Noțiuni generale privind referendumul

Terminologia cuvantului referendum

Cuvantul referendum sau plebiscit este originar din limba latina si este folosit pentru a desemna
procesul de consultare directa a cetatenilor unei tari in legatura cu un text de lege de o importanta
cu totul deosebita sau asupra unei situatii de importanta nationala. Referendumul sau plebiscitul
este o forma de democratie directa, in contrast cu democratia reprezentativa.
Art.2(1) al Constitutiei Romaniei prevede: "Suveranitatea nationala apartine poporului roman,
care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte,
precum si prin referendum."
Referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a
vointei suverane a poporului roman cu privire la:
a) revizuirea Constitutiei;
b) demiterea Presedintelui Romaniei;
c) probleme de interes national.
Terminologic cuvantul isi are originile in dreptul roman, unde gerunziul verbului referare
desemna o procedura prin care intreg corpul electoral era consultat in mod direct cu privire la o
tema precisa, conferind astfel legitimitate deciziei adoptate. In antichitate ca si astazi referendumul
era apreciat drept instrument prin excelenta al democratiei directe, in care alegatorii isi stabileau
opinia si adoptau o decizie (de regula cu caracter normativ) in mod direct, fara nici un intermediar.
In conditiile prezentei legi se poate organiza si desfasura si referendum local asupra unor
probleme de interes deosebit pentru unitatile administrativ-teritoriale.
In cadrul referendumului populatia poate fi consultata cu privire la una sau la mai multe
probleme, precum si cu privire la o problema de interes national si o problema de interes local, pe
buletine de vot separate.
Problemele care, potrivit art.152 din Constitutie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul
referendumului.
Drepul de participare la referendum

Au dreptul de a participa la referendum toti cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani
pana in ziua referendumului inclusiv, cu exceptia debililor sau a alienatilor mintal pusi sub
interdictie, precum si a persoanelor condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la
pierderea drepturilor electorale.

Valabilitatea referendumului
Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale.
Ca procedura legislativa general acceptata, in cazul referendumului, consultarea cetatenilor se
face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existand doar doua optiuni, Da sau Nu.
Rezultatul referendumului este exprimat prin numararea tuturor voturilor valabile exprimate si
publicarea rezultatului final, in forma votului direct exprimat individual, sub forma unui Da sau Nu.
Majoritatea referendumurilor, cu exceptii notabile care au nevoie de o lege speciala care sa
mentioneze exceptia, necesita doar o majoritate simpla (jumatate din totalul voturilor valabile
exprimate plus unul) pentru a determina rezultatul final, care poate fi un Da in favoarea situatiei,
planului, proiectului sau legii sau un Nu.

Tipuri de referendum
Dupa criteriul efectelor juridice produse, referendumurile pot fi:
1. decizionale (produc efecte juridice obligatorii)
2. consultative (nu produc efecte juridice obligatorii).
Dupa criteriul de decizie adoptata in urma referendumului cu precadere in cazul referendumului
legislativ, se disting:
1. referendum normativ (care tinde la adoptarea unui act normativ)
2. referendum abrogativ (Constitutia Italiei a prevazut posibilitatea abrogarii unor acte
normative prin decizie populara).
Dupa criteriul competentei discretionare lasate initiatorului referendumului se poate face o distinctie
intre:
1. referendumul obligatoriu (este impus de Constitutie, el se organizeaza ex officio, de
indata ce conditiile descrise de norma constitutionala sunt indeplinite. De regula el
are caracter decizional (Franta, Romania); de asemenea, de regula el are ca obiect
legile constitutionale si actele de drept international (cu exceptia notabila a
Portugaliei).
2. referendumul facultativ (este prevazut de Constitutie ca posibil, dar depinzand de
manifestarea expresa a vointei unuia (Presedintele Republicii in Franta sau
Romania) sau mai multor (Guvern, Parlament si/sau sef de stat in Spania sau
Grecia) subiecte de drept. De regula el are caracter decizional)

Esența referendumului constă în participarea directă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor

politice.expand_morePrin intermediul referendumului, cetățenii pot influența direct deciziile care
le afectează viața, sporind astfel gradul de democrație și implicare civică.

Conținutul referendumului:

Conținutul referendumului poate fi divers, cuprinzând o gamă largă de probleme, de la adoptarea

sau modificarea Constituției până la aprobarea unor legi specifice sau respingerea unor decizii
luate de autorități.

Tipuri de referendum:

Există mai multe tipuri de referendum, clasificate în funcție de diverse criterii:

 După obiect:
o Referendum constituțional: vizează adoptarea sau modificarea Constituției.
o Referendum legislativ: vizează adoptarea sau abrogarea unei legi.
o Referendum abrogativ: vizează abrogarea unei legi deja adoptate.
o Referendum consultativ: vizează obținerea opiniei cetățenilor cu privire la o
anumită problemă.
 După inițiativă:
o Referendum de inițiativă populară: inițiat de un număr de cetățeni care solicită
organizarea votului.
o Referendum de inițiativă parlamentară: inițiat de o anumită proporție din
membri parlamentului.
o Referendum de inițiativă prezidențială: inițiat de către președintele țării.

Procedura de organizare a referendumului:

Procedura de organizare a referendumului este reglementată prin lege și poate varia de la o țară
la alta. În general, ea cuprinde următoarele etape:
  Inițierea referendumului: inițiativa poate proveni de la cetățeni, parlament sau
președinte.
 Colectarea semnăturilor: în cazul referendumului de inițiativă populară, este necesară
colectarea unui număr minim de semnături din partea cetățenilor.
 Verificarea semnăturilor: autoritatea competentă verifică validitatea semnăturilor
colectate.
 Stabilirea datei referendumului: data referendumului este stabilită de către autoritatea
competentă.
 Campania electorală: campania electorală are ca scop informarea cetățenilor cu privire
la problema supusă votului.
 Votarea: cetățenii cu drept de vot își exprimă opțiunea prin vot.
 Numărarea voturilor: rezultatele votului sunt numărate de către autoritatea competentă.
 Validarea rezultatelor: rezultatele votului sunt validate de către autoritatea competentă.
 Promulgarea rezultatului: rezultatul referendumului este promulgat de către autoritatea
competentă.

Efectele referendumului:

Rezultatul referendumului poate avea diverse efecte, în funcție de tipul de referendum și de

legislația specifică fiecărei țări. De exemplu, un referendum constituțional poate duce la
adoptarea sau modificarea Constituției, un referendum legislativ poate duce la adoptarea sau
abrogarea unei legi, iar un referendum consultativ poate oferi o imagine a opiniei publice cu
privire la o anumită problemă.

Importanța referendumului:

Referendumul este un instrument important al democrației directe, oferind cetățenilor

posibilitatea de a participa activ la luarea deciziilor care le afectează viața.expand_more Este un
instrument care poate contribui la consolidarea democrației, la sporirea transparenței și la
creșterea gradului de implicare civică a cetățenilor.

Aprofundarea conceptului de referendum

Pe lângă aspectele generale prezentate anterior, iată câteva elemente care pot aprofunda
conceptul de referendum:

Avantaje și dezavantaje ale referendumului:

Avantaje:

 Crește participarea civică: referendumul îi implică direct pe cetățeni în procesul

decizional.
 Legitimitate crescută: deciziile validate prin referendum au o legitimitate mai mare în
ochii publicului.
  Sensibilizare pe teme importante: dezbaterile din cadrul campaniei referendumului pot
educa cetățenii cu privire la problemele supuse votului.

Dezavantaje:

 Costuri ridicate: organizarea unui referendum implică costuri logistice semnificative.

 Decizii populiste: votul emoțional sau lipsa informării complete a alegătorilor pot duce
la decizii neavansate.
 Tyrannia majorității: rezultatul referendumului poate să nu reflecte opinia tuturor
cetățenilor.

Exemple de referendumuri istorice:

 Referendumul din Grecia din 2015: Grecia a organizat un referendum cu privire la

planul de austeritate propus de creditorii internaționali. Rezultatul a fost o respingere a
planului, ceea ce a dus la prelungirea crizei datoriilor grecești.
 Referendumul pentru Brexit din 2016: Regatul Unit a organizat un referendum cu
privire la ieșirea din Uniunea Europeană. Rezultatul a fost o victorie pentru tabăra pro-
Brexit, ceea ce a dus la un proces complex de negociere și retragere din UE.

Contextul referendumului în Republica Moldova:

 Președintele Maia Sandu a cerut recent organizarea unui referendum privind aderarea
Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
 Acest referendum se încadrează în tendința tot mai largă de utilizare a referendumurilor
pentru a decide asupra unor chestiuni majore de politică externă.