Sunteți pe pagina 1din 5

Coordonarea activitatii de seminar : Rolul comertului in economia contemporana

Teme principale :
1) 2) 3) 4) 5) Comertul aspecte teoretice Scurt istoric al comertului international Comertul contemporan Comertul intern si extern in Romania Unde se indreapta comertul in viitor

1.

Comertul . Aspecte teoretice

Comerul este unul dintre acele lucruri pe care le nelegem n mod natural, dar ntmpinm dificulti atunci cnd trebuie s-l definim. Etimologic, termenul de comer vine din cuvntul latin comercium prin care se desemna schimbul efectuat cu ceva sau cu cineva. Noul Dicionar explicativ al limbii Romne [DEX, 2002] furnizeaz urmtoarele definiii: (a) activitate economic de valorificare a mrfurilor prin procesul de vnzarecumprare; nego; (b) ramur a economiei naionale n care se realizeaz circulaia mrfurilor. Dicionarul de sinonime indic pentru comer: nego, negustorie. Funciile comerului Comerul ndeplinete o serie de funcii, mai importante ntre acestea fiind urmtoarele: 1) Constituirea unei oferte diversificate de mrfuri 2) Meninerea unei oferte diversificate i corespunztoare ca dimensiuni 3) Pregtirea mrfurilor pentru vnzare 4) Organizarea micrii mrfurilor 5) Asigurarea circulaiei informaiilor i realizrii comunicrii n cadrul pieei 6) Promovarea produselor 7) Cunoaterea cerinelor consumatorilor

2.

Scurt istoric al comertului international

Aparitia trocului Evident, banii nu au aparut odata cu oamenii, ci sunt doar o creatie a lor. Cum era deci inainte? Cum era lumea inainte de aparitia banilor? Ei bine, la inceput, oamenii traiau din ceea ce produceau ei insisi. Adica ei vanau singuri animalele pe care le mancau, culegeau singuri plantele de care aveau nevoie, isi construiau singuri casele, isi confectionau unelte, fiind mult mai putin dependenti unii de ceilalti. Apoi, la un moment dat, s-a simtit nevoia schimbului. Cand cineva dorea sa obtina un lucru al altcuiva, ce putea face? Prima solutie a fost aceea de a-i oferi ceva in schimb. Asa a aparut trocul. Acum oamenii nu mai erau nevoiti sa produca tot ce consumau, puteau obtine unele bunuri de la altii. Totusi, trocul nu era tocmai comod. Spre exemplu, daca X dorea un anume produs de la Y, era necesar ca si Y sa vrea un produs de la X pentru a se putea realiza schimbul. Daca Y nu vroia nimic din ce avea X, acesta din urma nu avea cum sa obtina produsul dorit. Din acest motiv, in perioada trocului, schimburile care se faceau erau putine. Plati in metale pretioase In cele din urma, dintre toate bunurile care puteau fi schimbate, s-a ajuns ca unul sa fie considerat unitate de schimb universala. Este vorba despre un fel de proto-bani: scoici, pietre, piei de animale, vite etc. In functie de nevoile oamenilor din zona respectiva, era folosit un anumit tip de moneda. Cu timpul, s-a impus utilizarea ca mijloc de plata a metalelor pretioase, in special aurul si argintul. De ce? Pentru ca sunt usor de transportat (e mai usor sa mergi sa cumperi ceva ducand cu tine cateva grame de aur, decat ducand o cireada de vite), se pot usor imparti in bucati mai mici (daca vrei sa cumperi ceva ieftin si mergi sa il schimbi pe un animal care valoreaza mai mult, nu poti imparti animalul ca sa acoperi fix pretul produsului pe care il vroiai) si pentru ca au o valoare relativ mare (o bucata mica de aur este mult mai valoroasa decat un animal, oricat ar fi el de mare). Si asa s-a ajuns sa se bata monezi din metale considerate pretioase, precum aurul, argintul, bronzul. De ce monezi? Pentru ca ele aveau o greutate standard, fiind astfel mai usor de manevrat decat metalul brut. Pretul tuturor marfurilor era evaluat in cantitati dintr-un metal pretios, iar cumparatorul oferea vanzatorului monezi a caror greutate insumata acoperea pretul marfii dorite. Aparitia monezilor din metale pretioase a impulsionat comertul si a dus la cresterea standardelor de viata ale oamenilor. Inainte, consumul fiecaruia era limitat de capacitatile lui de a produce. Acum insa, oamenii au acces la bunurile altora si nici nu mai e nevoie sa poata oferi un anumit produs dorit de celalalt in schimb pentru ceea ce vor ei sa cumpere. Ei ofera monezi din aur sau argint, iar cei care le primesc stiu ca le pot folosi ca sa achizitioneze orice bun doresc.

Seniorii garanteaza calitatea banilor Totusi, nu exista nimic care sa garanteze ca greutatea monezilor era cea corespunzatoare. Ele nu puteau fi masurate de fiecare data. Unii negustori, speculand aceasta situatie, obisnuiau sa pileasca monezile si sa adune praful de metal pretios. Cei care confectionau monezile, de multe ori, amestecau aurul sau argintul cu alte metale mai ieftine. Seniorii, motivand ca vor sa elimine asemenea nereguli, au hotarat ca ar fi mai bine sa fie ei singurii care au dreptul sa bata moneda. Astfel, ei garantau ca banii respectivi aveau greutatea cuvenita. Seniorii strangeau monezile de pe piata, le topeau si faceau altele conforme cu standardul. Totusi, nici ei nu puteau scapa ocazia de a castiga ceva de pe urma acestei activitati. Din aurul topit, o anumita cantitate o pastrau ei, ca taxa pentru acest serviciu. Mai tarziu, dreptul de a bate moneda a fost castigat de catre stat. Institutia care a inceput sa se ocupe cu asta a fost banca nationala. Cetatenii au pierdut orice drept de a confectiona astfel de instrumente de plata. Dintre metalele pretioase, s-au impus in special aurul si argintul. Mai tarziu, aurul a fost triumfator deplin, devenind el singur, etalon de calculare a preturilor. Aparitia bancilor Evolutia banilor nu se incheie insa aici. Cu timpul, a devenit mai comod pentru oameni sa pastreze banii in seifurile bancilor. Bancile emiteau posesorului bilete de banca prin care atestau faptul ca persoana respectiva are o anumita cantitate de aur in vistieria ei. De ce asa? Pentru ca purtand cu ei doar dovezi ale posesiunii aurului, nu aurul in sine, oamenii nu mai reprezentau tinte sigure pentru hoti. Totusi, in perioada respectiva, tranzactiile continuau sa se faca cu ajutorul aurului. Chiar daca moneda nu trecea din mana cumparatorului in cea a vanzatorului si oamenii schimbau intre ei bucati de hartie, marfurile erau de fapt achitate in aur. O anumita cantitate din aurul existent in contul cumparatorului era trecuta de banca in contul vanzatorului. Se spune deci, ca biletele de banca erau convertibile in aur. Cine dorea, putea merge cu un asemenea bilet si cere bancii sa ii dea aurul din cont, iar banca era obligata da ii indeplineasca cererea. Bani da, aur nu De fapt, aceasta este si diferenta cea mai mare intre sistemul respectiv si cel actual. In prezent, in urma unor decizii politice luate pe o perioada de cateva zeci de ani, banii pe care ii avem noi in buzunare nu mai pot fi schimbati in aur. Totusi, la inceput, puterea de cumparare a banilor dintr-o anumita tara era calculata in functie de cantitatea de aur existenta in pivnitele bancii nationale. Ea devenise singura institutie care avea dreptul sa detina aceste rezerve. Oamenii nu mai aveau aur in contul personal. Aveau doar banii emisi de banca nationala. Chiar daca nu isi mai puteau schimba bancnotele in aur, valoarea respectivelor bancnote era data de raportul dintre suma toatala a banilor din tara respectiva si cantiataea de metal pretios existent in vistieria bancii nationale.

3.

Comertul contemporan

Un studiu relativ recent, publicat de Productivity Commission din Australia prezint, n mod sugestiv creterea importanei comerului n lumea contemporan (dezvoltnd cercetri anterioare fcute de Barger i Oi), i anume: Pe msur ce economia se dezvolt, progresul tehnologic n privina produciei i dorina de a extinde vnzrile pe piee mai ndeprtate cuplate cu reducerea costurilor de transport conduc la nmulirea tranzaciilor ntre productori i consumatori. Adesea aceste tranzacii pot fi realizate mai eficient de ctre instituii de comer cu ridicata i cu amnuntul specializate n a asigura deplasarea de bunuri, furnizarea de informaii cu privire la produse, potrivirea cererii cu oferta i reducerea costului schimbului. Creterea comerului este demonstrat n lucrrile lui Berger [1955] i, mai recent, n cele ale lui Oi [1992]. De exemplu, n Statele Unite, pentru fiecare 100 de persoane care produc bunuri, era nevoie, n 1880 de circa 9 lucrtori n comer. Aceast cifr a crescut progresiv la 13 n 1900, 46 n 1950 i 77 n 1980. Comertul este unul dintre cele mai importante domenii ale economiei moderne, devenind elemental principal al economiei de piata, indiferent de forma acesteia. De-a lungul timpului, pentru cunoasterea si interpretarea fenomenelor care au stat la baza actelor de schimb a fost nevoie att de cunostintele teoretice, dar mai mult de practica profesionala.In etapa actuala, in sistemul de satisfacere al nevoilor de consum asistam la interferenta produs-serviciu, serviciile castigand noi domenii. Conceptia moderna referitoare la sistemele de satisfacere a consumatorilor tinde, din ce n ce mai mult, spre o largire a ariei de cuprindere a acestora. Este necesara diversificarea facilitatilor acordate oricarui cumparator pentru sporirea vnzarilor si implicit a optimizarii profitului. Pentru mentinerea pe piata a unei afaceri nu este de ajuns doar sa promovezi un produs bun, fiind absolut necesare si diverse servicii ce reprezinta respectul fata de client si dorintele acestuia. n cadrul economiei moderne , comerciantii isi orienteaza activitatea spre satisfactia clientului, acesta reprezentand elementul de referinta al pietei, activitate ce poate ndrepta intreprinderea spre succes n conditiile folosirii eficiente a resurselor si spre insucces n cazul unei neglijari a activitatii.

4.

Comertul interior si exterior al Romaniei

Un venit mare pe cap de locuitor atrage un comert interior mare in care ponderea o constituie marfurile cu un grad mare de prelucrare.Deci venitul pe cap de locuitor este factorul determinant pentru volumul si structura comertului interior.Acesta reflecta nivelul de trai dintr-o tara.Raportat la populatie insa, venitul pe cap de locuitor si deci nivelul de trai este cu mult mai ridicat in Elvetia sau Suedia decat in Romania.In tarile dezvoltate, cheltuielile alimentare nu depasesc 20% din veniturile populatiei, in schimb in alte tari ca si Romania aceste cheltuieli pot depasi 50% din bugetul unei familii. Comertul interior asigura procurarea de catre populatie a marfurilor in functie de optiuni si putere de cumparare, in vederea satisfacerii nevoilor personale. Referitor la comertul exterior, trebuie sa precizam ca structura, volumul acestuia este direct influentat de gradul de dezvoltare al Romaniei.In Romania, tara in curs de dezvoltare, ponderea comertului exterior o constituie materiile prime, materialele si marfurile care presupun un anumit grad de prelucrabilitate si calificare a fortei de munca. De exemplu, Romania exporta vagoane.Valoarea materiilor prime si materialelor utilizate creste de aproximativ 60 de ori prin realizarea unui vagon.In cazul calculatoarelor (pe care Romania le importa) valoarea materiilor prime si materialelor folosite creste de aproximativ 600 de ori prin realizarea calculatorului. Aceasta structura a comertului exterior influenteaza in mod direct si balanta comerciala dintre doua tari.Tarile dezvoltate inregistreaza un excedent in comertul cu tarile in curs de dezvoltare sau subdezvoltate.Romania intregistreaza un deficit al balantei comerciale, valoarea importurilor fiind in mod constant mai mare decat cea a exporturilor. Atat in cazul comertului interior cat si in cazul comertului exterior, structura si valoarea acestora sunt determinate de legea fundamentala a pietei, respectiv raportul cerere-oferta.

5.

Comertul in viitor

Dificultatea reala provine nu din dezvoltarea unor noi idei, ci din capacitatea de a ne debarasa de cele vechi. J.M.Keynes Intr-adevar dezvoltarea apare odata cu introducerea unor noi idei si concepte pe piata. Peter Drucker afirma: Comertul electronic este pentru revolutia informationala ceea ce drumul de fier a fost pentru revolutia industriala: o dezvoltare fara precedent. Comertul electronic va crea un nou boom care va transforma economia, societatea si politica. Internetul va transforma profund economiile, pietele si structurile industriale, produsele, serviciile si circulatia acestora, distributia veniturilor si comportamentul consumatorilor, piata muncii si angajatii.