PROIECT GESTIONAREA EMOTIILOR

-GESTIONAREA FURIEI-

GESTIONAREA FURIEI

Furia a constituit încă din cele mai vechi timpuri un subiect important al culturii
umane, fiind regăsită în mituri, în credințele religioase, literatură.
Furia consituie un răspuns afectiv la amenințările de supraviețuire sau la
experiențele stresante cu care se confruntă individul. Este o emoție primară cu funcții
adaptative legate de mecanismele de supraviețuire care sunt de natură biologică,
psihologică și socială (Fleming, Baum,Singer, 1984).
Din punct de vedere psihologic, furia este una dintre emoțiile de bază ce apare
ca răspuns al unei amenințări și poate avea atât valențe pozitive, cât și negative.
Furia poate constitui o emoție pozitivă, deoarece impulsionează individul să ia
decizii salvatoare în momentele decisive, acționând ca un răspuns moral la nedreptate și
un răspuns rațional la o amenințare. Această emoție poate fi exprimată în moduri
asertive și producitve.
Concret, furia ajută individul să-și protejeze limitele personale, și este utilă în
diminuarea vulnerabilității în fața unui pericol .Ea poate fi rezultatul frustrării atunci
când individul se simte neîndreptățit iar nevoile, dorințele și obiectivele acestuia nu sunt
îndeplinite (Reilly, Shopshire, 2014).
Apariția furiei produce schimbări atât psihologice, cât și fiziologice și are
valențe negative atunci când această emoție este simțită la o intensitate crescută, are o
frecvență ridicată și este exprimată inadecvat. Din punct de vedere fiziologic, furia
intensă și frecventă provoacă o presiune fizică extremă asupra corpului, de aceea în
timpul episoadelor prelungite și dese de furie anumite părți ale sistemului nervos sunt
puternic activate, crescând tensiunea arterială și ritmul cardiac. Modificările care apar
din punct de vedere psihologic sunt reprezentate de pierderea concetrării, scăderea
capacității de toleranță și afectarea capacității decizionale (Pashupati, 2011).
Modul instinctiv, natural de a exprima furia este de a raspunde agresiv. Furia
este un raspuns natural, adaptativ la amenintari; inspira sentimente si comportamente
puternice, adesea agresive, care ne permit sa luptam si sa ne aparam atunci cand suntem

atacati. Prin urmare, o anumita cantitate de furie este necesara supravietuirii noastre. Pe
de altă parte, nu putem ataca fizic fiecare persoană sau obiect care ne irită sau ne
enervează; legile, normele sociale și bunul simț pun limite asupra cât de departe ne
poate duce furia.
Oamenii folosesc o varietate de procese atât conștiente, cât și inconștiente pentru
a face față sentimentelor lor de furie. Cele trei abordări principale sunt exprimarea,
suprimarea și calmarea. Exprimarea sentimentelor de furie într-o manieră asertivă –
nu agresivă – este cel mai sănătos mod de a-ți exprima furia. Pentru a face acest lucru,
trebuie să înveți cum să explici clar care sunt nevoile tale și cum să le satisfaci, fără a
răni pe alții. A fi asertiv nu înseamnă a fi insistent sau exigent; înseamnă să fii
respectuos cu tine și cu ceilalți.
Furia poate fi suprimată și apoi convertită sau redirecționată. Acest lucru se
întâmplă atunci când îți ții mânia, nu te mai gandesti la asta și te concentrezi pe ceva
pozitiv. Scopul este de a-ti inhiba sau suprima furia și de a o transforma într-un
comportament mai constructiv. Pericolul în acest tip de răspuns este că, dacă nu este
permisă exprimarea exterioară, furia ta se poate întoarce spre interior - asupra ta. Furia
întorsă spre interior poate provoca hipertensiune arterială sau depresie.
Furia neexprimată poate crea alte probleme. Poate duce la expresii patologice ale
furiei, cum ar fi comportamentul pasiv-agresiv (revenirea indirectă asupra oamenilor,
fără a le spune de ce, mai degrabă decât a le confrunta frontal) sau o personalitate care
pare perpetuu cinică și ostilă. Oamenii care îi suprimă în mod constant pe ceilalți, critică
totul și fac comentarii cinice nu au învățat cum să-și exprime în mod constructiv furia.
Nu este surprinzător că nu este probabil să aibă multe relații de succes.
In final, oamenii se pot calma singuri, inlatura furia. Acest lucru insemna nu
doar ca isi controleaza comportamentul exterior, ci si raspunsurile interne, iau masuri
pentru a isi reduce ritmul cardiac, pentru a se calma si a lasa sentimentele sa se
potoleasca.
După cum notează dr. Spielberger, „când niciuna dintre aceste trei tehnici nu
funcționează, atunci cineva – sau ceva – va fi rănit” (APA, 2022).

GESTIONAREA FURIEI LA ADOLESCENTI

De-a lungul adolescenței, experiența și exprimarea furiei sunt întâmplări

comune,15–20% dintre familii au raportat niveluri severe de conflict părinte-adolescent
(Montemayor, 1986).
Furia adolescentilor se manifesta cel mai frecvent in contexte interpersonale
nestraine, comportamentul agresiv fiind indreptat catre figuri autoritare, cum ar fi
parintii si profesorii, colegii si membrii familiei, in special fratii. Probleme legate de
furie, cum ar fi comportamentul de opozitie, agresivitatea, izbucnirile de temperament si
ostilitatea sunt prezente frecvent in cadrul Serviciilor pentru sanatatea mintala a
copilului si adolescentului si sunt undele dintre principalele motive pentru trimiteri catre
consiliere si psihoterapie (Armbruster, 2001).
Interventiile de terapie cognitiv-comportamentala in gestionarea furiei urmaresc
sa ii invete pe adolescenti abilitati adaptative de procesare a informatiilor si de adaptare;
se presupune ca aceasta va aborda domenii de prejudecati de procesare si le va permite
sa se comporte mai adecvat. Deficientele si distorsiunile in procesele informationale
sociale (de exemplu Crick & Dodge, 1996) se presupune ca influenteaza forma de
exprimare a furiei si a agresivitatii. De exemplu, o prejudecata atributionala pentru a
percepe comportamentul ambiguu al altor persoane ca fiind amenintator si ostil este
probabil asociat cu agresivitatea reactiva.
Interventiile de dezvoltare personala in gestionarea furiei subliniaza necesitatea
de a aborda problemele ce tin de motivatie, stima de sine si identitate pentru a le permite
adolescentilor sa utilizeze efficient tehnicile de autocontrol. Unii adolescenti dau
dovada de foarte putina motivatie atunci cand vine vorba de controlul comportamentului
agresiv, in special daca se simt fortati sa participle la o interventie de gestionare a furiei
si daca agresiunea devine o trasatura importanta a identitatii lor. Acest lucru se intampla
adesea cand agresivitatea este prezenta in mod activ, deoarece este dovedit a fi eficient
folosita pentru a ii constrange pe altii sa se conformeze cererilor adolescentine, fara a
mai tine cont de limite. Este posibil ca agresivitatea sa fie folosita si ca sistem de
aparare impotriva atacurilor potentiale asupra stimei de sine si a statutului social al
adolescentilor (Donnellan, 2005).

GESTIONAREA FURIEI LA ADULTI

Convingerile, principiile și valorile noastre personale determină ceea ce

percepem ca fiind amenințător sau nedrept în lume. Este posibil ca o sursă de furie
intensă pentru o persoană, nici macar să nu se înregistreze in viziunea altcuiva.
Experiențele negative sau traumatice din trecutul cuiva îl pot predispune pe om
la probleme de management al furiei din diverse motive. Dacă a fost dezamăgit sau
abuzat de persoane apropiate, acest lucru poate face mai dificil să aiba încredere în
oameni și să asume ce este mai bun în alții. Alte probleme de sănătate mintală sau stima
de sine scăzută pot contribui, de asemenea, la dificultățile de gestionare a furiei
(Thomas, 2001).
1. Terpia cognitiv-comportamentala

Terapia cognitiv-comportamentala subliniază legături importante între modul în

care ne simțim, gândurile și convingerile pe care le avem și comportamentele pe care le
realizăm și este un tratament extrem de eficient pentru grupurile psihiatrice și nonclinice
(Lee & DiGiuseppe, 2018).
O meta-analiză care combină 50 de studii și 1640 de participanți a constatat că
persoanele care au primit TCC pentru furie au avut rezultate mai pozitive decât 76%
dintre persoanele care nu au primit tratament (Beck & Fernandez, 1998).
Interventiile terapiei cognitiv-comportamentale in gestionarea furiei vizeaza in
mod obisnuit elemente emtionale si fiziologice ale furiei, procesele cognitive
(gandire/comportament) care conduc la furia disfunctionala si/sau abilitatile sociale si
de comunicare.
2. Interventii bazate pe relaxare

Intervențiile bazate pe relaxare se ocupă de experiența emoțională și fiziologică

a furiei. Oamenii învață să folosească relaxarea pentru a face față mâniei și pentru a-și
reduce excitarea. A fi într-un cadru de spirit mai relaxat îi poate ajuta pe oameni să se
gândească la comportamentele lor și să-și folosească abilitățile în gestionarea
conflictelor și rezolvarea problemelor.
3. Inocularea stresului

In timpul antrenamentului de inoculare a stresului, indivizii repetă un dialog

intern pentru a explica cum ar face față unei situații care provoacă furie. Ei pot crea un
repertoriu de declarații de adaptare sau pot gândi cum vor contesta evaluările negative
ale situației. Prin practicarea acestui dialog de auto-ghidare, ei pot începe să abordeze
situațiile cu un mai mare autocontrol și niveluri mai scăzute de excitare.
 4. Restructurare cognitiva

Restructurarea cognitivă începe ca o misiune de găsire a erorilor, în care clienții

sunt sprijiniți să recunoască convingerile disfuncționale sau părtinitoare și procesele de
gândire care duc la furie, cum ar fi personalizarea excesivă a comentariilor de la alții sau
credințe neajutorate, cum ar fi „oamenii nu mă ascultă niciodată”. Clienții sunt apoi
sprijiniți să dezvolte procese de gândire alternative care sunt mai utile, mai raționale și
mai aliniate cu realitatea (Deffenbacher et al., 2002).
Furia problematică sau cronică are rareori rezultate bune pentru persoana
furioasă. Poate duce la probleme de serviciu, certuri in cuplu și chiar acuzații penale.
Furia pe termen lung poate fi, de asemenea, dăunătoare sănătății noastre.
Experimentarea regulată a emoțiilor negative precum furia poate duce la activarea
cronică a sistemului de răspuns la stres al organismului (Davidson & Mostofsky, 2010).

PROIECT DE ACTIVITATE

Data: 05.12.2022

Obiective cognitive:

O1. Să asocieze situații, stări și reacții cu emoția prezentată

 O2. Să conștientizeze sursele ce stau la baza furiei

O3. Să verbalizeze ideile, gândurile față de situațiile din viață ce le provoacă furie

O4. Să prezinte pașii urmați în gestionarea furiei

O5. Sa găsească soluții proprii pentru exprimarea în mod sănătos a furiei

O6. Să găsească avantajele și dezavantajele unor anumite reacții la furie, a propriei persoane cât
și a celorlalți

Obiective afective

Oa. Să participe activ, conștient și cu plăcere la desfășurarea lecției propriu-zis

Resurse temporale: 90 de minute

Strategii didactice
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, ciorchinele
Mijloace de învățămant: - culori, testul Novaco, testul CAS, carioci, markere, tablă, baloane,
videoproiector, laptop, coli albe
Forme de organizare : Activitate frontală și individuală

Moment organizatoric (1 min):

Pregătirea materialelor. Asigurarea climatului necesar.

Captarea atenției (9 min):

Vizionarea celor două videoclipuri: primul videoclip- Secvențe care surprind apariția furiei din
animația “Inside out”. Cel de-al doilea videoclip este o animație care prezintă metode eficiente
de gestionare a furiei
Metode și procedee: explicația
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector
Forme de organizare: frontală

Dirijarea activitatii (80 min):

 Conversație pe baza celor două filmulețe.

-Ce declanșează furia?

-Care sunt emoțiile din spatele furiei ale personajului principal din filmul „Inside
Out”? – (Moderatorul va face o hartă vizuală pe tablă)
-Ce metode de gestionare utilizează personajul din animația „Managementul
furiei”?

 Exercițiul de constientizare a emoțiilor „Aisbergul furiei” :

Participanții primesc carioci/creioane colorare și câte o foaie albă. Participanții

vor fi instruiți să se gândească la o situație din viață care le-a provocat furie și să
deseneze furia sub forma unui aisberg. Aisbergul reprezintă ideea că, deși furia este
afișată în exterior, alte emoții se pot ascunde sub suprafață. Astfel, explorând sursa
furiei, participanții pot pot obține persective de gestionare.

 Exercițiul de analiza cost-beneficiu:

După ce li se oferă participanților instrumente și foie de scris, sunt rugați sa

noteze câteva din calitățile unei persoane căreia ii admira modul in care își gestionează
furia. Apoi, li se va cere să găsească avantajele și dezavantajele de a reacționa ca
persoana aleasă cât și argumente pro si contra propriei exteriorizari a furiei . Avantajele
și dezavantajele de a reacționa ca persoana admirata vor fi puse în balanță pentru a
vedea dacă modul in care persoana reacționează este unul benefic. În același mod se va
lucra și cu avantajele și dezavantajele modului în care participantul reacționează la furie.
  Testul Novaco. (ANEXA 1)

Se pune intrebarea retorica „ Ati fost furiosi vreodata?”, dupa care se prezinta
activitatile urmatoare. Prima data se inmaneaza testul „novaco” unde participantii vor fi
rugati sa raspunda sincer la cerintele acetuia. Dupa completarea testului se ia in ordine
crescatoare, conform scorului prezentat si moderatorul exercitiului intreaba „a obtinut
cineva scorul in intervalul x- y?”, urmata de intrebarea „care este propozitia la care ai fi
pus un scor mai mare decat posibil si de ce?”. Testul prezentat ajuta sa inteleaga
participantul la activitate, printr-un mod cognitiv, nivelul acestuia de furie.

 Exercițiul de conștientizare a furiei:

Participanții primesc câte o foaie alba și un instrument de scris. Aceștia vor fi

rugați sa își imagineze ca se află într o situație ce le provoaca furia. Inspirându-se după
modelul redat de moderator, aceștia vor trebui sa realizeze o scara, pe fiecare treaptă
notând pașii pe care ii realizează, în gestionarea emoției. Vor surprinde efortul pe care îl
depun în asigurarea stării de liniște.

 Exercițiul de gestionare a furiei “ Balonul furios” :

Participanții primesc câte un balon și vor fi instruiți să umfle balonul în timp ce

se gândesc la o situație recentă care le-a provocat furie. După ce baloanele au fost
umflate participanții vor desena chipul furios al balonului. Moderatorul va iniția o
discuție cu participanții despre modul în care furia poate fi gestionată în mod corect,
încat balonul să nu explodeze.
 Testul „Clinical Anger Scale” (ANEXA 2).

Este aplicat participantilor de catre moderator pentru a vedea daca exista

diferente dintre nivelul de stres masurat cu primul test si nivelul masurat cu acesta.
Acest test ajuta participantii, la fel ca primul, printr-un mod cognitiv, sa observe nivelul
de furie pe care acestia il au.

 Exercițiul de gestionare a furiei “ Cutia cu frustrări”:

 Participanții vor fi instruiți să scrie o situație/dialog frustrantă/care le-a
declanșat furia. Foile vor fi împărtășite cu grupul doar în cazul în care participanții se
simt confortabil cu dezvăluirea mesajelor. După scrierea mesajelor participanții vor lăsa
emoțiile negative în cutie.

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, ciorchinele

Mijloace de învățământ: culori, testul Novaco, testul CAS, carioci, markere, tablă, baloane,
videoproiector, laptop, coli labe
Forme de organizare: Activitate frontală și individuală
Obiective: O1, O2, O3,O4, O5, O6, Oa.

BIBLIOGRAFIE
 American Psychological Association (2022). Control anger before it
controls you. https://www.apa.org/topics/anger/control
 Armbruster, M.A., Sukhodolsky, D.G., & Michalsen, R.N. (2001).
Impact of managed care on treatment process and outcome in the child
outpatient clinic. Paper presented at the 48th Annual Meeting of the
American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, Honolulu, HI.
 Beck, R., & Fernandez, E. (1998). Cognitive-behavioral therapy in the
treatment of anger: A meta-analysis. Cognitive Therapy and Research,
22(1), 63–74.
 Crick, N.R., & Dodge, K.A. (1996). Social information-processing
mechanisms in reactive and proactive aggression. Child Development,
67, 993–1002.
 Davidson, K. W., & Mostofsky, E. (2010). Anger expression and risk of
coronary heart disease: Evidence from the Nova Scotia Health Survey.
American Heart Journal, 159(2), 199–206.
 Deffenbacher, J. L., Oetting, E. R., & DiGiuseppe, R. A. (2002).
Principles of empirically supported interventions applied to anger
management. The Counseling Psychologist, 30, 262–280.
 Donnellan, M.B., Trezesniewski, K.H., Robins, R.W., Moffitt, T.E., &
Caspi, A. (2005). Low self-esteem is related to aggression, antisocial
behavior, and delinquency. Psychological Science, 16, 328–335.
 Fleming, R., Baum, A., & Singer, J. E. (1984). Toward an integrative
approach to the study of stress. Journal of personality and social
psychology, 46(4), 939.
 Lee, A. H., & DiGiuseppe, R. (2018). Anger and aggression treatments:
A review of meta-analyses. Current Opinion in Psychology, 19, 65–74.
 Montemayor, R. (1986). Family variation in parent–adolescent storm and
stress. Journal of Adolescent Research, 1, 15–31.
 Pashupati, M., & Dev, S. V. (2011). Anger and it's management. Journal
of Nobel Medical College, 1(1), 9-14.
 Reilly, P. M., & Shopshire, M. S. (2014). Anger management for
substance abuse and mental health clients: A cognitive behavioral
therapy manual. Journal of Drug Addiction, Education, and Eradication,
10(1/2), 199
 Thomas, S. P. (2001). Teaching healthy anger management. Perspectives
in Psychiatric Care, 37, 41–48.
ANEXA 1

Pentru fiecare propozitie de mai jos, raspunde in dreptul fiecareia cu urmatoarele valori:
0 = daca simti te deranjeaza putin sau deloc
1 = dacate simti putin iritat
2 = daca de simti usor suparat
3 = daca te simti putin furios
4 = daca te simti foarte furios
1. Despachetezi un dispozitiv pe care l-ai cumparat, il bagi in priza si descoperi ca nu
functioneaza;
2. Sa fii taxat in plus de cineva care te-a ajutat sa repari ceva fara sa necesite prea mult
efort;
3. Sa fii corectat in legatura cu ceva in timp ce altii trec nevazuti;
4. Sa ai masina inzapezita;
5. In timp ce tu vorbesti cu cineva, acesta/ aceaasta nu raspunde;
6. Cineva pretinde ca esti ceva ce tu nu esti;
7. In timp ce te chinui sa cari 4 cesti de cafea la masa ta, cineva da peste tine si varsa
cafeaua;
8. Iti agati haina in cuier, iar cineva ti-o da jos, dar nu o pune la loc;
9. Esti abordat de un vanzator din momentul cand calci acolo;
10. Ai un plan de a merge undeva cu un prieten care anuleaza planul in ultimul moment;
11. Se fac glume pe seama ta;
12. Din greseala ai facut un viraj gresit in parcare. In timp ce te dai jos din masina, cineva
tipa la tine „Unde ai invatat sa conduci?”
 13. Stai cu masina la un semafor, iar persoana din spatele tau continua sa claxoneze;
14. Incerci sa te concentrezi, iar persoana de langa tine isi misca nervos piciorul;
15. Cineva face o greseala si da vina pe tine;
16. Imprumuti cuiva o carte sau o unealta importanta si acestia nu o returneaza;
17. Ai avut o zi incarcata, iar colegul/ a de camera sau partenerul/ a incepe sa se planga
despre cum ai uitat sa te opresti la magazin;
18. Incerci sa discuti ceva important cu un prieten sau o ruda, iar acestia nu iti dau nicio
sansa sa iti exprimi gandurile/ emotiile;
19. Te afli intr-o discutie cu cineva care insista sa se contrazica pe un subiec/ o tema despre
care stiu putine lucruri;
20. Cineva se baga in cearta dintre tine si o alta persoana;
21. Esti deja in intarziere si masina din fata ta merge cu 25km/h intr-o zona de 40 km/h, unde
tu nu poti depasi;
22. Calci in guma mestecata de pe jos;
23. Esti batjocorit de un grup mic pe langa care ai trecut;
24. In graba de a ajunge undeva, iti rupi pantalonii preferati;
25. Iti folosesti ultima moneda la un telefon public, dar esti deconectat dinainte de a termina
de format numarul, iar moneda nu iti este returnata.

Pentru a vedea ce scor ai obtinut, insumeaza punctele de la propozitiile de mai sus. Poti
interpreta scorul astfel:
0 – 45: nivelul de furie si frustrare este foarte jos. Doar un mic procent din populatie poate obtine
un scor atat de mic la acest test. Reia intrebarile si observa gradul de sinceritate cu care ai
raspuns sau posibilitatea de negare a unor sentimente.
46 – 55: esti mult mai pasnic decat majoritatea oamenilor
56 – 75: aceasta este scorul mediu al oamenilor de zi cu zi
76 – 85: esti usor mai iritiat decat marea majoritate a populatiei. Deseori reactionezi cu furie
frustrarilor zilnice
86 – 100: esti afectat de reactii frecvente si intense de furie care nu dispar tocmai rapid. Este
posibil sa ai dureri frecvente de cap si tensiunea arteriala crescuta. Furia ta poate scapa adesea de
sub control si poate duce la izbucniri care te pot pune in situatii nefavorabile.
 ANEXA 2

Clinical Anger Scale

(CAS)
Selectați răspunsul care vă caracterizează în momentul de față. Nu există răspunsuri corecte sau
greșite.
Pentru fiecare raspuns incercuit a se tine cont de urmatoarele: a=0; b=1; c=2; d=3
Se face suma tuturor itemilor, iar in functie de rezultat exista urmatoarele valori: 0-13 valoarea
minima a furiei clinice; 14-19 este o valoare usoara a furiei; 20-28 o valoare moderata; 29-63 o
furie clinica severa.

1. a) nu mă simt furios;
b) ma simt furios;
c) sunt furios în majoritatea timpului;
d) sunt atât de furios și ostil atât de des încât nu mai știu ce să fac;
2. a) nu sunt furios când mă gândesc la viitorul meu;
b) când mă gandesc la viitorul meu ma simt furios;
c) ma simt furios cand vine vorba de ce o sa ma astepte in viitorul apropiat;
d) ma simt foarte furios in ceea ce priveste viitorul meu, din moment ce nu poate fi
schimbat in bine;
3. a) ma simt furios deoarece ma simt ca o dezamagire;
b) ma simt furios cand ma gandesc ca am esuat mai mult decat o persoana normala;
c) cand ma uit in trecutul meu, ma simt furios in legatura cu esecurile mele;
d) ma simt nervos fiindca ma simt ca o persoana esuata;
4. a) nu ma infurie lucrurile in general;
b) incep sa devin mai ostil decat eram inainte;
c) sunt destul de furios in legatura cu toate lucrurile in general in ultima vreme;
d) sunt furios si ostil cu absolut tot in ultima vreme;
5. a) nu ma simt chiar ostil cu restul oamenilor din jur;
b)ma simt ostil destul de mult timp;
 c) ma simt destul de ostil in cel mai mult timp;
d) ma simt ostil tot timpul;
6. a) nu simt ca altii ar vrea sa ma infurie;
b)uneori simt ca oamenii incearca sa ma infurie;
c)mai multi oameni decat de obicei incep sa ma infurie;
d) simt ca altii ma infurie constant si intentionat;
7. a) nu ma simt furios cand ma gandesc la mine;
b) in ultima vreme nu ma simt furios cand ma gandesc la mine;
c)destul de mult timp ma infurii cand ma gandesc la mine;
d) cand ma gandesc la mine simt o furie intensa;
8. a) nu ma infuri cand ma gandesc la altii care mi-au stricat viata;
b) incepe sa ma infurie ca altii mi-au stricat viata;
c) ma simt furios cand altii ma impiedica sa am o viata buna;
d)sunt constant furios deoarece altii mi-au facut viata total mizerabila;
9. a) nu ma simt suficient de furios pentru a rani pe altcineva;
b)uneori ma simt atat de furios incat as rani pe cineva, dar nu as face-o;
c)furia mea este atat de intensa incat uneori as rani pe cineva;
d) sunt atat de furios incat mi-ar placea sa ranesc pe cineva;
10. a) nu tip la oameni mai mult decat de obiceii;
b) tip la alti oameni mai mult decat obisnuiam sa o fac;
c) tip la oameni tot timpul;
d) tip la alti oameni atat demult, incat uneori nu ma pot opri;
11. a) lucrurile nu mi se par mai iritante decat de obicei;
b) ma simt usor mai mult iritat decat de obicei;
c) ma simt iritat in mare parte a timpului;
d) sunt iritat tot timpul;
12. a) furia mea nu intervine cu interesul meu pentru alte persoane;
b) furia mea intervine uneori cu interesul meu pentru alte persoane;
c) devin atat de furios incat nu vreau sa fiu langa alte persoane;
d) sunt atat de furios incat nu suport sa fiu langa alte persoane;
13. a) nu am sentimente de furie care sa persiste care sa-mi influenteze abilitatea de luare a
deciziilor;
b) uneori, furia mea, intervine in abilitatea mea de a lua decizii ;
c) sunt atat de furios incat am probleme de a face decizii bune;
d) sunt atat de furios incat nu mai pot face deloc decizii bune;
14. a) sunt atat de furios si ostil incat alti oameni ma displac;
b)uneori oamenilor nu le place sa fie langa mine deoarece devin furios;
c) in mare parte a timpului, alte persoane stau departe de mine deoarece sunt foarte furios
si ostil;
d) oamenii nu ma mai plac deloc deoarece sunt furios tot timpul;
15. a) furia mea nu intervine cu munca mea;
b) din cand in cand furia mea intervine cu munca mea;
c) furia mea intervine cu capacitatea mea de a munci;
d) furia mea ma impiedica sa mai muncesc;
16. a) furia mea nu intervine cu somnul meu;
b) uneori nu dorm bine din cauza ca ma simt furios;
c) furia mea este atat de mare incat stau treaz cu 1-2 ore mai mult decat de obicei;
d) sunt atat de furios incat nu dorm prea mult noaptea;
17. a) furia mea nu ma face sa ma simt mai obosit decat de obicei;
b) furia mea incepe sa ma oboseasca;
c) furia mea este atat de intensa incat ma face sa ma simt foarte obosit;
d) furia mea ma face sa fiu prea obosit sa pot face ceva;
18. a) apetitul meu nu are de suferit din cauza furiei mele;
b) furia incepe sa imi afecteze apetitul;
c) furia mea ma lasa fara un apetit prea mare;
d) furia imi este atat de intensa incat nu mai am apetit deloc;
19. a) nu imi este afectata sanatatea din cauza furiei;
b) sanatatea incepe sa-mi fie afectata din cauza furiei;
c) furia ma impiedica sa fiu atent la propria sanatate;
d) sunt atat de furios in ultimul timp incat ma impiedica sa mai acord atentie sanatatii
mele;
20. a) abilitatea mea de a gandi clar nu este afectata de furia mea;
b) uneori nu gandesc foarte clar din cauza furiei mele;
c) din cauza furiei mele nu pot sa ma gandesc la altceva;
d) furia si ositilitatea intervin total in gandirea mea ;
21. a) interesul meu pentru sex nu este influentat de furia mea;
b) din cauza furiei mele sunt mai putin interesat de sex decat as fi fost de obicei;
c) furia mea submina interesul meu pentru sex;
d) sunt atat de furios incat am pierdut tot interesul pentru sex.