Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs TMC
Curs TMC
Cluj-Napoca, 2019
I. Informaţii generale
Cele patru surse indicate sunt de maximă relevanţă pentru problematica acestui curs şi
conţin referiri explicite la modulele cursului, astfel încât ele au fost incluse în bibliografia
recomandată pentru fiecare din acestea, după cum se poate observa în secţiunea „Organizarea
temelor în cadrul cursului”.
Cărţile pot fi consultate la Biblioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.
Evaluarea finală se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate şi notate
achiziţiile teoretice şi practice ale studenţilor.
Intrarea la examenul final este condiţionată de elaborarea temelor de control din prezentul
suport de curs şi de postarea lor pe platformă. Studenţii vor primi feedback la sarcinile realizate
prin e-mail de la tutori, prin comunicare directă pentru cei ce solicită acest feedback, precum şi pe
forumul de discuţii. Ponderea acestor teme în nota finală este de 40%.
Ponderea examenului scris este de 50% din nota finală.
Studenţii se pot prezenta la examen de mărire a notei, în conformitate cu Regulamentele
Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.
Finalităţile educaţionale
În concluzie:
- Elaborarea curriculumului presupune gândirea şi structurarea situaţiilor de învăţare efectivă a
elevilor, precum și prefigurarea experienţelor de învăţare.
- Din perspectivă pragmatică, principala provocare a curriculumului o reprezintă transpunerea,
„traducerea” temelor de studiat în experienţe de învăţare şi formare relevante.
- Experienţele de învăţare pot fi planificate sau neintenţionate, cu efecte pozitive sau negative;
experienţele de învăţare neplanificate, care pot avea atât efecte pozitive, cât şi efecte negative
asupra modelării elevilor. Însă, natura curriculumului se defineşte, esenţialmente, prin experienţele
de învăţare planificate, care vizează obţinerea de efecte pozitive în procesul de învăţare, de
informare şi formare parcurs de elevi.
Disciplina
şcolară
Timp Conţinuturi
Întrucât curriculumul poate fi surprins într-o mare varietate de ipostaze: concept, proiect,
proces, produs, preconizare, potenţialitate, intenţie, document, acţiune, plan, domeniu, structură,
configuraţie, act, fapt ş.a., s-a propus o triadă generică a ipostazelor curriculare (D. Ungureanu,
1999), reprezentativă şi suficient de acoperitoare pentru toate ipostazele:
1. curriculumul ca reprezentare – ipostază care acoperă abordările teoretice, conceptuale,
analizele de structură şi studiul domeniile curriculare
2. curriculumul ca reprezentare a acţiunii, ca proiect de acţiune – ipostază corelată cu
conceperea şi realizarea programelor de studiu, a documentelor curriculare, a diferitelor materiale
3. curriculumul ca acţiune propriu-zisă – ipostază care ne situează în plan practic-
operaţional şi care exprimă faptul că un curriculum reprezintă o realitate educaţională; aplicarea
lui implică realizarea de acţiuni efective, situaţii de învăţare traduse în experienţe de învăţare.
Această triadă este consonantă cu noile paradigme educaţionale şi, în practică, cele trei
ipostaze ale curriculumului se împletesc armonic, alcătuind un tot unitar.
• Sarcini de lucru:
(1) Formulaţi definiţii pentru conceptele de „curriculum neformal” şi „curriculum informal”.
(2) Identificaţi o experienţă de învăţare şi formare pe care aţi trăit-o pe parcursul anilor de
şcoală şi pe care o consideraţi esenţială pentru propria formare/ dezvoltare. Analizaţi
caracteristicile acestei situaţii şi numiţi elementele definitorii ale acesteia, respectiv elementele
sale formative, cu influenţe modelatoare.
• Test de evaluare nr. 1:
(1) Cum aţi defini curriculumul unei familii? Care sunt valorile, dominantele şi caracteristicile
curriculumului propriei familii?
(2) Analizaţi relaţia dintre curriculum şi conţinutul învăţământului, referindu-vă atât la macro-
, cât şi la micronivelul educaţional.
• Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2018), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2017), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Bocoş, M. (2017), Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului, în „Tratat de didactică
modernă”, ediţia a II-a, revizuită, coord. M. Ionescu, M. Bocoş, Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M. (2001), Curriculumul şcolar. Conţinutul învăţământului, în „Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilor”, coord. M. Ionescu, V. Chiş, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2001), Curriculumul şcolar şi aspectele sale esenţiale, în „Didactica modernă”,
ediţia a II-a revizuită, coord. M. Ionescu, I. Radu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.) (2017), Tratat de didactică modernă, ediţia a II-a,
revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Există multe tipuri de curriculum între care se stabilesc, în mod firesc, multiple
interacţiuni.
Curriculum nucleu
(65-70%)
Curriculum la
decizia şcolii
(30-35%)
b) Curriculumul la decizia şcolii (CDS) asigură diferenţa de ore de la TC, care reprezintă
30-35%, până la 100%, respectiv numărul maxim de ore pe săptămână.
În mod complementar curriculumului nucleu, şcoala poate oferi următoarele tipuri de
curriculum: curriculum extins, curriculum nucleu aprofundat şi curriculum elaborat în şcoală,
urmărind să răspundă nevoilor educaţionale şi aşteptărilor elevilor şi să diferenţieze oferta
educaţională.
3. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare – implică întrepătrunderea a cel puţin două
discipline aparţinând unor arii curriculare diferite. La fel ca în cazul opţionalului integrat la nivel
de arie, în programa opţionalului se formulează competenţe specifice din perspectiva problematicii
acestuia şi se selectează conţinuturi complexe, cu care elevii vor opera elevii, dobândind achiziţii
cognitive de ordin înalt şi competenţe complexe (spre exemplu, elevii devin apţi să realizeze
evaluări, sinteze, generalizări, transferuri cognitive etc.). Competenţele generale urmărite de către
propunător/ propunători sunt complexe şi au caracter interdisciplinar sau transdisciplinar, datorită
punerii în relaţie a unor conţinuturi aparţinând mai multor arii curriculare.
Ciclurile curriculare reprezintă periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe mai mulţi ani de
studiu (funcţie de nivelurile de dezvoltare cognitivă, afectivă şi fizică ale elevilor), care au în
comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme metodologice şi care trebuie să asigure:
- continuitatea firească a demersului instructiv-educativ de la un nivel de învăţământ
la altul;
- continuitatea abordărilor didactice, îndeosebi prin transfer de metode de la un ciclu
la altul;
- stabilirea de conexiuni intra- şi interdisciplinare la nivelul curriculumului;
- construirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelată cu vârsta
psihologică a elevilor, cu particularităţile lor, structură care accentuează importanţa
procesului de învăţământ, îl valorizează.
Raţiunea introducerii ciclurilor curriculare în teoria şi practica curriculumului a fost
asigurarea unei funcţionalităţi optime a sistemelor naţionale de învăţământ, care, o perioadă
îndelungată au fost organizate doar pe cicluri de şcolaritate rigide şi formale – segmente cu care s-
a operat numai din perspectivă administrativă, la nivel de sistem şi nu de proces de învăţământ.
Curriculumul Naţional din ţara noastră cuprinde următoarele cicluri curriculare, fiecare din
ele având obiective specifice, care conferă diferitelor etape ale şcolarităţii o serie de dominante ce
se reflectă cu deosebire în structura programelor şcolare:
Clasa/
Niveluri educaţionale
3 4
Învăţământ secundar superior
XII/XIII Învăţământ
17/18 liceal, ciclul
superior
Stagii de pregătire
XI practică cu durata
de 720 ore Învăţământ profesional
3 3
16 X Învăţământ liceal, ciclul (3 ani)
15 IX inferior
14 VIII
Învăţământ general obligatoriu
secundar inferior
Învăţământ
13 VII
Învăţământ gimnazial 2
12 VI 1
11 V
10 IV
9 III
Învăţământ primar 1
8 II
7 I
Clasa
6
pregătitoare
5 Mare
Educaţia timpurie
3 Mică
0
<3
<1
• Sarcini de lucru:
(1) Descrieţi şi analizaţi câteva elemente de curriculum mascat/ neintenţionat, pe care le
consideraţi relevante pentru perioada şcolarităţii sau a studenţiei.
(2) Identificaţi posibili factori care determină decalajele dintre: curriculumul scris şi
curriculumul predat; curriculumul predat şi curriculumul învăţat; curriculumul evaluat şi curriculumul
predat; curriculumul evaluat şi curriculumul învăţat. Realizaţi analize pedagogice referitoare la
raporturile dintre tipurile de curriculum amintite.
(3) Propuneţi criterii generale pentru configurarea curriculumului exclus/ eliminat şi
explicitaţi în ce condiţii acest tip de curriculum este acceptat de către profesor.
(4) Realizaţi o analiză a nevoilor educaţionale în cadrul comunităţii în care trăiţi şi propuneţi
câteva sugestii pentru un posibil curriculum local (zonal).
(5) Experienţa acumulată în anii reformei curriculare din România arată că s-a realizat o
confuzie în implementarea curriculumului local şi a celui la decizia şcolii. Curriculumul local (zonal)
a fost denumit curriculum la decizia şcolii, inversându-se, astfel, termenii relaţiei: şcoala ajunge să
decidă care sunt nevoile educaţionale ale societăţii, ce anume se studiază, cât şi cum se studiază şi,
practic, să configureze şi această parte a curriculumului. În aceste condiţii, curriculumul la decizia
şcolii, care presupune aprofundări şi extinderi ale trunchiului comun, devine tot trunchi comun. Aceste
greşeli pot fi corectate prin re-denumirea curriculumului la decizia şcolii în curriculum local sau
zonal şi separarea segmentului de curriculum opţional de cel zonal.
Comentaţi această stare de fapt şi propuneţi măsuri de politică educaţională pentru
remedierea ei.
• Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2018), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2017), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Ciolan, L., Crişan, Al., Dworski, M., Georgescu, D., Oghină, D., Sarivan, L., Singer, M.
(2000), The New National Curriculum, Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti.
Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi.
Miroiu, A. (coord.) (1998), Învăţământul românesc azi, Editura Polirom, Iaşi.
A. Elaborarea/proiectarea curriculumului
• Sarcini de lucru:
(1) Reflectaţi la necesitatea obiectivă a utilizării/ integrării în practica educaţională a
curriculumului centrat pe elev. Raportându-vă la această paradigmă:
a) Realizaţi o listă de comportamente dezirabile ale cadrului didactic, în organizarea şi
medierea experienţelor de învăţare, în sprijinirea activităţii cognitive şi metacognitive a elevilor.
b) Realizaţi o listă de comportamente dezirabile ale elevilor.
(2) Propuneţi modalităţi de identificare şi integrare a nevoilor educaţionale ale elevilor,
respectiv a trebuinţelor şi aşteptărilor lor subiective, în cadrul procesului de elaborare a curriculumului.
(3) Inventariaţi şi analizaţi rolurile specifice ale instituţiilor şi actorilor implicaţi în:
- proiectarea curriculumului unei specializări din cadrul Curriculumului Naţional din
România
- proiectarea curriculară a unor discipline opţionale:
- la nivelul disciplinei
- la nivelul ariei curriculare
- la nivelul mai multor arii curriculare.
(4) Reflectaţi la rolurile specifice ale instituţiilor şi actorilor implicaţi în proiectarea curriculară.
Faceţi propuneri pentru o strategie coerentă de pregătire şi perfecţionare continuă a personalului
didactic, strategie care să reconsidere şi să renegocieze responsabilităţile la toate nivelurile:
- nivelul individual
- nivelul catedrelor
- nivelul instituţional
- nivelul territorial – zonal, judeţean
- nivelul naţional, guvernamental.
• Test de evaluare nr. 3:
(1) Propuneţi criterii pentru realizarea unei paralele între proiectarea didactică tradiţională şi
proiectarea curriculară.
(2) Ce relevanţă are modelul de proiectare curriculară bazat pe competenţe pentru cazul
particular a disciplinei de studiu pe care o veţi preda?
(3) Care este, esenţializat, rolul disciplinelor de studiu/ al conţinuturilor în proiectarea
curriculară şi în structurarea programelor curriculare?
• Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2018), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2017), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Andronache, D. (2014). Proiectarea curriculumului centrat pe competenţe. Perspective
analitice și investigative, Editura Universității din București, București.
Bocoş, M. (2017), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, ediţia a
III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Chiş, V. (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi.
Ionescu, M. (2011). Paradigme educaţionale moderne, ediţia a IV-a revizuită şi adăugită,
Editura Eikon, Cluj-Napoca.
Jonnaert, Ph., Ettayebi, M., Defise, R. (2010). Curriculum şi competenţe. Un cadru
operaţional, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Kouwenhoven, W. (2010). Competence-based curriculum development in higher education
In Cantrell, M., Kool, M., W. Kouwenhoven (Eds.) (2010). Access & Expansion: Challenges for
Higher Education Improvement in Developing Countries. Amsterdam: VU University Press.
Seguin, R. (1991), Élaboration et mise en oeuvre des programmes scolaires (Guide
methodologique), UNESCO, Paris.
Stanciu, M. (1999), Reforma conţinuturilor învăţământului. Cadru metodologic, Editura
Polirom, Iaşi.
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Număr de ore/ săptămână:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
Argument
Competenţe generale
Competenţe specifice Conţinuturi
1
2
3
...
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Număr de ore/ săptămână:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
Argument
Competenţe generale pe arie curriculară
Competenţe generale ale disciplinelor implicate
Competenţe specifice Conţinuturi
1
2
3
...
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Număr de ore/ săptămână:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
Argument
Competenţe generale interdisciplinare sau transdisciplinare
Competenţe generale ale disciplinelor implicate
Competenţe specifice Conţinuturi
1
2
3
...
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
• Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2018), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2017), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Bocoş, M. (2017), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, ediţia a
III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Chiş, V. (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Seguin, R. (1991), Élaboration et mise en oeuvre des programmes scolaires (Guide
methodologique), UNESCO, Paris.
Stanciu, M. (1999), Reforma conţinuturilor învăţământului. Cadru metodologic, Editura
Polirom, Iaşi.
Site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale: http://www.edu.ro
Cercetarea în educaţie
Explicarea şi Prospectarea
înţelegerea educaţiei
activităţii
educaţionale
Ameliorarea şi optimizarea
activităţilor educaţionale
Producerea de schimbări şi
înnoiri în educaţie
Producerea de
inovaţii în educaţie
Generalizarea
practicilor educative pozitive
Realizarea
reformei educaţionale
(inovaţie macroeducaţională)
Relaţii între cercetarea pedagogică, inovaţia şi reforma în educaţie
• Sarcini de lucru:
(1) Reflectaţi la necesitatea realizării reformei curriculare la micronivel pedagogic. Identificaţi
implicaţiile la nivelul managementului şcolar, referindu-vă inclusiv la responsabilităţile şi libertăţile
profesionale ale cadrului didactic, precum şi la (auto)perfecţionarea acestuia.
(2) Daţi o definiţie a conceptului de „cultură curriculară” şi analizaţi-l, referindu-vă la
adoptarea accepţiunii procesuale a conceptului de curriculum în teoria şi practica educaţiei şi în
reforma curriculară.
(3) Reflectaţi la o situaţie-problemă în demersurile de reformare curriculară. Identificaţi
posibile soluţii, formulaţi criterii pentru analiza soluţiilor, evaluaţi-le pertinenţa şi propuneţi o
decizie de politică educaţională.
• Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2018), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2017), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, ediţia a
III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
III. Bibliografia completă a cursului
Andronache, D. (2014). Proiectarea curriculumului centrat pe competenţe. Perspective
analitice și investigative, Editura Universității din București, București.
Bocoş, M. (2018), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2017), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, ediţia a
III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M. (2017), Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului, în „Tratat de didactică
modernă”, ediţia a II-a, revizuită, coord. M. Ionescu, M. Bocoş, Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2001), Curriculumul şcolar. Conţinutul învăţământului, în „Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilor”, coord. M. Ionescu, V. Chiş, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2001), Curriculumul şcolar şi aspectele sale esenţiale, în „Didactica modernă”,
ediţia a II-a revizuită, coord. M. Ionescu, I. Radu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2017), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a III-a, revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Chiş, V. (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Ciolan, L., Crişan, Al., Dworski, M., Georgescu, D., Oghină, D., Sarivan, L., Singer, M.
(2000), The New National Curriculum, Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti.
Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi.
Ionescu, M. (2011). Paradigme educaţionale moderne, ediţia a IV-a revizuită şi adăugită,
Editura Eikon, Cluj-Napoca.
Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.) (2017), Tratat de didactică modernă, ediţia a II-a, revizuită,
Editura Paralela 45, Piteşti.
Jonnaert, Ph., Ettayebi, M., Defise, R. (2010). Curriculum şi competenţe. Un cadru
operaţional, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Kouwenhoven, W. (2010). Competence-based curriculum development in higher education
In Cantrell, M., Kool, M., W. Kouwenhoven (Eds.) (2010). Access & Expansion: Challenges for
Higher Education Improvement in Developing Countries. Amsterdam: VU University Press.
Miroiu, A. (coord.) (1998), Învăţământul românesc azi, Editura Polirom, Iaşi.
Seguin, R. (1991), Élaboration et mise en oeuvre des programmes scolaires (Guide
methodologique), UNESCO, Paris.
Stanciu, M. (1999), Reforma conţinuturilor învăţământului. Cadru metodologic, Editura
Polirom, Iaşi.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale: http://www.edu.ro