arta franceza a secolului al XVIII-lea

Prefale. traducere

,i nale

ALEXANDRU GEORGE

EDil/OND

ET JULES DE GONCQUTIT L'arl dll< dislwLii:me siecle

asupra '!I'czcntei cdiPi

SUIt reZCfval.e

TonIe drepturile in limba romana Edilurii Meridi:.lIl.e.

EDITURA MERiDIANE BUCURE$TI, 1979 I:"-c-

..

Pe coperl. WATTE:\lJ Idilii pe ial'bii verde

Apropierea seriitorilor de artele plastiee, abordarea l01" uneori ea 0 preoeupare seeundadi, interesul critic, freeventarea expozitiilor ~i galeriilor, cu conseeutiva publieare de impresii, formeaza in literatura franeeza 0 indelunga \'i semnificativa traelitie, eare-$i are explicatia desigw" in faptul ca nidiieri ca in Franta ultimelor trei seeole expozitiile de pictura n-au .7ucat un 1'ol social si cultural atH de mareat. In timp ce putini s'int seriitorii franeezi care abordeaza muzica (ne ginelim la competenta .7udecatii cdtice sau la eultivarea ei ea amatori), iar cei care ginelesc problemele muzicale in legatw"a cu propriile lor creatii sint ~i mai putini, dialogul elintre pictura .~i literatura se mentine neintrcrupt, elincolo de ,,~coli" $i de vremi. In cazul fratilor Goncourl", avem ehiar cle-a face eu mai mult decH ni.',ite amatori inteliqcnti sau pasionati, cu ni$te eoleetionari sau frccventatori de galerii $i expozitii. Amineloi au erezut in voeatia lor de pietori sau gravori, an e~ltivat cu elestula perseverenta aeeasta m"ta $L, eel putin in tinerete, au nutrit iluzia afirmarii lor in acest sens. "Talentul" litera1" (ea so. ne exprimam in termeni desigur perimati, dar de neocolit in cazul de .fata) li s-a elezvaluit incielental $i nu prea speetaculos, iar

numele in literatura au izbutit sa ~i-l impuna treptat, prin eforturi perseverente, in paralel cu investigatiile istorice de mai rapida recunoa~tere in epaca. Cine examineaza lista aperela1' fratilar GanCourt abserva numaideeft ca TOmanele, piesele de teatru ~i in genere pradusele fant:zie~ a~terneaza in creatia lor cu cele de investlgatle lstarica, intr-un fel pe care nu-l mai intilnim la nimeni in veacul lor. Mai mult inca, demersul fundamental in ambele forme de manifestare e apraape identic, in tot cazul se supune unei canceptii camune intemeiata pe spiritul de abservatie ~i analiza, pe travaliul rabdator ~i indelung. "Istoria e un roman care a fost; romanul e istoria care ar fi putut fi" spuneau ei. In sfir~it, paginile de critica artistica urmeaza o cale intrutotul apropiatii, obir~ind dint1'-0 identitate de interese ca1'e nu a sciipat nimanui. Istoria, literatura ~i arta plasticii se constituie intr-o sferii de preacupiiri destul de ampla, dar foarte omogenii, pe care cei doi scriitori a atacii simultan, fara vreo inclinatie macar in aparenta precumpanitoare. Daca pasteritatea a hotarit ca glaria lor Sa fie mai de graM literara, contemparanii i-au vazut, mai pe drept, ceea ce au fast in fapt: ni~te cercetiitori pasionati ai realitatii ~i trecutului, ai particularitiitilor ~i sufletUlui unor epoci. Canfiguratia dezvoltarii lor ulterioa1'e s-a viidit de timpuriu, din adalescentii, dar 0 hotii1'ire precisii in sensul preferintelor lor era mai greu de luat atita timp eft nU-~i cucerisera independenta materialii, fapt care insii nu va intirzia sii se producii. Mai precis, in 1848, anul in care moartea prematurii, apraape sUbitii, a mamei lor, vaduvii incii din tinerete, i-a PUs in situatia de a beneficia de 0 rentii mediocrii, suficientii tatu$i pentru a le permite sii ducii 0 existentii de moderatie in independentii, in spiritul acelui "ascetism estetic" pe care, aliituri de un Flaubert, l-au ilustrat in 6
7

atunct , doua~zeci si cinci , e Poca. Edmond avea pe .'era sa de func!ian~r, d ani si a renuntat la Call ni abia paraslse ioer Jul~s, de op!spreze~:dii a stralucite. Primul colegiul uncle facus:~t !talia, urmind 0 vec,h~ lor [find, a fost '~;o~i~;:~ f~ancezi, inc~ puternJ~~ incltnatw a pt , ntele revolutwnare 'l e atund. v ~vent~,e v-;i modifice itin.eranu p aceas.ta tara l-au stltt sa, 1 t cu sacul l a Spl'nare tntr-un t , si astfel, au pv~;ad felul celui inca practtc~ ' iur al Frantet e" . vremii trednd prtn one$t~i me$te$ug.r;'t ~lauPhine: Provenfa $i Burgundw, Lyonna , v '11, Algeria. care le-a ' d pina la urma t , ajungtn "ca impresie. v produs 0 puterm ., ala ajunqe sa se Pe drum, intenfi~ pnnr;lPd' l de a 'se forma Pl era cu gtn u v , estompez~. ecas. t' plastid. Se pare vc~ Jurca picton, ca ~r~lfa~ de simple insemn~n asunalul de note, tmf v l . kilometrilor $t sumelo t ., 'pra e ape r , numaru U1. t propriul ta l en t litel lor cheltuite, le-a r~1);lascr;se la Alner. Totu$i, nl bt prar ' indeose "t'" m pacn . e 'lte1';or '. din ce m c_ aflrmafl u cei dni scnl on", 'v ultive arta acuareconttnuat sa c . mai ,ferm, au v ravurii; au ramas $l tn lei si mai cu seama ;-z 9 fl' de unele par' 't sul marca.. , ceea c~ .?~'~ve$e. ~cn un~i ucenicii tehnlce : ticulantatl specl.f!ce nici un fel momentele ideea de a nu scapa l~ erfecttbilWitii trende inspiratie, conceptla p, 'lu; prin rdlectirz ' ,"ea mestesugu tate prtn cuceru '\,' f; v Edmond a frec. v . aplicatia m'tts tca. , as~dua, prm. " Jules care tlustrase ventat acade.mw DUPUdt'~, ,'s 'si ropiase litop. t Dame e ell1. \ ~ , in liceu No re, elev al acestuia), a $l gmfii de Gavarm (ca uri si acuarele intre expus la Salon desene, grav .

de

b'

"

b,

1861 $i 1865, , torilor mai Amindoi au frecventat lun:~a plC , i~trab i" ai artet, tn care t-a ales a ace lor " aeml l . Edmond pictarul Pou:dus un fost colegva t mrev~lafie 'a canstituit-a th' Dar adevara a l i ter. . t'stica in sensul ce ma pent1'u formafw l,ar.a~ t irea' cu Gavarni, artist larg al cuvintulut, mtlln . . d 't ne-o dezmm . ClU , dat s; mai contradtctonu eCl
,b

viiluie arta sa \'ii caruia cei dol discipoli aveau sa-i inchine dupa maarte un marc studiu (1868) cu concluzii e::cagerate in ceea ce prive$te valoarea fecundului litograf. Gavarni, al carui gust era specific unui artist, adica de multe ori capricios, le-a inculcat admiratia pentru Descamps in cletrimentul lui Delacroix $i mai ales oroarea fata de neoclasicismul lui David. De fapt, propriile lor gusturi if indrumau mai cu7'ind spr'e arta veacului precedent elecit Spre cea a epocii lor. Sa nu uWim ca cei doi romancieri n-au inteles impresionismul $i ca multe din .iudecatile lor despre cite un artist dovedesc uneori a reqretabila lipsa de arientare, In aceste conelitii, apropierea de arta .~i istoria secolului al XVIII-lea devine si mai semnificativa. E vorba in primul l'ind de originea lor aristocratica, realii sau inchipuita, care-i fiicea sa se simta solidari, eel putin pe unele laturi, eu unele aspecte ale Vechi1llui Regim. (De fapt, familia Huot, originara din Lorena, nu .'Ie ilustrase decit foarte l'erent, in generatia tatalui scriitorilor, om de arme .~i spirit aventuros, care a facut ca1'iera, vai! in rampaniile napoleoniene, a.iungind la qradul de general, Tatal acestuia iSi anexase la numele sau, Huot, pe eel al domrmiului pe care-l poseda, Goncourt, abia in ultimii ani ai domniei lui Ludavic al XVI-lea, Jiira insa n fi innobilat.) Veaeul predilect penb'u fratii GonCourt era unul in care idealurile lor de viatii parusera a se realiza eel mai bine. Daci'i enoca nu fusese mal'eata, in schimb aV1lsese stil Si personalitate, gratie $i spirit. A 0 studia insemna pentru ei 0 intom'cere in trec1lt. Dar, de fapt, nu intr-un treeut 7Jrea indepartat, in ~are imaginatia "poetica" 8-ar fi nutut C1lf1lnda in vederea vl'eunei restaurari de tip romantic! Pentru ei, oameni ai secolului al XIX-lea, cel precedent era inca a realitate vie, care determinase epoca lor, 0 modelase, ii lasase a mare mO$tenire ignorata sau dispretuWi. Asa Se intimpla co., de$i cei doi istorici au investi8

XVIII-lea cu un f e l de pasiune gat secolul al, ,. t~ ei nu au accentuat exclusivist(1. $~ spec~a..llzalap'entru a delimita in ., l' speclf~cu It ' diferente e $~ ~ cle 0 us" neaparat a ew. felul acesta ~ epo~a ",~. Pconce tiei lor dedt C~' nim~c mat sham :.-, p l't~ti .'Ii aCl, oca In genera 1 n. . aceca ~e a abord~ 0p~~ionati inairlte de toat,e vizium ~e a~sG1nb ~),;", atii li1nitate, dar suStlv de detalm ,'i~de 0 ~Ctr monografica, biogra'ct toda lor e s n" '.J f" nute, ~e ~ individualitati, ue lzzonofica. EL s~ oc~pa , de raM secundare pe plamii, de fIg un ~nal, t ~~ce cZar interesante ca nul importantel. . anuml :fe 'socl'eta~fl' 'iau ca daRiIS o. ., . ~.. figurant~ az unel u a de cZomnia lui Ludotoare de ton. Se ?Cd Amantele lni Ludovic al vic al XV-lecla, C'emelc'R 1n "erol111 R1 XVIII-lea V 1 e Fl ~ ., . . X - e~ sau le marile personalitCiti ale ~'ea..cu(1877 ~, n1l c. 7 cnum.bre : Portrete lJ1hme lHi, C1 de acelea c"e ~-leR (1857-1858); nu de din secolul . a1 XVII, d .'I la raderea regamarile evcmmentc CQ1 au .n . . e lu

de

;tu
A

litiitii, ci de, Istof=ia'tSOCuic:tcfeti~~:~l;~~l~~:i ~1~~~Vi~ S t' . (1854) 211. lrs~ 11. ,

leI lXVI-lea " C1 d' e IS tOl'l" Mariei-AntoRneta. all ' cI a pOl"?; de la amanllntul SOCotlt Metoca or e e .' ," f vecIea traincl 0 semnificativ. "Istona nn poa,e tion de stofa e]Joca din care nu avem un e$?,n . l '. " 7" spuneau e1. $imemu llnu.z]Jlm~, u al XVIII-lea Investigal'ea artel elm secol 7 b f ma . Ime, Ei'.' 0 concep su or urmeaza ' aCeea$l l" . l -au . . , f'i de pIcton pe care e unor mrCl, monogl a 1 f l 't eviste intre fiicut sa apal'a se J-J arat " ine ,und' e l' d a ,moar1859 si 1870 apoi 'in fasclcule, eCl up . " Jules, care SUl'Vl1~em~ '11.1875' (in edi" tre ltimp Reumtea lui lum .'Ie realzzeaza '1 l'ea mtz:-l~~ v..,o, ... ~ d Academia care le tia defmltwa, mgn]~ta e ) Artistii care au ~ le 'in trel volume., .. pom'ta nume , . tatori s'int. fratl1 atras atentia celor dOl cerce (1860) P~udhon . A b' (1859) Watteau , , Samt- u m, (1863) Chardm (1861), Boucher (1862),r. Greu~~court (1866), La (1864), Fragonar~ (l~q:J), De C chin Eisen, 9 Tour (1867), vimetV}tLZ Gravelot, 0 ,
(l
U

Moreau (1868-1870). Alegerea aceasta pare dictatii de capriciu. Nici un sculptor nu le-a retinut atentia; lipsesc, de asemeni, nume de o anume importantii din pictura francezii a ac.elei vremi, ca Nattier, dar apar figuri pe care astazi Ie consideriim minore. De fapt, seria investigatiilor a fost intl'erupta intr-un stadiu in care se aflau in pregiiti1'e Pater, Lancret, Portail, 0 lucrare despre sculptura, cu privire speciala asupra lui Clodion; dm' explicatia mai general a e ca autorii au incercat sa abordeze in modul cel mai scrupulos $i in spirit strict documentar numai pe al'ti$tii pe care-i puteau intelege mai bine. 0 amplii munca de cercetare a precedat aparitia acestei serii de texte critice, mereu revizuite $i adiiugite cu noi date. Dupa cum spuneam, fratii Goncourt nu erau in nici un caz ni$te simpli amatori. Frecventarea muzeelor, a colectiilO1' particulare (ei vor calatori in 1865 la Venetia, ulterior la Roma; in 1860, impreuna cu Paul de Saint-Vict01', s-au dus la Heidelberg, Cassel, Berlin, Dresda, Nilrenberg, Milnchen $i Viena), dar mai ales o lung a scotocire a anticariatelor, care posedau comori ne$tiute ale artei jranceze din secolul precedent, au constituit 0 baza documentara dintre cele mai solide, pentru vremea lor unica. Cei doi istorici 11,1receau la Judet carea propriu-zisa decit in clipa in care aceastii pril1ta, dar importanta, etapa de adunare, clarificare $i stabilire exacta a datelor vietii i operei vreunui artist era efectuata. Moartea lui Jules I-a facut pe Edmond sa nu mai continue lucrarea, dei ambii 0 preferau tutw'or celorlalte scrieri ale lor. A$a cum ne-a ramas, ea e 0 capodopera a istoriografiei artistice pe toate latw'ile ei, deopotrivii interpretative $i clocumentare. Meritul e cu aUt mai mare cu dt 0 cel'cetare de asemenea natura trebuia in primul rind sa umple un gol. Ce1'cetarea veacului al XVIII-lea se afla abia la inceput, im' epoea era privita cu nepiisare sau dispret. La

. ' . doi istortet , tnt't'ta u opera lor vremea cind eel, . I oseda 0 singura ptnZa de valorifieare, Lu~ru. P pentru Cytera, care tr de Watteau, 1mbal cal :a.1,11,- 0 sala de curs a .. . tregt t tn t-tuse deeentt F moase un d e servise drep . sa 1 $colii de ~rte . DU I nte' ale discipolilor ut tinta joeu1'1,lor tnSO e rd sau Greuze nU se David. Bouche.r,. Fra~oo:~deratie oficiala; :ra,u bueurau de mct ? 'usinau sa dezvalute chiar unii ama~ort ea,,:-e. S~e1a~e$ti arti$ti. Da~oca aU in eoleette ~ucrarttVruinte cei doi pastorita exceptionaleJ lor i~i~data' ; existenta prea nati, care "!'-au us 11, alco.tui 0 frumoasa colec-. inlesnita, $t-au 1;Jututvuri cumparate la pret";!'rt ti.e de desene {'t gra cons t'tu't unul din temetU1, i f oarte scazu te :..Ea a fundate pe care or 'l oastertt attt de apro 1 1'1, e cu:" .' d vfle 101'0 dovede$te . care dtn JU eca_ 1, Goncourt aU ajuns s?,-$t Este drept ca fratH I de pioniert in ' exagerare un 1'0 I' I reven d tce cu. I 'ficarea artei secolu u1, a. descoperirea {' va. or~ mai exactii a acestet XV II I-lea; 0 pre:.t~m te _ intreg curent care a actiuni 0 insereaza tn r t~n, mul" epocii roman$tiut so. depa.$easco. "gO}ctS Ie model al artei ocoleasea mare I tice, dar {'t sa tele La vremea or, clasice" de toate ~uan:, f~natici care Ie-au ~xistau citiva cOlectt;>nm\eriile lor $i cu care deschis lm'g accesul tn ga dento. . bm'onul . t loevii si corespon . au intretmu co . 'C mille Marcille, LauLouis Lacaz~, EU.d~x~:;tri~sul Walferdin. Arta rent Lapertter $ m b' ficiat din pUn de secolu~ui al XVI:!-le~ea in e:r:ge;e {'i pasiun~ aceasta_ at:n~sfe1Q t'sm t pe care proprietartt impinsa ptna la fana 1, orate 0 intretineau unar serii de capadapere tg~ canstituit un in jurul lor .. Da~ lucra~:ba~: ;enerala a unei punct de catttura, 0 sc~ Cartea aceasta mentalita.ti ignorante $1, obtuze.
v. v
v v v '<:,. i [rancezi din sccolu\ al XYJ11I-}ea de arll,.: .' d la impresionantul 1 Dlor\n 1111 Edmon d se ridica in mom~nlu I{ in ~13ur, Frlmzosiche Kiin~tler es , de 377 de plese (d. ar B .. I Coneourt Slullnumar .. d.en Sc1trijten cler rue er ' XiX Ja/t,./tunderts In

I Colec\ia

de desene

10

n.

garl, 1966, p. 44.),

reprezinta 0 data fund l ,. . . franceze, indiferent d~menta a in l~torla artei repro~a astazi. ceea ce l-am putea Intr-adevar metoda l' COUrt ambitfoneaza d ap lca.ta de fratii Gonlucrarea lor' una de eto...po~rlVa sa faca din ar a Sl d r' tarea meticuloasa d' e ~ nnta. Cercez' , apro l ucerea de d a t enOl . sau ClscutQ1'ea critica de cele mai multe ce.or cunoscute alterneaza Este Zimpede ca autor~. cu momentele lirice. . Ortl au vrut sa Leze cft mai solid intu 't' 'l '. -$l mtemel ncestea din urmaV l lt ,e ,artlstlce, dar totusi cons ltUl t' , r:atr~ care converg efortl .z e Z mt~ principala sustznute. trt e Or atlt de divers
v v v v "

,Trebuie spus insa ca fl' .. atn dzspun de perspoct' Goncourt nu lVa ampla de v e d na l a a unui Baudelaire '. erea origimodul cel mai fire ' .. de Pzlda, cu care in t' l . sc Ortclne se 0 d .z;a Or artistica este ' " . ,cupa e crinzci macar nu au b !SlPztzt sa-l asemuie, si ' l ~l ." care constituia anuza a ".Supra t ura l'zsmutelul ,na r~Zor acestuia in a t l l pr.mczpal al cauta7l d l' e e p astzce A l' . - ce " e suprafata" .. d' . . na Z$tl am pictura, dt si in lu'cseszzm l zmed~atul, aUt in st' l' rarea or artzst' ; zu ~a- dcpa~easca entru zca, ez ,nu zn mzsterelc vietii Pl~fund a patrunde pma naturali$ti _ caci . . e, ~z, ca autentici , et ramm precw' " d nu ~z creatol'ii ace st . sonz, acel. franceza _ se Pierd l c U1'entin literatura zn 0 b serVQ1'ea ' d aSl!ectelor neesentiale, dar f ~z,re area chzar crude dar m" rapante $l uneori limitate 1.' az szgur meschine $i foarte
v v v v v
v

r:

Acuitatea vederii nu e' lor de 0 liirgz'me d '. mtovara$tta in cazul e vtzzun ' , condamne p' , . . e, mctt pare sa se . rzn Pl0Urta el fo l ~or~ desavir$iti ai tehnic" 'z rmu a.. Cunoscaznslstentii atit d ~z c e lucru, ez depun 0 e mare zn dez vl . va Ulrea acesteia
v v v v

. (Asupra 'lsuperficialitatii" I rde aeestui cuvint Or de concePtic, in to::lle . J t a Se vedca studiul u.b S('J15U,ean-Pierre Richard, Deux e';rivains : i ~i Carli l'ost aJ Iui Edl110nd de COILt;Ourl h. ',' (;p.C(,r1Hlfllte~: Jules e pp. 205-283. .-. 1-4L..lCI'(1lure {~l $C/lSqlion, P,lriS, 1Vj4~

,t:,!

III

13

in cazul analizei vreunui artist, incit s-ar putea zice eli marea lor ambitie e sa reconstituie in detaliu felul de a lucra al l'espectivului artist, etapele elabararii unei lucrari, aduefndu-le inaintea cititarului. S-au putut emite tot felul de obiectii la adresa rezultatului de ansamblu ~i a lipsei de orizont mai larg, dar seriozitatea $i competenta celor dai autari n-au fast puse nici a clipa la indoiaUi, ba chiar au fartat tatdeauna stima. Cei doi ramancieri $i istarici ataca pl'oblemele de tehnica artistica exact ca ni$te prafesiani$ti ai artei respective. Nimic din aerul diletantistic, din cansideratiile pre a generale, din taata literatura uneari gaunoasa care se facea pe atunci, mai ales in cranicile de arta plastica, Dealtminteri ei in$i$i afirmasera intr-un rind ca nimeni nu aude debitindu-se aUtea prastii ca un tablau expus pe un perete. Cansideratiile lor depa$esc totdeauna nivelul camun $i pleaca de la 0 baza de intelegel'e strict prafesianista, Dar indepartarea aceasta de "literar" $i de "literaturizare" $i revenirea apai la ele atunci cind e vorba sa-$i dezvalte impreJiile atit de scrupulas documentate, tin in consideratiile lor despre pich.tl ii $i de un alt mativ, mai adinc. Estetica lor e, dupa cum bine se $tie, una riguros "purista". Dupa ei, arta caW. a Ji .1udecata in imanenta $i totadata in specificitatea ei. Nimic mai strain canceptiei lor eleeft arta utilitara, simbalica sau maralizatoare caJ'e tocmai prolifera in contemporaneitatea lor cea mai apropiatii, fiinel incurajata {ii reeomanelata de critiea $i ele oficialitatile artistice prin toate formele. In moel paraeloxal, toemai aee$ti promatari ai principiului ,.m'ta pentru aTta" au sustinut atH in literatura, eft $i in artele plastiee apTopierea ele realitate, pe care au consielerat-o 0 problema specific artistica. Conjugarea esetismului de atitucline cu realismul ele fapt aT apare eel putin bizara, daca nu con-

tradictorie, in cazul in care nu am $ti ca, pentru ei, investigm'ea realitatii e insa$i ratiunea $i scopul artei 1, Or, impotriva artei cu tendinte "inaltiitoare" a secolului al XIX-lea, m.ta veacului precedent fusese una mai realista sau, oricum, ilustrata de arti:jti care s-au orientat mult mai mult spre ceea ce vedeau in jurul lor, Arta secolului al XVIII-lea a fost prin excelenta una senzualista $i terestra, traducind intr-un mod mult mai direct preferintele, nu "idealurile", gusturile $i nu "tendintele", unei societiiti, Majoritatea arti$tilor din vremea aceea proveneau din mediile me$te$ugare$ti $i aveau 0 fm'matie care nu-i depiirtase prea mult de punctul de originii. Inst1'uctia lor era relativ sumara, dar cunoa$terea meseriei se baza pe practicii in modul eel mai temeinic. Ucenicia la cite un maestru p1'eceda sau chiar inlocuia admiterea in $coala de Arte Frumoase, dupa care talentul avea sa-l scoata pe eel in cauza din rindul one$tilor al'ti$ti mediocri. Mai toti au dobindit recunoa$terea oficiaUi imecliat b;neficiincl $i cle respectiva bursa la $coald d:m Roma sau cle alte avantaje pe care oficialttatea le of ere a arti$tilor, culminincl cu numirea ca membri ai Academiei cle Arte Frumoase, De fapt, aceasta forma cle inviitamint fusese organizata inca de pe vremea lui Luclovic al XIV. lea, fiincl opera lui Charles Lebrun si a ministl'ului Colbert. Ea aVea ca scop clirij~rea artelor Spre glorificarea monm'hiei, care clevenea SUpremul lor client $i beneficial'. Era vorba cle a pl'omova marea pictw'a, aclicii aceea care ilustra scene . eroice, mitologice $i religioase pentru 1'e$edmtele regale $i pentru biserici. Modelul ei, impus eu staruinta, era arta anticii greaca $i mai ales romana, care pe vremea aceea nu putea fi stucliatii fructuos clecit la
I "Realism idealizat" nwne~te Paul Saba tier care fine lOlu.i s<'i depa.easca simpla inl'egistrare telor (L'Esl/uitique des COil courts, p, 437),

accasta conceptie mccallica a fap-

15

cum si aceea a Rena$terii ital~ene,~ p~ Roma, tott 0 ~on~t p~e . 'clerau descendentii dtrecta $t care 'egitimii a pnmeL. ~ L desi au trecut cu totii prin a~ea.sta rnii au. ~ t f Dar, de '. znva~t~"""int, maJ'oritatea artt$ttlor or 'l XVIII-lea au ocolit aceste mare e veaculuz sau nu st-au putut acomoda talentul . dele a mo . . .' d au vrut. Fragonard, care a acestora lchWSl f~~ul din 1765 cu Sacrificarea debutat a a ~ ~t. n-a Callirhoei, obtinind un s~cc~s. ras~n~ 01 , te erOZC st zstonc, l foar _ per severa t ~n genul .' ~ " d si-a urmat inclinatw reala, care- apro c)~~ zr:ze .Boucher, adevaratul maes!ru al palel. l In sfirsit Gl'euze e$ueaza cu tabloul tet sa e. . , d fl' u Cara Septimius Severus repro~in 1U Ul sa. t calla de a fi atentat la viata sa (1769) m.. entativa de a fi numit membru al Acade~zet c~ piCtOl' de scene ist01'ice; este acceptat m ~~a wnilitor ca pictor de gen, ceea ce . nu ~ . . d' at sii dobindeascii 0 glorie unwersala, zmpze zc t . t' tist sii devinii cel mai popular $i car~c ens LC ar din timpul domniei lui Lud~vtc al XVI-lea. Pin a la Pl'ucl'hon, nici un ptctor francez nu a invatat pardi nimic din $ederea destul de indelungatii la Roma; adeviiratul l~r maestru se afla chial' la ei acasa., in Galena L~xembow'g, era Rubens, in maril.e. ta~loun care ilustrau Viata Mariei de Medlcls $.Lcare au constituit izvorul $i leaganul artez franceze timp de aproape 0 suta. de ani. . Striiini cu totul de modelul unui Rafael $t de arta unui Leonardo, apropiati cel mult de un Tiepolo, Luca Giordano sau Pietro ..da Cortona, eei mai insemnati pictori ai vremn s-au recu~ noscut cu toata modestia a fi ceea ce erau $: si-au cultivat originalitatea, intru nimic maz putin pl'etioasii. Se pare cii aceea care a ~a~us pictura fl'ancezii mai cu picioal'ele ~e ~amm: a fast doamna de Pompadour. Siitula sa vada numai personaje ca Alexandru cel Mare, Cezar, Scipio $i eroi greci sau romani, ea a. cerut ~de-~ dreptul arti$tilor cu care se afla m legatura

intoarcerea Spre subiecte mai omene$ti $i mai contemporane, Pictorii au fost astjel invitati sa priveasca in juml lor, E drept ca aveau de vdzut in pTimul rind Curtea, imagine a unei societati parazitare $i superjiciale, destul de l'est1'inse, pen(ru care aveau sa fab1'ice 0 mitologie de alcoL' $i sa cultive 0 tematica mai intima, uneori de-a dreptul licentioasa, Dar era totu$i vorba de un prog1'es esential. In locul Olimpului pompos $i al istoriei eroice, un Olimp al oviclienei Arte de a iubi $i 0 cronica a existentei mai simple. Ei nu lucreaza in stilul unei pictw'i care sa corespunclfi palatelor ~(:i decorarii salil01' de gala, ci sa formeze atmosj'era dc "apartamentU (foarte semnijicativ e cd acest cuvint se creeaza acum), de salon, de budoar. Ei participa la procesul general de rcclucere a proportiil01', caracteristic epocii, de miniaturizare la 0 scara mai om'eneasca, dominanta in stilul rococoului 1, intr-un contrast vadit cu Coceace fusese inainte 2, A1'ti$tii lucreaza dupa gustul favoritei regale, care va deveni fOQ1'te curincl cel al intregului antU1'aj al Curtii, $i sub directa obladuire a fratelui cloamnei de Pompadour, marchizul de Marigny, supraintendent al artelor $i unul dintrc cei mai inteligenti $i activi "ocrotitori" ai lor, RespectindU-le personalitatea, asigu7'lndu-Ie comenzi, ajutindu-i decisiv ori de cite ori era nevoie, SUportindu-le toanele $i, in unele cazuri, chiar $i insolentele, el a intervenit direct in viata arti$tilor ace lei vremi.
I Rep"owl adresat de Voltai"e lui Watteau cd reu>it Dumai in genul mie pune in \'aloare 0 eonstatare ade\-~"atd. dar nrata in ce l1lasura aUlDrul J~i - Cure a izhutit cl insll,;d ca scrij4 10,' exact in accJa~j gen exprima penlru oea>.ie 0 nostalgie care nu mai era a epocii sale (.I. Philippe ~finguetJ coului, tr.1d. rom. Ed. MedJiane, 1973, p. 235).
ESli'lica roCO-

2 E \'orb" ~i aici de 0 coreSjlondeDl'; jll'Ofund5 intre gustul fralilor Goncoll/-t ~i aeela al epo"ii 101' predilecte. Pl'eferinla peD1"1l bibelou ~i lIIiniatur'; i-a f~CUl pe ,-i in,jili sa Se c.aractel'izez dl'Cpl "lli~te bibeJoteuriu. e

17

~ ~ , a ca aces t'a s-au dezis cu, ,1 Aceasta nu tnseamn d p'opulare. Oament . '1 lor pl'ofun C tOOi totul de OTigmt ~ ori sa fie rasfatatii ur, n .5 d' pOp01' ajunst 1J.ne . u renegat total tn '.' t" ei nu SL-a . ~ , ai marii anstocra n, Ch din de ptlda, $H~ punctul de ~ plf!care. ent~ritat~a unui on:st p pastrat toata vwta m u ar Succesul sau t1~ ~mpacat cu sine me$~e$ g. . dedt al celorlaltt . 'c mat preJos d epoca. int1'u ntmt 'l'" ne spune ceva es.' . ~'mai fnvo L , , . bl' Iv; colegl. at Sat "' .. m a gustulm pu. ,~cu . pre lipsa de ex~lusw~s lat pietorul vietti bU~Departe de a /1, un ft~~t i~teles, iubit 5i admt, gheze domest1.ce, a , d ~ ta sa valoare. rat la a evara . I t' acesti. arti$ti erau Cind a ventt Revlo ~ ~~'nflQt~ in viata, ca sa wea bCit1'ini,in caz1! cu altceva dedt cu adere la noile sch:m. an N,I si-au mai putut ' ul cel mat smcer. '. I' te entuZLasm d I at~ clupa gustul e ten transforma arta, mo ed t~i pe'ntru meritele 10.1', lei bogatf!. Recuno!cm d~ fant sa-i scoata dm noul .r.egLm n-a Vl u.t , loriosi. Dar, clin nenocondttw lor de renh,~r: 9 vea ele luptat cu prea 1'Oci1'e,tin~ra r:.epubl,1ca c: 'i~t~rne, razboaie, multe diftcultatt, chsenswnl , t la OnorU1'ile inflatie, instabilitate ?lt.!,ernamzn e~r~u . suficiente t ta publ tca nu ," . $i recuno;; t~, ai uteau lucra. ,lnOr oament cm e nu m p f . ~. cle . 1 'ofunde trans 01 man . Revolutw acuse~e, pl. ./1'~ti . ca1'e stiau . t S ncltcau not ar '\'" . mental1,ta e. e. ' bl 1 lui Davicl arunca s-o ilustreze. ~tecare ta Io~: c: din ce in ce mai o noua umbrc: asupra gL,01 t~tou; moare in prel~t' t a 1m Greuze. a t c a ma e ... I t' '. Fragonal'd, trecu~ ziu.a izbuc77;tnt R~vo~, 1.~itat. C~ un simbol al de. $aptezec\ de ~~,~' ~e e care bi'itrinul incercase notlor trans.orm , I ' din G)'asse, uncle se sa Ie urmeze. cas a . m d ~ obiceiul sau retrasese temporal', $t -pe care ~~~: pictate pe 'j 0 zugtavise cu mma sa, . :b t \' - ~. revolutionare sim.bolun h pr are: "cara scene , , . 7. b tel"1 l I' Robespw1Te 81. a. a a chi~r ?ort~~~e ~~artament 'desfa5ura un Greg~tre, d dragoste panourile luerate C::;:t~:~J~~r;: st7zul $ pentru flustnl vechilot sai clienti, in frunte eu doa,rry,naDu Barry.

~C:',

fn

se

to,

Intr-o buna zi, Fragonard il surprinde pe jiul sau, Evariste, fn jata unei gramezi de hfrtie jumegfnda: era marea sa colectie de desene $i gravuri din arti$ti contemporani, pe care tlna1'ul cu idei mai avansate 0 pusese pe foc: - "Fac un holocaust fn cinstea bunului gust" Ii explica el plin de gravitate. Cfncl Fragonard fncp,teaza din viata, fn timpul Imperiului, nu se publica nici un necrolog,. Greuze beneficiaza de cUeva rinduri avare $i la coborirea sa in mormfnt asista doar doi arti$ti. Din nefericire, $i posteritatea i-a tratat cu aceea$i ned1'eapta cruzime,. lucrarile lor se vad continuu desconsiderate, numele lor sint uitate sau pomenite ca modele negative ale adevaratei picturi,. arareori li se concede cel mult calitatea de victime ale gustului frivol $i deformat al vremii lor. Fratii Goncourt n-au jacut deGit sa dea aces tor constatiiri un sens real, pozitiv. Considerind Opel'ele de arta ni$te documente (urmare fireasca a formatiei $i aplicatiei l01' istorice), ei cereau artistului sa-$i zugraveasca epoca. In Manette Salomon (1864), un crou se exprima astfel: "Oare toti ph,torii, cei mai mari pictori din toate timpurile, nu au clega.1at Frumosul epocii lor? Toate epocile cantin fn ele Un Frumos, Un Frumos oarecare" 1. Nu contestind, deci, ceea ce em pl'ea evident, au reabilitat ei arta secolului al XVIII-lea, ci demonstrind sUbstanta reala a acestei arte, calitatile $i defectele ei. Valodficarea unei intregi epoci artistice s-a efectuat nu "in pofida" caracterelor ei generale, ci prin analize de fond, care i-au stabilit originalitatea, spedficul, legatw'a cu viata sodaUi $i cu atmosfera morala fn care s-a nascut. Arta secolului al XVIII-lea jrancez are exact defectele calitiitilor ei,
, Apud: Lou.is I-Iautecoeur, Litterature ct du XVII' au XXBiec/e, Paris, 1963, p. 133. pein/urc en France

19

. Goncourt nu e deci frattlor . ~ as t a a ,', wna t~ sau nawa. Cititorul , Cartea ace fcltt a , 'nd va intilm . 1eco ~ f' surprtns ct , ~. o apologte ie sa te. Watteau a VIa\,a de azi nu trebUpitolul desp1 et't cu dispret pic' -, ca tt u (soco I . cuprmsa t~ We. ea, , de subiecLe galan t e a lui AntoH~esi de pe:,:;a]e, co~tele de Caylus, tor de figun ~edoctat,a de 'deqrabii rezerve 9i moderne), 'e contme mat, s( personalitatii t si eal dresa operet \ ~ d ama or" Io a, fa aceasta seaca, e dedt lc:ud~ 'st. B~gr~ t asa aproape necunosmarelut ,Q1 ttdreapta, ~?~oncourt 0 republicau, multe ort ne d1d fr?t~t t dedt un ca.lduros cuta la data ,,,nat e pr~. l 'nCadTeaZa e socotitii dd~v Comenttarndlee seo:ere t aprecieTi, et l ' tar t l aces a ogtU, rrte1tU, f t" utile directe, ale numat docu '1 m orma, ~t " maTtor al dar abundf1d ~l pictorulut, al~ U1~u~ecatile lui t unui cunoscu i care vorbea m JU "Ie existentet , Sv S t, vremt., ie ca un om al ace ' fel de a dovedi ca pr()duce~ E si acesta Ufte a reprezentat ~ea dma~ . , 't 'ografl rea de docu "ne17. dOt tS 01'1.. .', chwr (lea elor "-~'l mica ambitie a ~atiile profunde, cara~terl.~~~~ intuitiile, obser c~le care au facut dm ~a tf> vregnante s1t epocal in inteleger~a "!??.etar , lor 'un mome1?'t rte camcteristice ,.~t,~t1., 1~~ 'It'tate a unet t01' easca ,fal'mecele met ptna (l avea sa-$t tS ~ e. 'tal e.T1JUnerilor compol'ta :/1'lel.~ zilele noastr .., vartJzann" Destqnr c ~t1- scrnto1'1. au., fo~t ; doi t' t discntii. Cei fti ai acelei "scriiturt .IS.e . foarte consecvetios si rptoric. incal'cat $t nu ~ . 'l 't't ai unui stl., pre. .care apare .Cl,t oru lui ,,;de aZl l, data arti,ficta limitfnd mult postbl.l1.tatea pro fund desue~, !ncerdnd sa infrunte a;este difuziunii lar9t~catorul avea de ales ~ntr: dificultati, ..t:a~e sa. incerce a reda i~tr-o lt~?~ doua soluttt . ,f " de astfel de experten~e stt!tS tna cu totul stra romana: conturul frazet f~attlor tice, cum e ~ea sacrifice artificialul, $t p~eGoncourt, fte realiza un text dt mat cur!w. tiosul pentrU am bele solutii se dovedesc nt$te . ~ a Evident ea

:"u

,c:,

'~"

m:

so.

imposibilitati in .fapt, $i, de aceea, ne-am decis pent1'u riscul, mHlt nai mare decit se crecle fndeob$te, al diii de mijloc, reu~~ita eventualii pUtlnd Ii apreciata numai de cei care cunosc macar in parte textul de la care am pornit, Propunindu-ne sa prezentam cititorului roman aceasta lucral'e, am incercat sa selectam paginile cele mai interesante, oprindu-ne la fiqurile principale ale acelei 7Jl'emi _ 1Vatteau, Chardin, Boucher, La Tour, Fragonard, Greuze, Proud'hon, Am adaugat un ilustrator, Moreau cel tinar, pentru a intregi tabloul cu reprezen_ tantul unei arte indeosebi afcctionate de cei doi istoriografi, Din pacate, in aceasta editie a t/'ebuit sa renuntam la enormul aparat de referinte $i indicatii bibliografice, inclusiv la listele de tablouri expuse la cliferitc saloanp ale vremii sau de gravuri exec1ltate rlllpa unele opere mai ilustrc sau mai populare _ aparat documentar care, claca ramlne foarte caracteristic pentr1l stilul luerarii, nu e mai putin depasit in toate partile sale de cercetarile efectuate de altii in eei a suta de ani care au trecut de la reclactare, In schimb, am pastrat toate "notitele" anexate de autori la studinl wtistului respectiv, in rare contributia sau referinta clocumentm'a poate cZa cititorului de azi a idee despre marele l01' efort in acest sen,~ $i despre spiritul in care :;oi-au conceput lucrarea, ALEXANDRU GEORGE

21

, al XVIII -lee.1es te ~Vat~ Marele poet al veaculUl _ creatie de poez1e ~1 y t' e 0 in treaga teau. 0 crea 1. ~ , 'a da r opere1'1sa e ele, de vis ie~ita dm tnun tea s t'll"'le Din fan tez1a ' , r suprana l u , d' ganta ur:ei _v1e,1, ea !'idul sau artistic, m creierulUl sau, dm 1 P u c::i-au luat zbol'ul 0 . 'ziugemu 1 sau eu totu P'ctorul a scos d'm VI .. no '( feerie, mii de teen:. l, na 'iei sale 0 lume idenile fermecate ale lmag,l, ~ 1 a iniiltat unul ala- <::i deasupra vremn sa e.' e un'" dintre I 1 peanen u din acele reg,ate, s 1~ ces lumina' unul dintre acele tari de lublre $1 de " P01yphiliile ' " alante pe cme , acele par,adlsU1l g. , "1' pentru dehcata . pe norll VlSU UJ, , le Iconstl'UleSC Andragesc poezw. bucurie a murit~rilo:' ca~e ila La el, gratia nu Watteau a remnOlt g1"at. 'ec rj0'uros ~i solid, mai este cea antica : un 1~1m G' a1abteei seductia d a'1TIUra a L , perfectiunea e m 1, t ""Iii a Afroditet'lea, glona ma ellu lu gratIa, E , cu totul plas " ' l' Watteau este SImp lor. Grat1a LU~ . _ femeia eu un agrenimicul care mvestmmta _ , un frumos 1- ochetane eu ment, cu 0 simp a c fc 'I~ Ea este acel mai pres~s de fnll:10~~~~~~1' liniei, sufletul eeva subbl care, pal e "'t ,1'- a materiel. . f" omIa Splll ua a formel, 1ZlOn ,. . d se odihne~te: Toate seductiile femdell uClm rezemarea, alun1, , lenea aban on , d mo lClUnea, , t't dinii nerul egirea, nOl1f;;alanta, cadenta a 1 u ,
'f ,