MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

LICEUL TEORETIC SANITAR BISTRIȚA

INGRIJIREA PACIENTILOR CU POLITRAUMATISME

ABSOLVENT : ÎNDRUMĂTOR:

Chitul Andreea vDr. Pintea Emanuela

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2015
CUPRINS

Ι. ARGUMENT.........................................................................................Pagina....................

ΙΙ. CONȚINUT.........................................................................................Pagina.....................

ΙΙ.1. Scopul lucrării………………………………………………………..Pagina....................

ΙΙ.2. Obiective stabilite………………………………………………........Pagina.....................

ΙΙ.3. Problemele practice soluționate……………………………………...Pagina......................

ΙΙ.4. Perspectiva personală a candidatului………………………………...Pagina......................

ΙΙ.5. Utilitatea soluțiilor găsite…………………………………………….Pagina.....................

ΙΙΙ. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….Pagina....................

ΙṾṾ. ANEXE………………………………………………………………Pagina....................
 Ι. ARGUMENT

Am ales să studies politraumatismele datorita faptului ca accidentele rutiere care

genereaza nenumarate cazuri de pacienti politraumatizati sunt in continua crestere, cazurile
clinice au o complexitate deosebita si necesita stapanirea unor tehnici de ingrijire foarte bine
cunoscute, dublate de siguranta si rapiditatea interventiei, in scopul salvarii vietii celor
implicati.
Doresc sa aprofundez cunostintele teoretice si practice, astfel incat sa fiu capabila sa
intervin intr-un mod profesionist in orice situatie de acest gen, intr-o tripla calitate, de
asistenta medicala, de om sau de participant in trafic.

ΙΙ. CONȚINUT

ΙΙ.1. Scopu llucrării :

Scopul prezentei lucrări este acela de a prezenta în detaliu abordarea pacienților cu

politraumatisme. In cazul acestora este deosebit de utila evaluarea de bilant al leziunilor,
stabilirea prioritatilor, cunoasterea protocoalelor existente in momentul de fata in spital, viteza
de reactie, determinarea intregii echipe medicale, profesionalismul si empatia manifestata in
momentele respective, care sunt critice pentru pacient.
 ΙΙ.2. Obiectivele lucrării :

ΙΙ.2.1. Definirea unui politraumatism

ΙΙ.2.2. Anatomia si fiziologia regiunilor topografice care pot fi interesate in

politraumatisme

ΙΙ.2.3.Bilantul lezional al politraumatismelor

II.2.4. Etiologia, clinica si terapeutica politraumatismelor

II.2.5 Studiu statistic privind mortile violente din judetul BN

ΙΙ.2.1. Definirea unui politraumatism

Politraumatismul este o stare gravă în care victima prezintă cel puţin două leziuni
majore diferite(leziuni ale organelor interne, ale craniului, ale membrelor etc), provocate de
diferiţi agenţitraumatizanţi (mecanici, chimici, termici sau electrici) şi care pun viaţa victimei
în pericol.

ΙΙ.2.2. Anatomia si fiziologia regiunilor topografice care pot fi interesate in

politraumatisme

a. Leziunile venoase sunt printre cele mai frecvente asociatii datorita topografiei
imediate in pediculul vasculo-nervos. Ca morfologie, leziunile sunt similare celor arteriale si
in aceasta situatie se constituie frecvent o fistula arterio-venoasa cu tabloul clinic si
hemodinamic caracteristic. In alte situatii, hemoragia venoasa este de mai mica intensitate, dar
obstructia venoasa trombotica determina fie insuficienta venoasa (inclusiv forme extensive,
grave: phlegmatia alba dolens, phlegmatia coerulea dolens), fie embolia pulmonara, care
poate evolua grav. In cazul leziunilor asociate arterio-venoase, reconstructia venoasa precede
intotdeauna reconstructia arteriala.

b. Leziunile osteo-articulare se produc concomitent sub efectul aceluiasi agent

vulnerant, sau preced leziunile vasculare, atunci cand un fragment de fractura, o luxatie, o
manevra ortopedica de reducere si stabilizare cu tije metalice intervin ca un corp contondent.
Leziunile osteo-articulare agraveaza tulburarile circulatorii si uneori pot masca evolutia unui
sindrom ischemic sau tromboflebitic, mai ales can membrul este imobilizat in aparat gipsat. In
cursul acestei asociatii reparatia osteoarticulara este initiala, fiind urmata de cea arteriala.

c. Leziunile trunchiurilor nervoase sunt, de asemenea, frecvente si pot estompa

simptomatologia durerosa si motorie ischemica. Leziunile nervoase se repara ultimele in
abordarea chirurgicala multilezionala.

d. Leziunile musculocutanate sunt frecvente si contribuie la agravarea conditiilor

locale si a intregii biologii locoregionale si generale a traumatizatului. Distructii tisulare
masive favorizeaza evolutia trombozei secundare si formarea hematoamelor locale,
predispunand la infectii locale si generale. Tratarea lor presupune excizii intinse si proceduri
plastice de acoperire a zonelor denudate prin operatii plastice succesive ulterioare.

e. Alte leziuni care apar in cazul politraumatismelor: organe abdominale cavitare sau
parenchimatoase, organe toracice, leziuni craniocerebrale. Acestea complica mult atat evolutia
locala si generala a traumatizatului, cat si abordarea terapeutica, putand deveni leziuni
dominante, cu risc vital imediat (traumatism craniocerebral, traumatisme ale cordului si
vaselor mari, traumatisme ale viscerelor parench
 ΙΙ.2.3.Bilantul lezional al politraumatismelor

Traumatologia vasculara presupune bilantul lezional vascular si in primul rand arterial,

ca si al leziunilor asociate locoregionale si la distanta, in cazul politraumatismelor.

Leziunile arteriale se pot manifesta in cadrul unui traumatism inchis sau nepenetrant
(contuzie) sau a unui traumatism deschis sau penetrant (plaga); sau, in ansamblu, fie in
contextul unui traumatism local, a unui traumatism locoregional sau a unui politraumatism.

Din punct de vedere al lezarii vasculare si mai ales arteriale, aceasta poate avea doua
aspecte: (a) cu pastarea continuitatii arteriale (cu sau fara afectarea functionala a fluxului
arterial); (b) cu intreruperea continuitatii arteriale si cu afectarea functionala a fluxului arterial
(Fig.3).

Leziunile arteriale cu pastrarea continuitatii morfologice au mai multe aspecte:

(1). Spasmul arterial, fara a fi propriuzis o leziune arteriala, reprezinta totusi o

modificare a morfologiei vasculare si consta in ingustarea lumenului vascular (asociat sau nu
cu alte leziuni vasculare, neurologice sau perineuro-vasculare. Spasmul arterial are doua
efecte: unul favorabil, de reducere a hemoragiei cand este si o plaga arteriala; si unul
nefavorabil, de agravare sau prelungire a ischemiei chiar cand nu este intrerupta continuitatea
arteriala.

(2). Contuzia arteriala afecteaza partial structurile peretelui vascular: endartera este
cea mai vulnerabila putand chiar avea o solutie de continuitate prin clivare si retractie a
marginilor, leziuni mai severe pot afecta inclusiv media, ambele straturi putandu-se cliva si
retracta, continuitatea fiind pastrata doar de adventice, sub care evolueaza un hematom
parietal fie spre anevrism pulsatil prin intreruperea tesutului de rezistenta al mediei, fie spre
pseudoanevrism sau hematom pulsatil, cand sangele exteriorizat este retinut intr-o cavitate
perivasculara.
 (3).Tromboza arteriala se poate dezvolta pe fiecare dintre aceste leziuni si are dublul
efect: favorabil, pentru oprirea unei hemoragii, si nefavorabil in agravarea si evolutia
ischemiei locale. Tromboza se poate extinde distal sau proximal sau poate emboliza, si, la
randul ei, favorizata de spasm, poate accentua spasmul arterial, agravand ischemia.

Toate aceste leziuni arteriale cu continuitate morfologica pastrata sau intrerupta sunt
foarte necesare de apreciat atat pentru evolutia locala a contuziei cat mai ales pentru o solutie
chirurgicala corecta: un ax arterial contuzionat, cu continuitate morfologica pastrata, se poate
tromboza secundar, impunand o rezolvare chirurgicala (sau interventionala); un hematom
subadventiceal poate evolua spre ruptura secundara si hemoragie locala etc.

Leziuni arteriale cu intreruperea continuitatii

(1). Plaga arteriala afecteaza partial circumferinta, dar in totalitate cele trei straturi
parietale ale arterei, cu intindere, forma, directie variabile: delabrant-neregulat, linear oblic,
longitudinal, transversal. O forma particulara o reprezinta plaga rezultata din smulgerea unui
ram colateral sau perforarea dubla, transfixianta a arterei.

(2). Sectiunea arteriala presupune intreruperea circumferentiala si in totalitate a

straturilor peretelui vascular, urmata, de obicei, de retractia, spasmul si tromboza capetelor
sectionate. Aspectul leziunii este foarte variabil in functie de agentul vulnerant si violenta
actiunii: plaga taiata, anfractuoasa, zdrobita, neregulata, oblica etc. Retractia, spasmul si
tromboza capetelor sectionate pot avea efectul favorabil al hemostazei provizorii.

(3). Fistula arteriovenoasa se constituie atunci cand sunt lezate, prin plagi laterale, o
artera si vena omonima, gradientul arteriovenos dirijand sangele din artera in vena, ceea ce
impiedica evolutia hemoragiei, dar nu si evolutia ischemiei.

(4). O plaga arteriala poate evolua fie ca un hematom compresiv, fie ca un fals
anevrism pulsatil, cand sangele coagulat este retinut si incapsulat in tesuturile moi. In ambele
situatii evolutia este spre ischemie (prin spasm si compresiune externa cu accentuarea
trombozei locale prin factori tisulari ai coagularii) si spre hemoragie, prin efractia unui fals
anevrism pulsatil prin presiunea sangelui, dupa redresarea hemopdinamica.

(5). In cazuri rare, cand agentul vulnerant intereseaza concomitent cu artera si cavitati
sau viscere cavitare se pot produce revarsate sangvine (hemotorax, hemopericard,
hemoperitoneu) sau sangerari digestive prin fistule arterio- (aorto)- digestive, exteriorizate
prin hematemeza si melena.

Leziuni asociate

Incidenta leziunilor asociate este greu de apreciat, fiind foarte variabila

In situatii diferite, leziunile arteriale pot fi dominate sau dominante in bilantul clinic si
prioritatea terapeutica, dar raportul este variabil in evolutia dinamica si presupune o
supraveghere atenta si continua

“Clasificarea traumatismelor vasculare este foarte diferita in functie de criteriile

folosite si care sunt foarte diverse.

a. In functie de durata de actiune a agentului traumatizant: (1) traumatisme vasculare

acute, care sunt cele mai grave si cele mai frecvente si impun un tratament de urgenta; (2)
traumatisme vasculare cronice, in care agentul traumatizant actioneaza un timp indelungat,
determinand boala vasculara traumatica (Socoteanu), asemanatoare cu boala traumatica a
cordului. Notiunea este mai putin cunoscuta, dar cuprinde o serie larga de afectiuni vasculare
cronice arteriale, venoase, limfatice, in care agentul cauzator este traumatismul vascular
cronic.

b. In functie de axul vascular afectat: (1) traumatisme arteriale; (2) traumatisme

venoase; (3) traumatisme limfatice; (4) traumatisme vasculare asociate, arteriale si venoase
sau arterio-venoase.

c. In functie de conjunctura in care au loc traumatismele, se deosebesc: (1)

traumatisme vasculare in conditii de razboi sau de campanie; (2) traumatisme vasculare civile
sau in conditii de pace, acestea putand fi accidente (casnice, de munca, de circulatie etc.),
agresiune, cataclisme naturale etc.

d. In functie de natura agentului vulnerant: (1) prin glont sau impuscare; (2) prin arma
alba; (3) prin alt corp contondent; (4) prin compresiune sau explozie etc.

e. In functie de leziunile asociate : (1) parti moi; (2) fracturi osoase; (3) leziuni
nervoase; (4) leziuni viscerale; (5) leziuni locoregionale intinse; (6) politraumatisme etc.
 Ṿene 47% Plaman 4%
Nervi 28% Stomac 3%
Tendoane 19% Rinichi 3%
Oase 11% Diafragm 3%
Intestin subtire 7% Splina 2%
Colon 6% Duoden 1%
Ficat 5% Pancreas 1%

Tabelul 1: Incidenta leziunilor asociate la traumatismele vasculare

f. In functie de aspectul plagii: (1) inchise, nepenetrante (contuzii); (2) deschise,

penetrante (plagi); (3) biploare sau transfixiante; (4) sectiuni segmentare complete sau
incomplete etc.

g. In functie de sediul topografic: (1) gat; (2) abdomen; (3) membrul superior; (4)
membrul inferior.
 Topografia leziunilor vasculare afectate in politraumatisme” (1*)

II.2.4. Etiologia, clinica si terapeutica politraumatismelor

Incidenta

Incidenta traumatismelor vasculare nu este exact cunoscuta, fiind aleatorie si

multifactorial conditionata conjunctural, dar cresterea “bolii traumatice” in conditiile vietii
moderne sau mai ales in conditiile vietii moderne cu o mecanizare excesiva (locul III in
cauzele de mortalitate, dupa bolile cardiovasculare si cancer, dar locul I intre cazurile de
mortalitate sub varsta de 40 ani) a dus implicit la cresterea incidentei traumatismelor
vasculare (aproximativ 2-5% din traumatisme). Pozitia relativ profunda a axelor vasculare,
protejate astfel de formatiunile osteo-articulare si musculoaponevrotice, ca si elasticitatea
semnificativa fac ca arterele mari si medii sa fie oarecum ferite de actiunea agentilor
vulneranti. Acestia produc lezarea vasculara fie printr-o actiune violenta, fie prin actiune
directa

Conjunctura

Situatiile in care au loc traumatismele vasculare sunt similare celor in care se petrec
traumatismele cordului si ale vaselor mari

1. Conditii de razboi: conflicte armate;

2. Conditii de pace:
2.1. Accidente:
- de munca;
- de circulatie;
 auto;
 aero;
 navale;
 feroviare;
- casnice;
- sportive;
2.2. Agresiune:
- violenta;
- suicid;
2.3. Cadere de la inaltime;
2.4. Iatrogene;
2.5. Cataclisme naturale:
- cutremure;
- alunecari de teren;
- tsunami.

Tabelul 2: Conjunctura traumatismelor vasculare

Ca o particularitate care merita subliniata o reprezinta conditiile iatrogene in care au

loc frecvent traumatisme vasculare, care, pe langa gravitatea in sine, adauga si dificultatea
incadrarii juridice ca mal praxis, ceea ce impune o buna cunoastere a lor atat pantru a le putea
preveni, cat mai ales pentru a le putea recunoaste si trata corect si oportun. Conditiile
medicale sunt manevre diagnostice, terapeutice sau mixte. Termenul iatrogen nu presupune
intotdeauna neglijenta, ignoranta sau malpractice, dar medicul trebuie sa fie avizat, situatiile
fiind extrem de diverse:
 Mecanismul de producere (patogeneza)

Factori mecanici

(1) Cei mai reputati si redutabili agenti vulneranti sunt armele albe, sau armele de foc,
sau schijele sau alti contondenti care sunt antrenati prin suflul unei explozii in conditii de pace
sau de razboi (grenade, mine, obuze etc.). Se cunosc profesii cu risc specific crescut: plaga
macelarilor in abatoare, plaga din corn de vita, prin muscatura sau copita de cal in mediul
agricol.

(2) Un alt mecanism frecvent este strivirea sau comprimarea intre agentul vulnerant si
un plan osteo-articular. Agentul vulnerant poate fi frecvent rezultat prin fracturi sau luxatii: un
fragment al unei clavicule fracturate poate leza artera sau vena subclaviculara; artera sau vena
axilohumerala poate fi lezata in timpul unei luxatii scapulohumerale sau in cursul manevrelor
de reducere. In mod similar, fracturi humerale, de bazin, sau de femur sau luxatii-fracturi ale
genunchiului pot leza vasele topografice omonime.

Cu toate cã studiile au arãtatfaptul cã intestinul este al treilea organ ca frecvenţã lezat

în urma contuziilor abdominale, leziunile de acest gen sunt rare, avand o incidenţãde mai
puţin de 1% .
Consecinta acestui fapt este reprezentatã de experienţa limitatã a chirurgilor înacest tip
de patologie , fapt care nu a permis realizarea unor protocoale de diagnostic universal
acceptate, identificarea leziunilor de IS dupã contuzii abdominale constituindo adevãratã
provocare în ziua de astãzi.
Aşadar, diagnosticarea rapidãşi corectã a acestor leziuni este dificilã, mai ales încazul
pacienţilor politraumatizaţi, la care examenul clinic poate fi normal sauechivoc.

Atitudinea terapeutica in politraumatisme

Protocoalele actuale sunt astfel concepute incat identificarea leziunilor safie facuta in
ordinea impactului lor vital, permitandinitierea terapiei gradual, in functie de gravitate.
Tratament concomitent cu diagnosticul
Initierea gesturilor terapeutice nespecifice deresuscitare si reechilibrare este necesara
pe masurace informatiile diagnostice sunt acumulate, temporizarea lor pana la obtinerea unui
bilant lezional complet documentat paraclinic avand riscul ca asteptareasa fie insotita de
aparitia unei situatii ireversibile.
Examen sistematic
In circumstante traumatice prezenta unei leziuninu exclude concomitenta altora si in
acest contextevaluarea si reevaluarea sistematica, pe regiunianatomice prevaleaza fata de
investigarea amanuntitaa primei leziuni depistate.
Reevaluare frecventa
Modificarile rapide in dinamica evolutiei functiilorvitale si a leziunilor de organ la
pacientul traumatizattoracic este un argument pentru verificarea frecventaa stabilitatii
acestora.
Monitorizare continua
Parametrii masurabili paraclinic pot da deasemenea informatii asupra evolutiei
statusuluipacientului in sensul stabilizarii sau nu a leziunilor si aimpactului lor asupra
functiilor de organ si homeostaziei. Monitorizarea initiata inca de la locul accidentului, cu
mijloace simple, creste in invazivitate pemasura ce ne apropiem de Sectia de Terapie
Intensiva,fiind parte integranta a fiecarei trepte de protocol.
Abordarea in echipa organizata
Abordarea cazului se face in echipa organizata,special antrenata in managementul
traumei, in careliderul echipei este responsabil atat de respectareaprotocoalelor cat si a rolului
fiecarui membru(culegerea de informatii, gesturi diagnostice, manevreterapeutice,
investigatii).In contextul traumatismului toracic existaproceduri de diagnosticadaptate acestei
patologii,cat si masuri terapeutice specifice (toracotomie,pleurostomie etc.) caracteristice
diverselor formeclinice, gravitatii cazului, momentului si locului deabordare a pacientului.
Aceste tehnici trebuiesc insusiteatat de medici de medicina de urgenta, cat si deanestezisti-
reanimatori, gesturile simple fiind cele carede multe ori asigura supravietuirea.
Algoritmul terapeutic pe langa masurilenespecifice de terapie, caracteristice
pacientului criticare si o serie de elemente specifice traumatizatuluitoracic, un loc aparte
ocupandu-l metodele deanalgezie.
Traumatismul toracic reprezinta o entitatefrecvent intalnita in cadrul traumei si este
degrevatde o mobiditate si mortalitate semnificative. Esteevaluat faptul ca aproximativ 20%
din decesele printrauma se datoreaza leziunilor toracice, indiferent demecanismul de
producere.
Evaluarea primara a pacientului traumatizattoracic impune bilantul leziunilor
concomitent cuinvestigarea mecanismului de producere (contuzie,penetrare de mica si mare
velocitate, suflu) inca dela locul accidentului. Prin integrarea acestor date cucele oferite
ulterior de investigatiile clinice siparaclinice se pot suspecta o serie de leziuni asociatetraumei
toracice ce pot genera ulterior mariinsuficiente de organ.Este obligatorie parcurgerea in
ordinea standarda etapelor protocolului de evaluare primara, evitandu-se astfel diagnosticul
unei leziuni mai putin graveinaintea uneia care poate face ca demersul diagnosticsi terapeutic
sa nu mai aiba subiect.Primul pas in resuscitarea pacientilor cutraumatism toracic este
reprezentat de asigurareacailor aeriene si a unei ventilatii adecvate. Pacientiicu traumatism
toracic la care se dezvolta insuficientarespiratorie severa au o rata mult mai mare
demortalitate. Asocierea soc- insuficienta respiratorieacuta are un potential imediat letal.
Din punct de vedere al regiunii anatomiceimplicate, traumatismele toracice se clasifica in:
• traumatisme ale peretelui toracic si plamanilor
• traumatisme ale cordului si vaselor mariintratoracice
• traumatisme ale esofagului si ductului toracic
Protocolul de evaluare, diagnostic si tratament intraumatismul toracic este conceput in functie
degravitatea leziunii.
PUNCTE CHEIE IN MANAGEMENTUL TRAUMATISMULUI TORACIC
Principiile de actiune care stau la baza atitudiniiin fata unui traumatizat toracic sunt similare
cu celedin atitudinea fata de pacientul politraumatizat, avandin vedere riscul vital al regiunii
anatomice.
Ierarhizarea prioritatilor
Prioritatea este data de cele doua etape aleprocesului diagnostic, evaluarea primara si
evaluareasecundara care imparte leziunile in:
Rapid letale:
1. obstructie de cai aeriene,
2. pneumotorax deschis si/sau compresiv
3. volet costal ( torace moale)
4. hemotorax masiv
5. hemoragie masiva externa/ interna
6. tamponada cardiaca
Potential letale:
1. dilacerarea traheo- bronsica,
2. contuzia pulmonara,
3. dilacerarea de vase mari,
4. contuzia miocardica,
5. ruptura de diafragm,
6. ruptura esofagiana
Non letale:
1. hemotorax simplu
2. pneumotorax simplu
3.fracturi costale
4. fractura de stern
5. fractura de clavicula
6. fractura de scapula
7. luxatia sterno-claviculara,
8. asfixia traumatica
Prezumtia celei mai grave leziuni
Suspiciunea clinica a unei leziuni cu risc vitalimpune initierea imediata a masurilor
terapeuticeadecvate si numai excluderea diagnostica a acesteiadetermina suspendarea
atitudinii terapeuticerespective.
Protocolul de evaluare primara a pacientuluitraumatizat toracic trebuie urmat pas cu pas.

II.2.5 Studiu statistic privind mortile violente din judetul BN

Din studiul statistic asupra mortilor violente din judetul Bistrita-Nasaud, studiu
efectuat la Directia de Sanatate Publica B-N, in baza de date existenta privind codificarea
deceselor violente, reiese faptul ca cele mai multe decese accidentale in anul 2014 au fost
datorate politraumatismelor prin accidente rutiere.
Majoritatea cazurilor au fost inregistrate la sexul masculin.
La ambele sexe, decada de varsta cea mai afectata este 50-59 ani.
.

ΙΙ.3. Probleme practice soluționate: CAZ CLINIC

CULEGEREA DATELOR-PRIN INTERṾIU

Surse: Pacient și FOCG

Metoda:Interviu și utilizarea informației

Anamneza :
Nume și prenume: M.M.
Data nașterii: 25 august
1955.
Ṿârsta: 56 ani.
Ocupația: muncitor constructor.
Domiciliul: comuna Șieu Măgheruș, judetul Bistrița Năsăud.
Data intrenării: 23.05.2015. ora 14.30.

Diagnostic la internare: fractură spiroidă cominutivă mediodiafizară a femurului stâng, cu

deplasare, fractură de radius a antebrațului stâng cu deplasare.

Grup sanguin: OI, Rh: + (pozitiv).

Antecedente Heredo-Colaterale: fară contact TBC, neagă: Sifilis, diabet zaharat, HBṾ,
SIDA în familie.

Antecedente personale : pacient de sex masculin, în vârstă de 56 ani, muncitor constructor,

căsătorit, tata a doi copii, clinic sănătos. În copilărie a prezentat erupții infecto-contagioase
obișnuite.

Istoricul bolii
Culegerea informațiilor s-a efectuat de la pacient
și de la însoțitorul acestuia (unul dintre
colegii de serviciu).
În ziua de 23 iunie, ăn jurul orei 12.30, pacientul se afla pe schela exterioară a unui imobil,
executând lucrări de finisare exterioară. În urma unei mișcări efectuate fără să se asigure,
pacientul s-a dezechilibrat și a căzut printre schele de la o înălțime de 6 m, aterizând cu
viteză, cu hemicorpul stâng pe o bară de metal. În urma acestei căzături, pacientul acuză
imediat imposibilitatea mobilizării membrului inferior stâng, însoțită de durere puternică și de
semne ale unei fracturi ale osului femural și durere vie la nivelul membrului superior și
inferior stâng.
În urma acestui accident, pacientul a fost transportat de urgență la Unitatea de Primiri Urgențe
unde, în urma examenului radiologic și obiectiv i se precizează diagnosticul. Este internat în
secția de ortopedie pentru tratament și îngrijiri.

Stabilirea diagnosticului
La examinarea bolnavului, care este asezat în decubit dorsal pe planul patului, se observă
deformarea în curbă a coapsei stângi cu intreruperea reliefului osos al coapsei, mobilitate
anormală, crepitații osoase extrem de dureroase și deformarea în curba a antebrațului stâng ,
mobilitate anormală. Bolnavul nu poate mobiliza coapsa nici antebrațul stâng, nu poate păstra
poziția ortostatică cu sprijinire bilaterală, iar miscările membrului inferior și superior stâng nu
se transmit în axul coapsei. Poziția membrului inferior stâng în rotație externă pronunțată. Nu
prezintă tulburări vascular-nervoase la nivelul membrelor afectate.
În urma controlului radiologic efectuat în serie traumatică, se constată prezența unei fracturi
în spirală, cu multe fragmente de cominuție la nivelul ei și fractură de radius a antebrațului
stâng cu deplasare.

Starea prezentă
Pacient în vârstă de 56 ani, sex masculin, stare generală relativ alterată, afebril, tegumente și
mucoase usor palide, curate, calde, țesut celular subcutanat și adipos bine reprezentat,
ganglioni periferici nepalpabili.

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, raluri
prezente bilateral, F.R.= 19r/min

Aparat cardio-vascular: soc apexian în spatial Ṿ intrecostal stâng pe linia medioclaviculară,

zgomote cardiace ritmice, bine bătute, nu se percep sufluri, A.Ṿ.= 81b/min, TA =
135/70mm/Hg.

Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare și percuție, moale, cu țesut adipos destul de
bine reprezentat. Sub rebordul costal, splina nepalpabilă, nepercutabilă, tranzit intestinal
prezent, scaune normale.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, micțiuni fiziologice, motricitate normală.

Sistem nervos: orientat temporo-spațial, stare de conștiență prezentă, cooperant, motilitate

normală, ROT cutanate prezente bilateral.

Sistem osteo-articular: mobilitate anormală, crepitații osoase extrem de dureroase, deformarea

în curbă a coapsei stângi cu întreruperea reliefului osos al coapsei și deformarea în curbă a
antebratului stâng.
 Sistem endocrin: glande endocrine în limite normale.

Examene paraclinice

23.05.2015
-radiografie în serie traumatică, de os femural: evidentiază fractura spiroidă cominutivă femur
stâng cu deplasare, fractură de radius a antebrațului stâng cu deplasare
-radioscopie pulmonară: pulmonar clinic normal.

Investigații paraclinice conform prescripției medicului

Explorarea sângelui

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

Glicemia 85 mg/dl 75-110 mg/dl
Uree 18 mg/dl 15-42.9 mg/dl
Creatinina 0.5mg/dl 0.5-1.2mg/dl
Fier 90 mg/dl 40-175 mg/dl
Calciu 9.2 mg/dl 8.8-10.1 mg/dl
TGO 14 U.I 2-24 U.I
TGP 16 U.I. 2-20 U.I.
RBC 4.19 mil/mm³ sange 45 mil/mm³ sange
HGB 11.9 gr/100ml 13-15 gr/100ml
HCT 45% 38-51%
ṾSH ♂ 7mm/1h 1-10mm/1h
Timp Quick 13’’ (100% fata de martor) 12-14’’ (100% fata de
martor)
Timp Howell 1’60’’ 1’30-2’30’’
WBC 5400/mm³ sange 4200-8000/mm³ sange
PLT 290000/mm³ sange 150000-300000/mm³ sange
Explorarea urinii: sumar și sediment

Denumirea analizei Valori constatate Valori normale

Densitatea urinii 1022 1015-1030
pH 5.9 5.5-6.5
Albumina Absentă Absentă
Urobilinogen Absent Urme sau absent
Pigmenți biliari Absenți Absenți
Epitelii Rare Rare
Leucocite Frecvente Rare
Urocultură Sterilă Sterile
Tratament prescris de medic pentru bolnav

Denumire Calea de Doze Orarul Perioada administrării

medicament administrare pe zi
Algocalmin i.m. 2f La nevoie 23.05-03.06.2015
Diazepam i.m. 1f La nevoie 23.05-03.06.2015
Oxaciliă i.m. 2gr 500mg/6h 29.05-03.06.2015
Fraxiparine 0,4 s.c. 1f Postoperator 29.05-08.06.2015
Zilnic/10zile
Glucoză 5% i.v. 250mlx Postoperator 29.05.2015
4
Ser fiziologic i.v. 500ml Postoperator 29.05.2015

INTERṾENȚII SPECIFICE PRE/POSTOPERATOR

Pregatirea psihică :

Îi explic pacientului necesitatea intervenției , încerc să-l linistesc, să-l încurajez, îi

prezint echipa care va efectua intervenția conferându-i încrederea în aceștia și-l asigur că
atunci când va fi adus de la sala de operație eu voi fi lângă el și-l voi încuraja și sprijini.

Pregatirea fizică:

Supraveghez funcțiile vitale

Recoltarea de sânge pentru examen de laborator la indicația medicului
Se efectuează EKG
Consult preanestezic

Pregatirea alimentară :

Cu o zi înaintea intervenției chirurgicale pacientul va avea o alimentație hidrică, iar în

dimineața inervenției nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasă :

În preziua intervenției , seara i se administrează un calmant la indicația medicului.

Pregatirea în dimineața intervenției:

Se face toaleta generală

Se pregatește câmpul operator

Îngrijiri post operatorii imediate :

 Pregatirea salonului :
Salonul se aerisește
Se schimbă lenjeria de pat
La ora 12:00 pacientul este adus în salon
Se așează în decubit dorsal fără pernă
Se urmaresc funcțiile vitale
Îi umezesc buzuele pentru a înlatura senzația de sete
Supraveghez în continuare starea pacientului
Stabilirea prioritatilor post operator:

Calmarea durerii:

Să linistesc pacientul
Să -i acord îngrijirile igieno-sanitare
Să aibă o alimentație corespunzatoare
Să aibă o poziție corespunzatoare
Plăgile să evolueze favorabil

NEṾOIA MANIFESTĂRI DE MANIFESTĂRI DE SURSE DE

INDEPENDENȚĂ DEPENDENȚĂ DIFICULTATE

1.Nevoia de a Dependent - Facies crispat - Fracturi

evita pericolele - Neliniște -Evenimente
- Spaimă amenințătoare
- Agitație (intervenție
chirurgicală)
-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de a Dependent - Incapacitatea de a - Durere
se alimenta si utiliza instrumentele, - Atela, gips
hidrata lipsa poftei de mâncare - Anxietate
3. Nevoia de a Dependent - Dificultate de a se - Durere
se îmbraca și îmbraca și dezbrăca - Fracturi
dezbrăca

4. Nevoia de a Dependent - Somn agitat - Durere

dormi și a se -Trezire frecventă - Stare depresivă
odihni
5. Nevoia de a fi Dependent - Neputința de a-și - Slăbiciune
curat si de a-si acorda îngrijirile și - Durere
proteja igiena corporală - Fracturi
tegumentele
6. Nevoia de a Dependent - Izolare de persoane -Absența persoanelor
se recrea semnificative semnificative
7.Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
respira și a avea
o bună postură
8.Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
elimina
9. Nevoia de a Dependent -Discomfort la - fracturi
se mișca și a mișcare
avea o bună
postură
10. Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
menține
temperatura
corpului în
limitele normale
11.Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
fi ocupat și se
realiza
12.Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
comunica
13. Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
acționa
propriilor
credințe și
valori
14. Nevoia de a Independent - nu are dificultăți
învăța să-și
păstreze
sănătate

Problema Sursa de Manifestări de Diagnostic de

dificultate dependenţă nursing
Durere la nivelul - Fracturi - Facies crispat - Durere
membrului stâng -Evenimente - Neliniște - Anxietate
superior și inferior amenițătoare - Spaimă
Alterarea mișcării (intervenție - Agitație
chirurgicală)
-Mediu spitalicesc
Pacientul nu se - Durere - Incapacitatea de a - Dificultatea în a
alimentează și - Atela. gips utiliza se alimenta și
hidratează corespunzător, - Anxietate instrumentele, lipsa hidrata
inapetență poftei de
mâncare
Imposibilitatea îmbrăcării - Durere - Dificultate de a se - stângăcie în a se
și - Fracturi îmbraca și îmbraca și
dezbrăcării dezbrăca dezbrăca
Pacientul nu se șodihneste - Durere - Somn agitat - Insomnii
din cauza insomniilor - Stare depresivă -Trezire frecventă
Oboseală
Imposibilitatea de a-și - Slăbiciune - Neputinta de - Dificultate în a-și
acorda îngrijiri de igienă - Durere a-și acorda acorda
 - Fracturi îngrijirile igienei îngrijiri igienice
corporale

Diagnostic Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare

de nursing delegate
Durere -calmarea - stau de vorbă cu pacientul - Algocalmin -după
durerii în și îl încurajez F II i.m administrare de
următoarele -administrez calmante, - calmante,
ore evitarea miscărilor durerea scade
membrelor afectate în intensitate
anxietate - să fie - discut cu pacientul -Distonocalm -pacientul este
echilibrat explicandu-i necisitatea 1 tableta / zi receptiv la
psihic intervenției indicațiile date
- îi prezint pacientului și este mai
echipa de intervenție liniștit
conferându-i în același
timp încredere în
aceștia
-încerc să-i câștig
încrederea și-i spun să mă
solicite la nevoie
Insomnie - să bene- - asigur un climat de liniște -Diazepam -în urmatoa -
ficieze de un în salon, învăț pacientul 1 tableta/zi rele nopti
somn odih - tehnici de relaxare pacientul se
nitor odihnește mai
bine
Imposibi- - să prezinte - efecutez toaleta parțială -pacientul
litatea de a- tegumente zilnic la pat prezintă
și acorda curate și - schimb lenjeria de pat și tegumente
îngrijiri de integre de corp de câte ori este curate și
igiena nevoie integre
Dificultatea -sa benefi- Ajut pacientul să se Pacientul are o
în a se cieze de o alimenteze și îi servesc alimentație și o
alimenta și alimentație alimentele la o tempe- hidratare
hidrata corespunză- ratură moderată, la ore echilibrată
toare regulate și prezentate cât
mai atrăgător
 ΙΙ.4. Perspectiva personală a candidatului:

Din cele expuse anterior rezulta faptul ca o cunoastere temeinica a notiunileor teoretice si
practice in cazul pacientilor cu politraumatisme, exersarea practica a abilitatilor de ingrijire a
asistentilor medicali care fac parte din echipele complexe de interventie, fac ca abordarea
pacientilor politraumatizati sa aiba loc cat mai repede posibil de la preluare si intr-un mod cat
mai profesionist.
Concluzia studiului statistic de identificare a cauzelor violente de deces ca si
consecinta a politraumatismelor, arata faptul ca acestea reprezinta cea mai frecventa cauza de
accidente, indeosebi la decada de varsta 50-59 ani.
Numarul tot mai mare de accidente rutiere justifica pe deplin interesul crescut fata de
abordarea pacientilor politraumatizati.

ΙΙ.5. Utilitatea soluțiilor găsite:

Cea mai importanta consecinta a prezentului studiu este reprezentata de intelegerea
deplina a bilantului care se face cat mai precoce de la preluarea unui politraumatizat intr-un
serviciu medical, de cunoasterea protocoalelor de interventie profesionista, de intelegerea
rolurilor asistentului medical in echipa mixta de interventie, astfel incat abordarea cat mai
precoce sa poata reda pacientilor politraumatizati sansa la viata.

III. BIBLIOGRAFIE
 1. Beers H. Mark ; Fletcher J. Andrew, Jones Ṿ. Thomas, Porter Robert, Berkwits Michael,
Kaplan L. Justin; Agendă medicală Merk. Medicul casei, Ed. a-2-a , București , Editura
ALL
, 2011

2. Dr. Borundel Corneliu ;Medicină internă pentru cadre medii, Ed. a-4-a , București ,
Editura ALL, 2009

3. Dr. Georgescu Dan ; Dr. Ciocâlteu Al. , Dr. Aron Gheorghiță, Dr. Dina Ion, Dr. Ștefan
Roxana, Dr. Mitrea Mihaela, Dr. Baltog Georgia, Dr. Bucătaru Oana, Dr. Cuieșdean Ariadna,
Dr. Gabor Iulia, Dr. Licu Simona, Dr. Nedelcu Margareta, Dr. Zegheru Cristina, Dr. David
Cristiana, Dr. Rădulescu Daniela , Dr. Ciortea Daniela, Dr. Omer Secil, Dr.Popa Illeana, Dr.
Bumbea Horia, Dr. Bratu Ṿalentin ; Boli interne Ṿol. ΙΙ , București , Editura Națtional, 1998

Web-grafia:

1*. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TRAUMATISMELE-ṾASELOR-
PERIFERI41.php
2*. http://ati.medical-congresses.ro/Files/Ghiduri%20si%20protocoale/2004/Puncte%20cheie
%20in%20managementul%20traumatismului%20toracic.pdf

ANEXA I
ANEXA II
TIPURI DE FRACTURI
LINII DE FRACTURA
ANEXA III

ANEXA IṾ
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

ANEXA Ṿ
IMOBILIZAREA LEZIUNILOR