Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „ Finanţe şi Bănci ”

Produs individual la disciplina BAI

Aprecierea climatului investiţional a Republicii Moldova

Autor : Cojocari Ana

Grupa: FB 211

Verificat: MIHALACHI Ruslan

drd., lector universitar

Chișinău, 2024
 Cuprins
Introducere...................................................................................................................................3

Climatul investiţional al Republicii Moldova..............................................................................4

Factorii determinanţi ai climatului investiţional cu manifestare pozitivă:.................................5

Obstacolele în mediul de afaceri din Republica Moldova...........................................................7

Fluxurile de investiţii străine.......................................................................................................7

Direcţiile de îmbunătăţire a climatului investiţional....................................................................9

Concluzii....................................................................................................................................11

Bibliografie................................................................................................................................12
 Introducere
Un factor important de influenţare a creşterii economice este procesul investiţional, fiind
un factor dinamizator, creator de locuri de muncă şi de posibilităţi de asimilare a progresului
tehnic, cu condiţia ca investiţiile să fie direcţionate spre acele ramuri industriale care au viitor,
spre achiziţionarea de tehnologie performantă, spre promovarea invenţiei.
Noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări (ramuri, zone,
regiuni) pentru alocarea investiţiilor.
Climatul investițional presupune „un set de condiții politice, socio-culturale, financiare,
economice și juridice predominante în orice țară care determină calitatea infrastructurii de
afaceri, eficiența investiției și gradul de riscuri posibile în investițiile de capital”
Climat investițional este de obicei înțeleas ca un set de factori politici, socio-economici,
sociali, culturali, organizaționali, legali și geografici inerenți unei anumite țări, atrăgând sau
respingând investitorii să investească într-un anumit sistem economic (economia unei țări,
regiuni, întreprinderi).
Atractivitatea investițională (sau neatractivitatea) este o evaluare subiectivă investitorilor
al unei țări, regiuni sau întreprinderi cu privire la luarea deciziilor cu privire la investirea
fondurilor lor într-o țară, regiune sau întreprindere.
Atractivitatea investițională este înțeleasă ca o caracteristică integrală a întreprinderilor
individuale, sectoarelor, regiunilor, țărilor în ansamblu din perspectiva de dezvoltare, a
rentabilității investiției și a nivelului riscurilor investiționale.
„Potențialul investițional (capacitatea investițională a teritoriului) se formează ca suma
premiselor obiective pentru investiții, în funcție atât de prezența și varietatea zonelor și
obiectelor de investiții, cât și de„ sănătatea ”lor economică.
„Potențialul investițional este o caracteristică a oportunităților unui anumit teritoriu din
punctul de vedere al investițiilor de capital.
Potențialul investițional include următoarele potențiale separate: resurse, producție,
infrastructură, muncă, financiar, consumator, instituțional, inovație. Toți acești factori
caracterizează posibilitățile de desfășurare a activităților de investiții pe un anumit teritoriu.
Cunoaşterea oportunităţilor investiţionale constituie un punct forte pentru planificarea
activităţii sale economice şi din start îi permite investitorului conturarea unor prognoze vis-a-vis
de viitorii parteneri de afaceri, despre posibilităţile de extindere teritorială prin penetrarea pe noi
pieţe de desfacere, prin selectarea ramurii atractive etc. Oportunităţile investiţionale existente
sunt determinate de influenţa factorilor de contribuţie de natură economică, tehnică, juridică şi
financiară
 Climatul investiţional al Republicii Moldova
Activitatea investiţională în Republica Moldova este cel mai important factor, ce
determină dezvoltarea social-economică a ţării.
Atît activitatea investiţională desfăşurată, cît şi dezvoltarea social-economică depind, în
mare măsură, de climatul investiţional favorabil. Acesta din urmă contribuie la menţinerea unui
ritm susţinut de investiţii în economia autohtonă.
Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente şi, de aceea, este constrânsă să
recurgă la asistenţa externă, să caute noi şi noi credite. Însă, precum arată experienţa
internaţională, o astfel de politică este ineficientă din cauza necesităţii de a achita dobânda şi din
lipsa mecanismelor eficiente de utilizare a fluxurilor băneşti împrumutate.
În asemenea condiţii, economia Republicii Moldova poate fi eficient finanţată din
exterior doar prin intermediul investiţiilor străine. Conform legislaţiei [Link], investiţie
străină este investiţia efectuată de un investitor străin în activitatea de întreprinzător desfăşurată
în Republica Moldova, inclusiv veniturile provenite din investiţia sa şi reinvestite în Republica
Moldova.
Republica Moldova are nevoie de investiţii străine directe din următoarele considerente:
 potenţialul investiţional propriu este redus, adică persistă o insuficienţă a resurselor
interne ale sectorului privat;
 necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondială în condiţii avantajoase;
 crearea mediului concurenţial cu participarea investitorilor străini, sporirea
competitivităţii producţiei naţionale;
 necesitatea implementării, în economia Republicii Moldova, a tehnologiilor avansate şi a
knowhow-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea
investitorilor străini.
Problemele concrete care afectează climatul investiţional al Republicii Moldova:
• Implementarea practică inadecvată şi aplicarea ineficientă a legislaţiei, în pofida cadrului
legal relativ bun şi propice pentru atragerea ISD-urilor;
• Intervenţiile guvernamentale active, influenţa mare a politicii asupra sferei economice,
acţiunile cu caracter represiv ale organelor statului, inclusiv asupra unor investitori
străini;
• Instabilitatea politicilor economice;
• Derularea lentă a procesului de privatizare;
• Imaginea nefavorabilă a Republicii Moldova, de ţară puţin cunoscută, săracă şi
imprevizibilă. Conflictul din Transnistria înrăutăţeşte şi mai mult această imagine, prin
percepţia de instabilitate şi insecuritate pe care o creează;
 • Emigrarea masivă a forţei de muncă, care, având şi un aspect pozitiv, în cazul Republicii
Moldova, a atins proporţii ce afectează securitatea economică a statului;
• Intervenţiile administrative frecvente în activitatea agenţilor economici, inclusiv sub
forme de controale şi inspecţii;
• Birocraţia generală, protecţionismul şi corupţia.

La aceşti factori, se mai adaugă factorii de natură obiectivă, aşa ca economia de dimensiuni mici,
puterea de cumpărare scăzută a populaţiei, lipsa resurselor naturale, lipsa infrastructurii
dezvoltate pentru afaceri etc.
Ca şi în alte ţări, în Republica Moldova, investiţiile străine directe (ISD) sunt considerate
un factor de accelerare a progresului economic şi tehnic; de renovare şi modernizare a aparatului
de producţie; de cunoaştere a metodelor avansate de organizare a producţiei; de pregătire a
cadrelor în corespundere cu necesităţile economiei de piaţă.
Atragerea ISD rămâne a fi o sarcină actuală, de eficienţa soluţionării căreia depind
mersul, ritmurile şi rezultatele reformelor efectuate. Pentru asigurarea reformelor, este necesar
un volum important de investiţii străine. Însă, volumul de ISD atrase încă nu satisface
necesităţile reale ale Republicii Moldova în investiţii străine.
R. Moldova se poziţionează pe ultimul loc în Europa, după nivelul de atragere a ISD-
urilor, iar o cauză a acestei situaţii o constituie climatul investiţional puţin atractiv, deoarece
ţările cu trăsături similare din punct de vedere al dotării cu factori şi caracteristici ale pieţei
interne au reuşit să atragă mult mai multe ISD-uri.

Factorii determinanţi ai climatului investiţional cu manifestare pozitivă:

• Amplasarea geografică favorabilă. Moldova este unica ţară din regiunea de Sud-Est a
Europei care are acces liber la piaţa C.S.I. şi a României. Numai piaţa de desfacere
regională, a Ucrainei şi României, presupune 80 mil. de consumatori. Pentru ţară există
posibilitatea de a juca rolul unui „coridor de tranzit;
• Calitatea excepţională a solurilor (cele mai bune în Europa, deoarece circa 80% din
suprafaţa ţării o ocupă solurile negre (cernoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate
naturală, care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale
plantelor agricole (îndeosebi a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi
etero-oleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;
• Deprinderi industriale (la începutul anilor ’90 în Republica Moldova prevala sfera
industrială, cu fonduri de producere industrială de nivel mediu pe plan mondial, cu
personal înalt calificat. Unele din capacităţile industriale, îndeosebi cele ce aparţineau
complexului militar-industrial al fostei U.R.S.S. erau competitive la nivel mondial.).
 Personalul care activa în sfera industrială, precum şi unele capacităţi tehnico-materiale,
cel puţin încăperile, în cazul unor investiţii adecvate, pot fi întoarse în circuitul industrial;
• Existenţa forţei de muncă relativ calificată şi mai ieftină decât în ţările membre ale
Uniunii Europene. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului
în unele ramuri, cum ar fi: industria uşoară (textile, marochinărie), producerea mobilei,
materialelor de construcţii, electronica, construcţia de maşini şi utilaje, unele
subcomplexe ale sectorului agro-alimentar;
• Cererea la unele produse de origine moldovenească pe piaţa C.S.I. Stereotipul încă
existent privind produsele ecologic pure de origine moldovenească la un preţ accesibil,
care se menţine pe piaţa C.S.I., merită a fi luat în considerare, deoarece producând
produsele respective de calitate superioară nu vor fi necesare cheltuieli mari la
promovarea lor pe aceste pieţe.

Lista factorilor determinanţi ai climatului cu manifestare nesatisfăcătoare sau negativă care

generează riscuri investiţionale sporite în Republica Moldova este mult mai mare, motiv din
care am încercat o anumită grupare a lor după cum urmează:

• Factorii stabilităţii economice (situaţia bugetară, datoria publică, inclusiv cea externă).
• Factorii politici şi sociali (stabilitatea politică, nivelul corupţiei şi a criminalităţii, nivelul
de previziune a situaţiei politice.)
• Factorii de evaluare redaţi prin preţuri (inflaţia, dobânda, cursul valutar)
• Vom menţiona, în acest context, şi factorii sociali care determină atitudinea negativă faţă
de investiţii în Republica Moldova, printre aceştia enumerând-se numărul considerabil al
şomerilor etc.
• Factorii de natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală,
disciplină fiscală)
• Factori ce determină nivelul de dezvoltare al sistemului bancar şi al altor instituţii
financiare, instituţiilor pieţei de valori mobiliare
• Factori ce determină cadrul legislativ (calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a
modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislaţiei )
• Factorii ce determină infrastructura. Se poate aprecia infrastructura în Republica Moldova
ca fiind slab dezvoltată. Reţelele naţionale de drumuri auto şi feroviare sunt deteriorate, la
sistemul aerian internaţional este conectată doar capitala ţării – mun. Chişinău; serviciile
prestate de sistemul hotelier sunt la un nivel jos. În capitală nu există nici un hotel de cinci
stele; practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement.
 Obstacolele în mediul de afaceri din Republica Moldova
Cele 3 obstacole mari, în calea dezvoltării mediului de afaceri din R. Moldova, sunt: corupţia,
instabilitatea politică şi calificarea joasă a forţei de muncă.
Elementul cheie care poate îmbunătăți climatul investițional îl considerăm aprobarea
politicilor guvernamentale consistente menite să reducă corupția, să susțină concurența loială, să
asigure un cadru regulatoriu stabil atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei locali, dar cel
mai important – să asigure protecția proprietății private și statul de drept în Republica Moldova.
Astăzi, autoritățile moldovenești au sprijin la scară largă atât în țară, cât și din partea partenerilor
externi, deci este important să se utilizeze toate resursele pentru reformele demult întârziate și
critice.

Fluxurile de investiţii străine

Este bine ştiut faptul că fluxurile de investiţii străine directe (ISD) joacă un rol din ce în
ce mai important în economia contemporană. Acestea, alături de capitalul autohton, participă
direct la procesul de dezvoltare a economiilor naţionale şi contribuie considerabil la sporirea
competitivităţii acestor economii.
ISD-urile constituie unul din factorii de bază, care contribuie la creşterea nivelului
producţiei industriale şi a celei prelucrătoare în particular, însă performanţele ţării, până acum, în
atragerea unor fluxuri cât de cât importante de ISD-uri au fost mai mult decât modeste. Existenţa
unui impact pozitiv al investiţiilor străine directe asupra dezvoltării industriale şi creşterii
competitivităţii ţărilor receptoare este pe deplin recunoscută.
După cum am menţionat, deja, în această lucrare, performanţa slabă a Republicii
Moldova în atragerea ISD-urilor, în comparaţie cu ţările similare ca mărime a teritoriului şi a
numărului populaţiei, precum şi instabilitatea accentuată în dinamica investiţiilor începând cu
anul 1992, se datorează, mai ales, climatului investiţional insuficient de atractiv, determinat de
imprevizibilitatea şi incertitudinea situaţiei economice şi politice a ţării, dar şi riscului de ţară,
asociat acestei situaţii.
Conform Cărţii Albe a Asociaţiei investitorilor străini din Republica Moldova,
principalele priorităţi pentru îmbunătăţirea climatului investiţional al Republicii Moldova, în
afara celor menţionate deja, se referă la:
• Întărirea condiţiilor statului de drept, prin asigurarea independenţei funcţionării şi a
responsabilităţii instanţelor judecătoreşti faţă de deciziile emise;
• Dezvoltarea infrastructurii, prin atragerea sectorului privat în (re)construcţia şi
gestionarea drumurilor naţionale;
• Îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a administrării fiscale;
 • Armonizarea legislaţiei referitoare la gestionarea corporativă şi concurenţă, la
standardele şi normele UE;
• Revizuirea unor aspecte ale legislaţiei referitoare la relaţiile de muncă, care sunt
împovărătoare pentru angajator;
• Perfecţionarea procesului educaţional şi a asigurării cu forţă de muncă calificată prin
acordarea dreptului companiilor să instruiască şi să elibereze certificate de competenţă
profesională sub un anumit grad de supraveghere din partea statului;
• Diminuarea poverii administrative, prin reducerea numărului de rapoarte şi optimizarea
procesului de raportare; revizuirea funcţiilor organelor de inspecţie; eliminarea dublării
controalelor şi documentelor solicitate de la agenţii economici;
• Facilitarea comerţului prin eliminarea barierelor administrative şi a practicilor de
monopol în derularea operaţiunilor de import-export şi recunoaşterea certificatelor eliberate de
ţările membre ale UE pe teritoriul Republicii Moldova;
• Întărirea securităţii energetice a Republicii Moldova.
R. Moldova se poziţionează pe ultimul loc în Europa, după nivelul de atragere a ISD-
urilor, iar o cauză a acestei situaţii o constituie climatul investiţional puţin atractiv, deoarece
ţările cu trăsături similare din punct de vedere al dotării cu factori şi caracteristici ale pieţei
interne au reuşit să atragă mult mai multe ISD-uri.
Un indice important, ce caracterizează potenţialul de atragere a ISD al unei ţări, în
comparaţie cu alte ţări, este indicele potenţialului ISD-urilor, care încorporează o serie de
indicatori, precum:
 PIB per capita;
 rata de creştere a PIB-ului;
 ponderea exporturilor în PIB; infrastructura de telecomunicaţii (media liniilor
telefonice şi numărul telefoanelor mobile la 1000 de locuitori);
 consumul de energie pe cap de locuitor;
 ponderea cheltuielilor de cercetare dezvoltare în PIB;
 ponderea studenţilor în totalul populaţiei;
 riscul de ţară;
 ponderea exporturilor de resurse naturale în totalul mondial;
 ponderea importurilor de componente electronice şi auto în totalul mondial;
 ponderea exportului de servicii în totalul mondial;
 ponderea stocului intern de ISD-uri în totalul mondial.
Per total, R. Moldova ocupă cea mai proastă clasare în ratingurile prezentate printre ţările de
comparaţie, respectiv şi performanţele acesteia măsurate ca stocul de ISD-uri per capita sunt cele
mai slabe, urmată de Belarus, Armenia, Albania, Macedonia şi Georgia.
De aceea, îmbunătăţirea performanţei Republicii Moldova în cadrul acestor clasamente ar
trebui să facă parte din eforturile politicii de atragere a ISD. Iar acest lucru nu este posibil fără
îmbunătăţirea reală a climatului investiţional şi de afaceri.

Direcţiile de îmbunătăţire a climatului investiţional

Pentru asigurarea unui avantaj competitiv al Republicii Moldova, 3 grupe de indicatori
necesită o atenţie sporită şi îmbunătăţiri:
• Mediul de afaceri, deoarece acesta determină stabilitatea macroeconomică, competiţia,
perceperea afacerilor în interiorul ţării şi calitatea vieţii, nivelul de atragere al ISD-urilor;
• Resursele, sub forma capitalului uman şi fizic, finanţărilor, tehnologiei, cercetării şi dezvoltării;
• Procesul de inovare, care condiţionează exploatarea comercială a ştiinţei şi tehnologiei, spiritul
întreprinzător, difuzarea cunoştinţelor pe plan internaţional şi între firme.
Putem evidenţia 5 aspecte esenţiale ale mediului de afaceri, pentru atractivitatea ţării:
 Stabilitatea macroeconomică. Aceasta, începând cu anul 1992, a fost limitată, în
comparaţie cu multe alte economii în tranziţie, din cauza, mai ales, a politicilor
macroeconomice inconsecvente, instabilităţii politice şi lipsei consensului cu
privire la modul de realizare a reformelor economice;
 Competiţia eficientă într-o economie deschisă, care să încurajeze dezvoltarea
noilor produse;
 Piaţa muncii flexibilă şi eficientă, pentru a răspunde conjuncturilor schimbătoare
şi a profita la maximum de noile oportunităţi. Cu toate că, după cum am văzut şi
din clasamentele internaţionale, RM stă cel mai bine la capitolul „forţa de
muncă”, printre factorii de atractivitate a investiţiilor, calitatea acestui factor se
află într-o continuă deteriorare, din cauza emigraţiei masive a populaţiei în
căutarea locurilor de muncă peste hotare, precum şi a lipsei unor condiţii adecvate
de instruire continuă şi ridicare a calificării, dar şi a legislaţiei muncii insuficient
de attractive;
 Mediul instituţional şi politic – încrederea oamenilor de afaceri şi posibilitatea
de a investi – sunt afectate de cadrul instituţional şi legal, de eficienţa sistemului
de reglementare. Cu toate că, pe parcursul anilor, s-au făcut mai multe modificări
substanţiale ale legislaţiei şi încercări de a întări instituţiile statului, mediul de
afaceri s-a confruntat cu probleme considerabile la nivelul reglementării şi
 aplicării acesteia. Drept exemple, în acest sens, servesc corupţia permanentă,
birocraţia restrictivă în privinţa procedurilor administrative (avizele de
construcţie, procedurile vamale greoaie şi obstacolele birocratice în obţinerea
aprobărilor pentru tipuri speciale de investiţii etc.);
 Calitatea vieţii – este un factor determinant al performanţei într-o economie
globalizată, unde atragerea personalului cu calificare înaltă duce la creşterea
competitivităţii.
 Concluzii
Statul de drept și stabilitatea politică sunt importante pentru crearea unui climat
investițional competitiv în Republica Moldova. La fel, și restabilirea încrederii în sectorul
financiar, care la ziua de astăzi are pe exterior o imagine extrem de proastă.
Din câte putem observa, RM are nevoie de investiţii, în primul rând, de ISD, care să-i asigure
dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii prin deschiderea de noi locuri de muncă,
micşorarea ratei şomajului, realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii performante,
ridicarea gradului de integrare în sistemul economic european şi cel mondial. Pentru aceasta, este
necesară reformarea climatului investiţional.
Republica Moldova trebuie să se concentreze pe dezvoltarea condiţiilor pe care le
întrunesc ţările „grupului de bază”: stabilitate politică şi economică; cadru legal, regulator şi de
proceduri administrative stimulator; un mediu facilitator pentru exporturi, care să compenseze
dimensiunile reduse ale pieţei locale; o forţă de muncă mai bine educată şi calificată; furnizori
locali de servicii de infrastructură, de business şi inputuri materiale pentru CTN-uri mai puternici
şi mai eficienţi (clustere). Acesta reprezintă setul minim de elemente, pe care trebuie să se
bazeze politicile de îmbunătăţire a atractivităţii ţării.
Deşi, în prezent, în Republica Moldova învestesc întreprinzători din 42 de ţări, iar fluxul
de ISD este în creştere, ţara noastră are nevoie de o schimbare radicală în această privinţă.
În prezent, una dintre sarcinile primordiale ale Guvernului este atragerea investiţiilor şi
crearea unui climat antreprenorial favorabil pentru investitorii – atît străini, cît şi autohtoni.
În legătură cu aceasta, se iau măsuri necesare pentru stimularea activităţii de
întreprinzător şi ameliorarea climatului investiţional, accentuîndu-se amplasarea geografică a
ţării, forţa de muncă calificată, solurile fertile şi participarea republicii în cadrul zonelor de
comerţ liber cu ţările CSI şi cele din Sud-Estul Europei.
Bibliografie
1. Notiţe moodle- unitatea de curs «Bazele activităţii investiţionale»;
2. [Link]
CiobanuM_ec_2015_4.pdf?sequence=1&isAllowed=y
3. [Link]
[Link]
4. [Link]
din-moldova/
5. [Link]
6. [Link]