa de degajare principală presupune aducerea acesteia

într-un plan paralel cu planul frontal XOY al discului de rectificat.
Din punct de vedere matematic aducerea planului Ag în planul frontal XOY al
discului abraziv înseamnă că Ag devine paralel cu planul de ecuaţie Z = 0, adică:

ax tg gp - ay + az tg gf = 0

L.1.2.-7
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
bx tg gp - by + bz tg gf = 0 (1.2.8)

Înlocuind în sistemul (1.2.8) cosinusurile directoare calculate cu relaţiile

(1.2.7), se obţine un sistem de două ecuaţii cu trei necunoscute hx, hy şi hz;
considerând hz = 0 (menghina dispozitivului de ascuţire acuţitelor de la maşina
universală de ascuţit U.A.S.-200 nu are posibilitate de reglare după axa OZ) se
obţine:
hx = gf - p / 2 + k p
hy = arctg(-cos gf tg gp) + k p (1.2.9)
hz = 0
1.2.1.2.2. CALCULUL PARAMETRILOR DE REGLARE PENTRU
ASCUŢIREA CUŢITULUI PE FAŢA DE AŞEZARE PRINCIPALĂ Aa.

Folosind elementele din fig. 1.2.3 se poate scrie ecuaţia feţei de aşezare
principale Aa în sistemul de referinţă constructiv al cuţitului sub forma 1.2.10:

(Aa ) Xf (sin kr tg aO tg lT + cos kr) - Yf tg aO +

+ Zf (- cos kr tg aO tg lT + sin kr) = 0 (1.2.10)

Ecuaţia în sistemul de referinţă cinematic al maşinii de ascuţit devine (1.2.11):

(Aa) X(ax cotg ap - ay + az cotg af) + Y(bx cotg ap - by + bz cotg af) +

+ Z(cx cotg ap - cy + cz cotg af) (1.2.11)
în care:

cotg ap = cotg aO cos kr + tg lT sin kr

cotg af = cotg aO sin kr - tg lT cos kr (1.2.12)

iar cosinusurile directoare se calculează cu relaţiile (1.2.7).

Ascuţirea cuţitului pe faţa de aşezare principală presupune aducerea sculei cu
faţa de aşezare Aa într-un plan paralel cu planul Z = 0, care este planul frontal al
discului abraziv.
Asigurarea paralelismului se face rotind sistemul de referinţă al sculei cu
unghiurile hx, hy şi hz în jurul axelor OXf, OYf şi OZf.
Din punct de vedere matematic, aceasta înseamnă că planul Aa este paralel cu
planul Z = 0, adică:

ax cotg ap - ay + az cotg af = 0
bx cotg ap - by + bz cotg af = 0 (1.2.13)
L.1.2.-8
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2

Înlocuind în sistemul (1.2.13) cosinusurile directoare calculate cu relaţiile

(1.2.7) se obţine un sistem de două ecuaţii cu trei necunoscute hx, hy şi hz.
Considerând ca şi în cazul anterior hz = 0, se obţine:

hx = - af + k p
hy = arctg( - sin af cotg ap ) + k p (1.2.14)
hz = 0

1.2.1.2.3. CALCULUL PARAMETRILOR DE REGLARE PENTRU

ASCUŢIREA PE FAŢA DE AŞEZARE SECUNDARĂ A'a.

În prezenta lucrare se realizează ascuţirea unui cuţit de strung având faţa de

degajare plană şi unică. De aceea unghiurile g'o şi l'T nu sunt impuse ca date iniţiale,
ci rezultă din calcul pe baza relaţiilor:
tg g'O = tg gp cos k'r - tg gf sin k'r
tg l'T = tg gf cos k'r + tg gp sin k'r (1.2.15)

deoarece g'p = gp şi g'f = gf , iar gp şi gf se calculează cu relaţiile (1.2.3).

Ecuaţia feţei de aşezare secundare scrisă în sistemul de referinţă constructiv al
sculei are forma:
(A'a ) Xf ( -sin k'r tg a'O tg 'lT - cos k'r) + Yf tg a'O +
+ Zf (- cos k'r tg a'O tg l'T + sin k'r) = 0 (1.2.16)
Ecuaţia în sistemul de referinţă cinematic al maşinii de ascuţit se obţine
folosind grupul de relaţii (1.2.2), precum şi relaţiile (1.2.17):
cotg a'p = cotg a'O cos k'r + tg l'T sin k'r
cotg a'f = cotg a'O sin k'r - tg l'T cos k'r (1.2.17)
În urma înlocuirilor rezultă:

(A'a) X(- ax cotg a'p + ay + az cotg a'f) + Y(- bx cotg a'p + by +

+ bz cotg a'f) + Z( - cx cotg a'p + cy + cz cotg a'f) (1.2.18)

Cosinusurile directoare se calculează de asemenea cu relaţiile (1.2.7).

Ascuţirea cuţitului pe faţa de aşezare secundară presupune aducerea sculei cu
faţa de aşezare A'a într-un plan paralel cu planul frontal al discului abraziv de ecuaţie
Z = 0. Condiţia de paralelism între planele A'a şi Z = 0 este:

L.1.2.-9
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
- ax cotg a'p + ay + az cotg a'f = 0
- bx cotg a'p + by + bz cotg a'f = 0 (1.2.19)

Înlocuind în sistemul (1.2.19) cosinusurile directoare calculate cu relaţiile

(1.2.7) se obţine un sistem de două ecuaţii cu trei necunoscute hx, hy şi hz.
Considerând hz = 0 se obţine:

hx = a'f + k p
hy = arctg ( sin a'f cotg a'p ) + k p (1.2.20)
hz = 0

În încheierea acestui capitol precizăm că dacă faţa de degajare este unică, ea

se ascute dintr-o singură operaţie, iar dacă este formată din două sau mai multe plane,
fiecare plan se ascute separat, dar modul de calcul al parametrilor de reglare a
menghinei, precum şi reglarea maşinii de ascuţit se fac similar cu calculul şi reglarea
pentru faţa de degajare principală, nefiind necesare precizări suplimentare sau
particularizări.
1.2.1.3. VALORILE PARAMETRILOR GEOMETRICI ŞI ALE
UZURII MAXIME LA CUŢITELE PENTRU AŞCHIERE.

În tabelul 1.2.2 se dau valorile unghiurilor cuţitelor din oţel rapid în cazul
prelucrării materialelor uzuale, iar în tabelul 1.2.3. se dau aceleaşi valori pentru
cuţitele armate cu plăcuţe din carburi metalice. Aceste valori servesc pentru
determinarea unghiurilor de rotaţie h necesare reglării dispozitivelor utilizate la
ascuţirea cuţitelor pentru aşchiere.
În tabelul 1.2.4 se dau recomandări privind alegerea valorilor unghiului kr
pentru diferite condiţii de lucru întâlnite în practica industrială.
Uzura maximă admisibilă a cuţitelor este acea uzură la care cuţitul trebuie
reascuţit.
Reascuţirea la timp este absolut necesară deoarece prin uzura tăişurilor
cuţitului se modifică geometria părţii aşchietoare, ceea ce are ca urmare un consum
de scule mai ridicat, înrăutăţirea calităţii suprafeţei prelucrate şi mărirea abaterilor de
la dimensiunile prescrise ale pieselor.

Tabelul 1.2.2. Valorile parametrilor geometrici ai cuţitelor din oţel rapid.

Material de Rezistenţa la rupere sau aO pentru aO pentru a'O g'O
prelucrat duritatea s < 0,3 s > 0,3
[mm/rot] [mm/rot]
Oţel carbon sr < 110 12 8 15 15
de 2
[daN/mm ]

L.1.2.-10
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
construcţie şi sr > 110 12 8 15 0....5
aliat
[daN/mm2]
Fontă HB < 220 10 6 10 10
cenuşie HB > 220 10 6 10 5
Fontă HB = 140 - 150 12 8 15 10....15
maleabilă

Tabelul 1.2.3. Valorile parametrilor geometrici ai cuţitelor cu plăcuţe din carburi

metalice.
Material de Rezistenţa la aO pentru aO pentru a'O g'O
prelucrat rupere sau s < 0,3 s > 0,3
durabilitatea [mm/rot] [mm/rot]
Oţel carbon sr < 110 10...12 6...8 5...10 - 10
de
[daN/mm2]
construcţie şi sr > 110 12 8 15 -5
aliat
[daN/mm2]
Fontă HB < 220 10 6 12 0...5
cenuşie HB > 220 8...10 8 8 -5
Fontă HB = 12 8 15 -5
maleabilă 140 - 150

Tabelel 1.2.4 Valori recomandate pentru unghiurile kr şi k'r.

kr Condiţiile de lucru
10...30 Adâncimi mici de aşchiere şi rigiditate mare a sistemului MU.D.P.S.
45 Cel mai frecvent utilizat în condiţii de rigiditate ridicată.
60...70 La prelucrarea cu şocuri şi rigiditate suficientă.
80...90 La prelucrarea pieselor lungi şi subţiri.
k'r Condiţiile de lucru.
0...5 Pentru prelucrări de finisare.
5...10 La prelucrarea pieselor rigide fără avans de pătrundere.
15...30 La prelucrarea pieselor nerigide fără avans de pătrundere.
30...45 La prelucrarea pieselor rigide şi nerigide cu avans de pătrundere.

Tabelul 1.2.5. Valorile maxime admisibile ale uzurii pe faţa de aşezare VB max adm.
Materialul de Cuţite Condiţiile de VBmax adm. Manifestarea uzurii şi
prelucrat pentru: lucru [mm] efectele depăşirii valorii
admise
Oţel Strunjire Cu răcire 1,5...2 Zgomot - ciripit şi
apariţia

L.1.2.-11
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
Fără răcire 0,3...0,6 unei fâşii lucioase pe
suprafaţă
şi Rabotare Fără răcire 1,5...2 Înrăutăţirea
Mortezare Fără răcire 0,3...0,6 bruscă
fontă Retezare şi Cu răcire 1...1,5 a calităţii
canelare la Fără răcire 0,3...1,5 suprafeţei
strung
maleabilă Retezare şi Fără răcire 0,8 prelucrate
canelare la
morteză
Profilare Fără răcire 0,2...0,8
Fontă Strunjire Degroşare 2.5...3 Apariţia solzilor
negri, scăderea
rugozităţii;
Finisare 1...2 mărirea diametrului
piesei cu cca. 0,1 mm
Rabotare Longitudinală 3...4 Apariţia solzilor
negri,
cenuşie Crestare 3...4 înrăutăţirea bruscă a
rugozităţii suprafeţei;
Mortezare Normal 0,8...1 Scăderea bruscă a
Retezare şi Normal 1.5...2 calităţii suprafeţei
profilare Finisare 0,2...0,6 prelucrate
Uzura cuţitelor pentru aşchiere se manifestă pe faţa de aşezare şi pe faţa de
degajare. În marea majoritate a cazurilor, uzura pe faţa de aşezare este mai importantă
decât uzura pe faţa de degajare, fiind cea care impune momentul întreruperii aşchierii
şi recondiţionarea sculei prin ascuţire sau prin înlocuirea tăişului uzat.
În tabelul 1.2.5 se dau valorile uzurilor maxime admisibile pe faţa de aşezare
VBmax adm. (notată în literatura de specialitate mai veche ha max adm) a cuţitelor la
prelucrarea materialelor uzuale.

1.2.2. CONŢINUTUL LUCRĂRII.

În prezenta lucrare se urmăreşte prezentarea şi însuşirea cunoştinţelor teoretice

şi practice (cunoaşterea şi manevrarea aparaturii şi utilajului respectiv) necesare
pentru ascuţirea şi controlul cuţitelor pentru aşchiere în general şi al cuţitelor de
strung în particular. Pentru aceasta este necesar să se efectueze ascuţirea cuţitului pe
feţele active, după care se vor măsura parametrii geometrici ai cuţitului ascuţit, fie cu
raportorul de masă, fie cu raportorul universal.
Se vor controla de asemenea rugozităţile suprafeţelor active ale cuţitului
ascuţit, fie cu microscopul Linnik - Schmaltz, fie cu un rugozimetru cu palpator, sau
se va aprecia rugozitatea prin comparare cu etaloane de rugozitate.
L.1.2.-12
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2

1.2.3. DESFĂŞURAREA
LUCRĂRII.

1.2.3.1. ASCUŢIREA
CUŢITELOR.

1.2.3.1.1. ASCUŢIREA
CUŢITELOR PE FAŢA DE
DEGAJARE

Această operaţie se execută la

maşina specială pentru ascuţit
cuţite cu ajutorul dispozitivului de
tip menghină triplu pivotantă
arătat în fig. 1.2.5, sau la maşina
universală de ascuţit tip U.A.S.-
200 cu ajutorul dispozitivului tip
Fig. 1.2.7. Reglarea menghinei triplu pivotante menghină dublu pivotantă, ca în
pentru ascuţirea feţei de degajare a cuţitului. fig. 1.2.5.
În vederea ascuţirii se determină
mai întâi parametrii de reglare a menghinei triplu (dublu) pivotante (hx, hy, hz),
precum şi parametrii de lucru (regimul de aşchiere la strunjire, condiţiile de răcire
etc.) conform tabelelor 1.2.1....1.2.4.
După fixarea cuţitului în menghină, se calculează parametrii de reglare hx, hy şi hz,
respectiv unghiurile cu care se rotesc cele trei scale ale menghinei cu relaţiile (1.2.9):

hx = hx1 + hx2 = p / 2 + (gf - p + k p)

hy = arctg(- cos gf tg gp) + k p (1.2.9)
hz = 0

în care gf şi gp se determină cu relaţiile (1.2.3).

Ordinea de reglare a menghinei triplu pivotante este următoarea (fig. 1.2.7):
1) - se reglează toate scalele menghinei la 0; deoarece hz = 0, scala laterală
va rămâne şi ulterior în această poziţie, ne-intervenindu-se asupra ei cu reglaje; în
cazul utilizării menghinei dublu pivotante, aceas-tă scală nu există;
2) - se fixează cuţitul în menghină, astfel ca suprafaţa sa laterală din stânga
să fie îndreptată în jos (aceasta în-seamnă o rotire cu unghiul hx1 = p / 2 în jurul
axei OXf în sens pozitiv);
3) - se roteşte menghina cu unghiul hx2 = gf - p + k p după scala verticală;
L.1.2.-13
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
4) - se roteşte menghina cu unghiul hy după scala orizontală.

1.2.3.1.2. ASCUŢIREA CUŢITELOR PE FAŢA DE AŞEZARE

Fig. 1.2.7. Reglarea menghinei triplu pivotante pentru Fig. 1.2.8. Rportor de masă.
ascuţirea pe feţele de aşezare.
PRINCIPALĂ

Parametrii de reglare, respectiv unghiurile cu care se fac rotaţiile scalelor

menghinei triplu pivotante sunt următoarele:

hx = - af + k p
hy = arctg( - sin af cotg ap ) + k p (1.2.14)
hz = 0

în care unghiurile af şi ap se determină cu relaţiile (1.2.12).

Ordinea de reglare a menghinei triplu pivotante este următoarea:
1) - se reglează toate scalele menghinei la 0;
2) - se fixează cuţitulu în menghină astfel ca suprafaţa sa de bază să fie
îndreptată în jos (fig. 1.2.8);
3) - se roteşte menghina cu unghiul hx după scala verticală;
4) - se roteşte menghina cu unghiul hv după scala orizontală. Precizăm că pe
scala laterală unghiul hz este egal cu zero, neefectuîndu-se reglaje.

1.2.3.1.3. ASCUŢIREA CUŢITULUI PE FAŢA DE AŞEZARE SECUN-

DARĂ

Pentru început se calculează unghiurile g'O şi l'T cu ajutorul relaţiilor (1.2.15).

L.1.2.-14
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
Tabelul 1.2.5. Valorile abaterilor maxime admisibile ale parametrilor geometrici ai
cuţitelor.
Unghiul Mărimea unghiului Abareri limită
Unghiuri de aşezare ao, a'o < 8o ± 30'
ao, a'o > 8o ± 1o
Unghiuri de degajare go < 12o ± 1o
go > 12o ± 2o
Unghiuri de atac principale Toate valorile ± 2o
± 2o
Unghiuri de atac secundare k'r < 5o ± 1o
k'r > 5o ± 2o
Unghiul la vârf eo < 100o ± 2o
eo > 100o ± 3o
Unghiul de înclinare a 4o < lT < 10o ± 1o
tăişului

L.1.2.-15
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2

Se precizează că la măsurarea unghiurilor aO şi gO (a'O şi g'O) rigleta

raportorului se aşează după direcţia planului de măsurare PO.
În continuare se calculează unghiurile a'f şi a'p cu relaţiile (1.2.17).
Determinarea parametrilor de reglare a dispozitivului (menghină triplu sau
dublu pivotantă) se face cu ajutorul relaţiilor:
hx = a'f + k p
hy = arctg ( sin a'f cotg a'p ) + k p (1.2.20)
hz = 0
Ordinea de reglare pentru scalele menghinei triplu pivotante (sau dublu
pivotante) este aceeaşi ca pentru faţa de aşezare principală.

1.2.3.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR DE REGLARE

ÎN CAZUL UTILIZĂRII MENGHINEI TRIPLU PIVOTANTE CU
AXELE CONCURENTE.

L.1.2.-16cu axele concurente.

Fig. 1.2.9. Menghnă triplu pivotantă
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2

Relaţiile 1.2.7. utilizate pentru determinarea cosinusurilor directoare sunt

determinate pentru cazul în care ordinea rotirilor, şi deci ordinea de dispunere a
scalelor menghinei triplu pivotante este hy, hz, hx, considerând originea în vârful
cuţitului. În cazul utilizării unei menghine triplu pivotante cu axele concurente, ca în
fig. 1.2.9., ordinea pivotărilor poate avea 6 variante: x yz, x z y, y x z, y z x, z x y, z
y x, varianta subliniată fiind cea determinată pentru dispozitivul existent pe maşina de
ascuţit cuţite din laborator. Pentru celelalte 5 cazuri, formulele pentru determinarea
unghiurilor de pivotare sunt diferite.
Se poate demonstra că în cazul în care ordinea dispunerii scalelor pornind de la
originea sistemului, respectiv ordinea rotaţiilor este hx, hz, hy, (x, z, y), unghiurile de
pivotare sunt:

hx = + 90o + gO
hy = kr - 90o (1.2.21)
hz = - lT
hx = - aO
hy = kr - 90o (1.2.22)
hz = - lT
hx = - a'O
hy = - 90o - k'r (1.2.23)
hz = l'T
Se observă că această soluţie are avantajul că formulele unghiurilor pentru
reglarea dispozitivului de ascuţire conţin numai valorile unghiurilor constructive ale
cuţitului şi se determină practic fără calcule. La aceste soluţii se poate ajunge şi pe
cale intuitivă în felul următor:
- se roteşte cuţitul cu hy = kr - 90o pentru a aduce muchia în planul YOZ;
- se roteşte cuţitul cu hz = - lT pentru a aduce muchia paralelă cu axa OX;
- se roteşte cuţitul cu hx = + 90o + gO sau cu hx = - aO pentru a aduce faţa de
degajare, respectiv faţa de aşezare în poziţia de ascuţire, respectiv paralelă cu planul
frontal YOZ.
Similar se poate proceda şi pentru feţele secundare de aşezare sau de degajare.
Această metodă de reglare poate fi utilizată numai dacă menghina triplu
pivotantă cu axele concurente într-un singur punct există în dotarea maşinii de ascuţit
utilizate.
În caz contrar se va apela la formulele şi reglarea descrise anterior.
Relaţiile utilizate în capitolul 1.2.3.1. prezintă avantajul că pot fi utilizate şi în
cazul existenţei menghinei dublu pivotante, accesoriu curent al maşinilor universale
se ascuţit scule, ca de exemplu AS - 4, UAS - 200 etc.
L.1.2.-17
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2

1.2.3.3. CONTROLUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ŞI CONSTRUC-

TIVE.

După ascuţire se execută controlul unghiurilor părţii active a cuţitului (se

controlează unghiurile aO, gO, a'O, g'O, kr, k'r, lT şi l'T) cu ajutorul raportorului
universal sau cu raportorul de masă prezentat în fig. 1.2.9.
Valorile unghiurilor bO, dO şi eO se determină cu formulele:
bO = 90o - (aO + gO)
dO = 90o - gO (1.2.24)
eO = 180o - (kr + k'r)

Valorile abaterilor maxime admisibile ale unghiurilor părţii active a cuţitelor de

utilizare curentă se dau în tabelul 1.2.5.

Tabelul 1.2.6. Date iniţiale şi rezultate ale măsurătorilor.

Date iniţiale Tipul cuţitului
aO = gO = kr = lT = a'O = g'O = k'r = l'T =

Scula folosită Disc abraziv

Material Liant Granula- Duritate Formă Dimen
ţie siuni

Regim de aşchiere
Operaţie Viteza de Avans transver- Avans longitu- Răcire
aşchiere [m/sec] sal [mm/rot] dinal [mm/min]
Degro-
şare
Finisare

Ascuţire pe faţa de degajare principală Ag

gf = gp = k'r = l'T =
hx = hy = hz =
Ascuţire pe faţa de aşezare principală Aa
af = ap =
hx = hy = hz =
Ascuţire pe faţa de aşezare secundară A'a

L.1.2.-18
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
1.2
a'p = a'p =
hx = hy = hz =
Rezultate ale controlului
aO = kr = a'O = k'r =
gO = lT = g'O = l'T =
Ra a= R'a a = Ra g = Ra corp =

La măsurarea elementelor constructive ale cuţitului se va folosi şublerul sau

linia gradată. Pentru măsurarea razei la vârful cuţitului se va folosi microscopul de
atelier sau trusa de şabloane.
Controlul rugozităţii feţelor active se face cu ajutorul microscopului Linnik-
Schmaltz, sau cu un rugozimetru cu palpator, sau cu şabloane şi etaloane de
rugozitate, prin comparaţie.
Datele iniţiale, precum şi rezultatele calculelor şi ale măsurătorilor efectuate se
vor trece în tabelul 1.2.6, care va trebui completat integral.

1.2.5. OBSERVAŢII ŞI CONCLUZII.

Se vor trage concluzii asupra modului cum s-a făcut ascuţirea cuţitelor, atât în
ceea ce priveşte precizia valorilor obţinute, cât şi asupra cauzelor posibile care au dat
erori. Aceste cauze sunt legate fie de calculul greşit al parametrilor, fie de reglarea
necorespunzătoare a dispozitivului, fie de efectuarea greşită a controlului.

L.1.2.-19