Astmul bronsic

Astm bronsic

 Definitie:boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, care

apare la indivizi genetic susceptibili, dezvoltand
 inflamatie(edem)
 bronhospasm si
 hipersecretie la nivelul cailor aeriene,

sub actiunea unor factori declansatori specifici.

 Persistenta inflamatiei duce in timp la remodelarea

bronsica, ce se soldeaza cu fibrozarea cailor aeriene
distale si a parenchimului pulmonar, cu reducerea
suprafetei de schimb gazos si a functiei pulmonare.

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Consideratii generale
Astmul=cea mai frecventă boală cronică a copilului
Epidemiologie
•prevalența astmului la copil este de 8 % pe glob
•50% dintre copiii astmatici nu mai au simptome în
adolescență, dar pot avea recurențe ca adulți.

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Transmisia astmului bronsic

 Astmul bronsic nu se transmite dupa tiparul clasic

mendelian

 Transmitere poligenica = boala este determinata de un

numar mare de gene “de risc”, pe loci si cromozomi
diferiti

Edfors - Lubs ML. Allergy in 7000 twin pairs. Acta Allergol 1971; 26: 249 – 285)

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Genele astmului

 1.Gene ce determina SUSCEPTIBLITATEA la

astm

 2. Gene ce influenteaza SEVERITATEA astmului

 3.Gene ce regleaza raspunsul TERAPEUTIC

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Localizarea genelor implicate in astmul
bronsic
Loci pe cromozomii:

5q 31-33: gene ce codifica IL4,3 5,9,13

CD14, GCSF, ADRß
6p : genele MHC
11q 13: gena ptr.lantulß al FceRI-ß

12q: locus major pentru atopie

 13q 14: locus major pentru atopie

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Paradigma Th1 / Th2

 Validarea/transformarea predispozitiei in
boala;

 De ce doar o parte dintre cei cu predispozitie

dezvolta astm

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

Paradigma Th1 / Th2

 clone / subtipuri Th:

1.Th1 : IL2, IFN, TNF
 antiinflamatorii
 toleranţă imunologică
2.Th2: IL4, IL5, IL10
 proinflamator
 modifică profil sinteză
Lf B de la Ig G, IgM la
IgE
 susceptibilitate pentru
sensibilizare alergică

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Paradigma Th1 / Th2

Profilul preponderent Th determinat de

contactul precoce (< 5 ani, intrauterin? )
cu antigene

determinism genetic
factor de mediu

Th1 Th2

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

Fiziopatologia răspunsului alergic respirator

Pe fond de predispoziţie genetică

(răspuns imun Th2 / IgE)
Expunere iniţială de durată
Sensibilizare:
CPA  CD4  eliberare citokine TH2

infiltrare / activare
 mastocite
 eozinofile
 plasmocite  IgE specifice

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Factori predispozanti

 Aparare imuna deficitara linie Th1

 Expunere minima la factori infectiosi

 Status hiperimun ( amorsare imuna Th2 )

 stil de viata-alimentatie bogata in conservanti

, utilizare detergenti
 ex. paraziti
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Triggeri
Infecţiile virale (cel mai important)
Efortul fizic (trebuie să fie controlat pentru a permite
participarea copiilor la activităţiile specifice vârstei)
Fumatul (în 50% din casele din Europa se fumează)
Alergeni -inhalatori
-alimentari !!! (6-8%)
Alţi triggeri

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Infecţii
Iritanţi ai
căilor respiratorii

Vremea

Alergeni

Exerciţiul fizic Râs/plâns Noaptea

 Fum de ţigară Fum Praful din pat

Praful din casă Mirosurile puternice

Polenul

Efortul fizic excesiv

 Alergeni-clasificare

 factori fizici: căldura, frigul (crioalergene)

 factori chimici: substanţe chimice,
substanţe folosite în industria alimentară,
medicamente, produse cosmetice,
veninuri de animale şi insecte, latex etc.
 factori biologici: bacterii, virusuri, paraziţi,
toxine microbiene, insecte, polen, fructe
praf, fulgi, păr şi scuame de animale,
seruri heterologe, vaccinuri
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Aeroalergeni
(probabilitate mare alergenică)

 polen, mucegaiuri, spori

 praf, fum de ţigară, poluanţi industriali,

 aerul rece

 Alergeni animali( puf, lână, par de caine,

pisica- Fel d 1 saliva)
! La copii care au contact inca de la nastere cu
animalele-efect protectiv
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Alergeni alimentari
(probabilitate mare alergenică)
 LV, oul(albus) , făina de grâu, peştele, soia,
arahidele ,alunele
 Fructe –  cu seminte in contact cu pulpa
fructelor(polidrupe) citrice, căpşuni
 ciocolata, cacao
 soia, proteine animale(carnea)
 unele alimente, eg. fructele dau frecvent
reacţii încrucişate

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Alergii încrucişate

 Mesteacan si mere, mai rar piersici, caise, cirese

 Mesteacan, pelinarita cu mere, morcovi si cartofi
 Polen de graminee cu rosii si/sau arahide.
 Lupin (lupinus albus) - aditiv la făina de grâu
Alergie incrucisata arahida-lupin
 Latex cu castane, kiwi , banane, avocado

Studii observationale: alergia la albus de ou dispare

spontan in 50% din cazuri si cea la lapte de vaca in
70-90% din cazuri.
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
Fiziopatologia crizei de astm

 Inflamatie
 Bronhospasm
 Hipersecretie de
mucus

Îngustarea lumenului

Wheezing, dispnee exp

Air trapping Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Clinica astmului
Simptome*

 Wheezing, tuse spastica, dispnee expiratorie

Clinic

 Torace ↑ diametre

 Sindrom fct. respirator

 Stetacustic: MV,

-raluri sibilante +ronflante diseminate

*Există forme de astm în care tusea este unicul simptom=tuse varianta-astm

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Criza de astm
-frecvent precedata de:
 - semnele unei infectii respiratorii superioare: coriza, stranut,
obstructie nazala
Clinic - wheezing , expir prelungit
 - dispnee expiratorie, tiraj, batai ale aripioarelor nazale,
 - polipnee sau bradipnee
 - tuse uscata+/- cianoza
 - copil anxios, pozitie in ortopnee
 - torace “fixat in inspir” ; torace emfizematos, marit in diametre,
hipersonoritate

Stetacustic pulmonar:

 -murmur vezicular redus, diminuat, raluri sibilante si ronflante diseminate, la

inceputul crizei; posibil si raluri subcrepitante ulterior
Emfizemul poate duce la coborarea diafragmului, cu falsa impresie de
hepatomegalie. Pot fi prezente si semnele clinice ale complicatiilor asociate.
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Diagnostic pozitiv

Diagnosticul de astm la copii:

• anamnestic: existenta manifestarilor atopice in familie,

prezenta statusului atopic: rinita alergică, dermatita
atopica, alergii alimentare
clinic: dispnee paroxistica cu wheezing

• functional: obstrucție bronșică reversibilă

• terapeutic: răspuns eficient la tratament cu

bronhodilatatoare de scurtă durată

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Diagnosticul de astm la copii
La copiii cu vârste mai mari de 5 ani metodele -evaluarea functiei
pulmonare: -spirometria,
-PEF-metrie, cu mențiunea ca acestea pot fi efectuate la
copiii mai mari de 5 ani, ce coopereaza la efectuarea testelor.
-FeNO
-MBW, LCI

La copii mai mici, la care numarul episoadelor de wheezing sunt numeroase se

poate evalua probabilitatea de a dezvolta astm.
Asocierea unui criteriu major ( astm la rude de grad I, dermatita atopica in
antecedente diagnosticata de medic ) si 2 minore( eozinofilie, hiper IgE, IgE
specific pozitive, prick test pozitiv), la un copil cu mai mult de 4 episoade de
wheezing in ultimele 6 luni, sunt sugestive pentru dezvoltarea ulterioara a
astmului .

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Criterii predictive astm- wheezing
> 4 episoade wheezing in ultimele 6
luni
+

 1 criterii major1  2 criterii minore1

 Astm la rude grad I  Rinita alergica

 prezenta DA dg medic SAU  Eozinofilie, IgE

 sensibilizare la un  Wheezing in context

aeroalergen2 noninfectios
  Alergie PLV, alune2

1-Castro-Rodriguez-AJRRCM 2000

2-NAEEP 2007-Expert Panel Report 3 , National Asthma Education and Prevention Program , July 2007
 Metode de diagnostic si monitorizare
Alte investigații utile pentru diagnosticul de astm:

• evaluarea statusului alergic:

-Eoz, Ig E tot, Phadiatop, teste cutanate alergice

• examen radiologic

• bronhoscopie
Dg. diferential

• tranzit baritat

• ecografie cardiacă
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Flowmeter: flow and volume

Shutter: occlusion for respiratory mechanics and

plethysmography
Measuring lung volume:
Body box or gas washout
Inflatable jacket for forced expirations….

.. AND LOTS OF ENTHIUSIASM AND PATIENCE!

 MBW – Washin

Gas mixture
4% SF6
Pneumotach

Capillary to Mass-
spectrometer
Specific Airway Resistance
 Clasificare

Fct. de severitate spt. Fct. de control

TREAPTA – FORMA DE BOALĂ
I. Astm intermitent


simptome < 1/săpt. (ore, zile)
simptome nocturne < 2/lună
NIVELELE DE


funcţie pulmonară normală între exacerbări
variaţia FEV < 20%
CONTROL
I. Astm persistent – forma uşoară CONTROLAT
 simptome  1/săpt., nu zilnic
 crizele pot influenţa activitatea
 variaţia FEV – 20-30%

I. Astm persistent – forma medie PARTIAL CONTROLAT

 simptome zilnic
 crizele interferează cu activitatea şi somnul
 simptome nocturne  1/săpt.
 variaţia FEV > 30%
NECONTROLAT
I. Astm persistent – forma severă
 simptomatologie continuă
 crize frecvente şi prelungite
 limitarea activităţii
 simptome nocturne frecvente
EXACERBARE
 variaţia FEV > 30%

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Nivelele de control ale
astmului
CONTROLAT PARTIAL CONTROLAT
(unul din criteiile de mai NECONTROLAT
(toate de mai jos) jos in orice saptamana)

Fara
Simptome diurne ≥ 2 / saptamana
(≤2 / saptamana)

Limitari ale activitatii Fara Oricare

3 sau mai multe din
criteriile de astm
Simptome nocturne Fara Oricare partial controlat
(in orice saptamana)
Necesitatea utilizarii Fara
≥ 2 / saptamana
medicatiei de criza (≤2 / saptamana)

Functie pulmonara < 80% din prezis (in orice

Normala
(PEF or VEMS) zi)

≥ 1 / saptamana
Exacerbari Fara ≥ 1 / an

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 TREAPTA – FORMA DE BOALĂ
I. Astm intermitent
 simptome < 1/săpt. (ore, zile)
 simptome nocturne < 2/lună
 funcţie pulmonară normală între
exacerbări
 variaţia FEV < 20%
II. Astm persistent – forma uşoară
 simptome  1/săpt., nu zilnic
 crizele pot influenţa activitatea
 variaţia FEV – 20-30%
III. Astm persistent – forma medie
 simptome zilnic
 crizele interferează cu activitatea şi
somnul
 simptome nocturne  1/săpt.
 variaţia FEV > 30%
IV. Astm persistent – forma severă
 simptomatologie continuă
 crize frecvente şi prelungite
 limitarea activităţii
 simptome nocturne frecvente
 variaţia FEV > 30%
MEDICAŢIE CRONICĂ
 Nu necesită tratament cronic
 Tratamentul crizelor
 Corticoizi inhalator
 Cromone (cromoglicat,
nedocromil)
 Antileucotriene
 Corticoizi inhalator
  2 mimetice cu durată lungă de
acţiune
 Antileucotriene (în asociaţie)
 Corticoizi inhalator
  2 mimetice cu durată lungă de
acţiune
 Corticoizi per os
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 Tratament
 Evitarea factorilor declanşatori

 Tratament medicamentos:

 medicaţie pentru criză(reliever)

 medicaţie pentru prevenirea crizelor(controller)

 Hiposensibilizarea

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 CRITERII DE SEVERITATE A CRIZEI DE ASTM BRONŞIC LA COPIL

uşoară moderată severă Insuf.

resp. severă

dispnee La mers La vorbire În repaus;

Sugar: tipat poziţie
scurt,refu aplecată
zul aliment in faţă
stă culcat şade
vorbirea normal fraze cuvinte

comportame poate fi agitat agitat somnolent,

nt agitat obnubilat
frecvenţa crescută crescută crescută
resp.
muscul. nu este folosită folosită mişcări
accesorie folosită paradoxale
retracţia toraco-
suprasternal abdominale
ă
CRITERII DE SEVERITATE A CRIZEI DE ASTM BRONŞIC
LA COPIL
Puls Absent 10- 20- absent
paradoxal sau<10mm 20mmHg 40mmHg
Hg

>80%pr.
PEF 60-80% <60% Nu se
poate
măsura
PaO2 normal >60 mmHg < 60
mmHg

PaCO2 < 45 < 45 > 45

mmHg mmHg mmHg

SaO2 >95% 90-95% < 90%

Medicaţia de criza/reliever
 Beta 2 agonişti cu acţiune rapidă
 Salbutamol

 Glucocorticoizi sistemici
 calea orală la fel de eficientă ca cea parenterală
 durata 3-5 zile

 Anticolinergice
 Nebulizare, Salbutamol
 Tratament criza
Beta2-agonist cu durată scurtă de acţiune
inhalator,o doză din 20 în 20 de minute, timp de
o oră.
Oxigenoterapie pentru a menţine O2sat  95%.
Glucocorticosteroizi pe cale sistemică
 dacă nu s-a obţinut răspuns imediat
 dacă pacientul a primit recent corticosteroizi oral
 dacă atacul astmatic este sever
Hidratare largă.
 Tratamentul in criza

 2 mimetice (salbutamol, albuterol)

 2-4 puffuri la 20’ interval – 3 doze

evaluare după 2 ore

ameliorare lipsă ameliorare

consultat medicul / internare

2 mimetice la 4 ore
încă 2-3 zile • CS
după dispariţia simptomelor • 2 mimetice
 Aerosoloterapia cu 2 mimetice cu durata
scurta de actiune
 2 mimetice (salbutamol)
 -pMDI-spray-1puf=100 microgr

Doza =2 puf la 20 min

 Solutie pt nebulizat 5mg=1 ml

Doza=0,15 mg/kg c/doza, min 2,5 mg/doza=0,5 ml/doza

 Ventolin nebule 5 mg, Ventolin sirop 2mg=5 ml, Ventolin cp

2mg, 5 mg
 Ventolin solutie injectabila-0,5 mg/ml
 Tratament criza

 Sedarea este contraindicată la pacientul în

criză

 Mucoliticele pot agrava tusea

 Fizioterapia toracică creşte disconfortul

bolnavului
 Episod sever: atitudine terapeutică

Beta2-agonist inhalator la fiecare 60 de minute.

Anticolinergic inhalator.
Glucocorticosteroizi sistemici.
Se ia în considerare administrarea de beta2-
agonist s.c., i.m. sau i.v.
Se ia în considerare administrarea de
metilxantine i.v.
Se ia în considerare administrarea de
magneziu i.v.
 “Camera” de inhalaţie (spacer)
 Avantaje
 nu necesită sincronizare mână-inspiraţie

 particulele de medicament ajung la plămâni în cantitate

mai mare
 Tehnica:
 scuturat/agitat canistra înainte de inhalar+se scoate
capacul+ canistra la capacul camerei de inhalare
 se acţionează dozatorul (spray) introducând în camera de
inhalaţie numărul de doze (pufuri) recomandat de dr
 “Camera” de inhalaţie (spacer)
 se elimină aerul din plămâni

 se fixează buzele de capătul camerei de

inhalaţie şi se introduce lent aerul în
plămâni (2-3’’) expirând apoi aerul pe
nas.
 Atenţie:
 nu se introduce aerul din plămân în
camera de inhalaţie
Raportul consensual PRACTALL EAACI / AAAAI

Management-ul astmului la copil

 Evitarea alergenilor şi triggerilor

 Farmacoterapia

 Imunoterapia specifică

 Educaţia bolnavului şi a părinţilor

 Terapia de fond(controller)

 CSI şi montelukast: instrumente importante în

tratamentul astmului la copii
 BADLA doar cu precauţie, în cazurile persistent
severe

Recomandari:
CSI la cei cu teren atopic
Montelukast de preferat la copii sub 10 ani mai ales
cu astm viral
NIVELELE DE CONTROL DECIZII TERAPEUTICE

REDUCE
CONTROLAT
Mentineti tratamentul curent si
incercati sa gasiti nivelul de medicatie
care controleaza boala
Luaţi în considerare ,,STEP UP” pentru
PARTIAL CONTROLAT a obţine control

NECONTROLAT ,,STEP UP” pâna la obţinerea controlului

CRESTE
EXACERBARE Tratarea exacerbarii

REDUCE CRESTE

PASII DE TRATAMENT ( STEPs)

STEP STEP STEP STEP STEP

1 2 3 4 5
 SCADE CRESTE

Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5

Selecteaza una Selecteaza una Adaugă una sau Adaugă una sau
mai multe amândouă
CSI în doză mică CSI în doză mică + CSI în doză CSO
BADLA medie/mare +
BADLA
Antileucotriene CSI în doză Antileucotriene Anti IgE
medie/mare
CSI în doză mică + Teofilină retard
Antileucotriene
CSI în doză mică +
teofilină retard

Adaptat dupa GINA 2016

GINA 2019 !!!
La stratégie thérapeutique de fond (controller)

https://ginasthma.org/
La stratégie thérapeutique de fond (controller)

https://ginasthma.org/
 Conducerea tratamentului
 Step-down
 dupăcel puţin 3 luni de control al bolii
 scheme
 tratament iniţial cu doze medii / mari de GCI 
redus doza la 50%, apoi administrare în doză mică
 tratament iniţial asociere GCI + 2 agonist cu durată
lungă de acţiune 
 reducerea dozei de GCI la 50%, apoi renunţare
la 2 agonist
sau
 switch la 1 doză / zi
 tratament iniţial GCI + alt antiastmatic  redus
doza de GCI la 50%
 întrerupereatratamentului controller după un
an de control al bolii
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
Raportul consensual PRACTALL EAACI / AAAAI

Tratamentul medicamentos (copiii < 2 ani)

Diagnosticul de astm se pune după >4 episoade de obstrucţie bronşică

reversibilă în ultimele 6 luni

β2-agonişti intermitent De primă intenţie în ciuda dovezilor contradictorii

LTRA Terapie de control zilnică pentru wheezing-ul viral
(tratament pe termen scurt sau lung)
Corticosteroizi nebulizaţi Terapie de control zilnică pentru astmul persistenta
sau inhalatori
Tratament de primă intenţie când este dovedită atopia /
alergia
Corticosteroizi oralib În episoadele acute şi frecvente de obstrucţie bronşică

aÎnspecial pentru formele severe sau pentru formele care necesită terapie cu CSO; b 1 - 2 mg/kg/zi de prednison timp de 3 până la 5 zile în
timpul episoadelor acute şi frecvente de obstrucţie bronşică.
Adaptat după Bacharier LB, et al. Allergy. 2008;63(1):5–34.

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

Raportul consensual PRACTALL EAACI / AAAAI

Tratamentul medicamentos (copiii > 2 ani)

CSI
SAU LTRAa
Step down dacă Step down dacă

(echivalentul a 200 µg (Doza în funcţie de

este cazul

BDP) vârstă)
Step up pentru imb.controlului

INSUFICIENT CONTROLAT b

Creşterea dozei de CSI (echivalentul a 400 µg BDP)

SAU
Adăugarea CSI la LTRA
este cazul

INSUFICIENT CONTROLAT c

Creşterea dozei de CSI (echivalentul a 800 µg BDP)

SAU
Adăugarea LTRA la ICS
SAU
Adăugarea
INSUFICIENT BADLA
CONTROLAT c
Alte opţiuni de tratament
•Teofiline
•Corticosteroizi orali
aLTRA pot fi consideraţi în mod particular utili dacă pacientul are şi rinită; bse verifică complianţa, evitarea alergeniilor şi se reevaluează
diagnosticul; cSe verifică complianţa şi se ia în considerare trimiterea către un specialist.
CSI=corticosteroid inhalator; LTRA=antagonişti ai receptorilor de leucotriene; BDP=beclomethasone dipropionate; BADLA=β2agonist cu durată
lungă de acţiune.
Adaptat după Bacharier LB, et al. Allergy. 2008;63(1):5–34.

Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil

 Raportul consensual PRACTALL EAACI / AAAAI
PRACTALL recomandă folosirea fie a CSI sau a LTRA ca şi terapie iniţială
de control pentru astmul persistent
CSI
(echivalentul a 200 µg BDP)
 Tratament de primă intenţie pentru astmul
persistent
 Dacă astmul este insuficient controlat ar trebui
introdus iniţial ca tratament de menţinere
 Atopia şi afectarea funcţiilor pulmonare
anticipează un răspuns favorabil
 Dacă dozele mici nu asigură un control
adecvat trebuie identificat motivul. Dacă este
necesar se iau în considerare creşterea dozei
de CSI sau adăugarea LTRA sau BADLA
 Efectul la copii mai mari dispare la
întreruperea tratamentului
 La copii preşcolari au apărut noi dovezi care
nu sprijină rolul CSI în modificarea cursului
bolii după întreruperea tratamentului
Adaptat după Bacharier LB, et al. Allergy. 2008;63(1):5–34.
SAU LTRA
(Doza în funcţie de vârstă)
 Tratament alternativ de primă intenţie pentru astmul
persistent
 Doveziile clinice sprijină folosirea LTRA ca şi terapie
iniţială de control pentru astmul uşor la copii
 Vârsta mai mică (sub 10 ani) precum şi detectarea
unor nivele crescute de leucotriene urinare anticipează
un răspuns favorabil
 Terapie pentru pacienţii care nu pot sau nu doresc să
utilizeze CSI
 Util şi ca terapie add-on la CSI: mecanism de acţiune
diferit şi complementar
 Sugerat în tratarea wheezing-ului indus viral la copiii
mici
 Beneficii dovedite la copii începând de la vârsta de 6
luni
 LTRA pot fi în special utile la pacienţii care au şi rinită
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
 CONCLUZII
La copiii 0-2 ani:
LTRA este tratamentul de elecţie pentru wheezing.
CS prin nebulizare la copiii atopici.
La copiii peste 2 ani:
CSI (în special la cei cu alergii) sau LTRA (mai ales
pentru astm intermitent şi usor) de primă intenţie.
În caz de nevoie se adaugă LTRA sau CSI (în funcţie de
tratamentul iniţial) sau se creşte doza de CSI.
Ulterior se poate adăuga BADLA/teofiline în caz de lipsă
de control (se recomanda a se utiliza cu precauţie BADLA
la copii).
Forme particulare:
LTRA au indicaţie de elecţie în caz de astm viral, BIE sau
astm asociat cu rinită.
Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
Raportul consensual PRACTALL EAACI / AAAAI

Recomandări pentru imunoterapie

 Numai la cei la care componenta alergenica
este dovedita; cu extracte standardizate
 Utilizată alături de terapia medicamentoasă si
controlul mediului
 Nu este recomandată când astmul este
instabila
 Sensibilizarea la mai mult de un alergen nu
reprezintă contraindicaţieb
 Vârsta nu reprezintă o contraindicaţiec absolută
 Pacienţii nu trebuie sa renunte la terapia
medicamentoasa de fond
aînziua tratamentului, pacienţii trebuie să prezinte simptome minime sau deloc, iar funcţia pulmonară (FEV1) să fie cel puţin 80% din valoarea
prezisă.
bDar poate să îi reducă eficienţa datorită necesităţii limitării dozei de alergen în cazul administrării concomitente a mai multor alergeni.
cPoate fi utilizat la pacienţi începând de la 3 ani deşi nu este aprobată utilizarea acesteia la vârstă aşa mică.
Adaptat după Bacharier LB, et al. Allergy. 2008;63(1):5–34. Ioana Ciuca-Astmul bronsic la copil
New treatments