Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza

speciala,o oglindire in orice caz a vietii in moduri fabuloase;prin urmare,supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila,ci si obligatorie din ea decurgand atat adevaruri estetice cat si observatii de ordin structural folcloric. Basmul este, cu alte cuvinte, o oglindire a vietii in moduri fabuloase" (George Calinescu), o modalitate de evadare din cotidian intr-un tinut mirific, intr-o lume minunata unde totul este posibil. George Clinescu n studiul Estetica basmului consider c aceast specie literar cu lume fantastic nu este dect o oglindire a realitii; basmul este o transpunere n fantastic a realului,are aadar, un caracter alegoric.

 Prin trm nu se nelege dect secundar o regiune geografic ori

politic, de pild o cmpie, un munte, un lan muntos, un inut, o ar amd. Conceptul de trm se aplic de fapt acelor zone n care legile firii sunt diferite. Pentru a folosi o metafor, combinnd vechiul i contemporanul, am avea, de pild, trmul mecanicii newtoniene i respectiv trmul mecanicii cuantice. n general trmurile basmului romnesc sunt aici, pe pmnt, dar n zona lor acioneaz legi suplimentare sau diferite celor comune. Trecerea dintr-un trm n altul se poate face fie treptat i dificil datorit unor forme de relief, pduri de nestrbtut, fpturi ostile fie lin, chiar neateptat. n ambele cazuri ns, hotarul dintre trmuri este, n fapt, insesizabil. El nu este o linie, nu este determinat de o niruire de borne, ci este asemenea micrilor n cadrul crugurilor aproximat. i de aceast dat, rostul i devenirea sunt fundamentale, coordonatele fiind privite ca secundare i, repetm, aproximate. Privit ca un loc ce dispune i de un set de legi modificate, trmul dispune de o mare autonomie, dar se i suprapune lumii obinuite. Exist totui e necesar s observm acest lucru un set comun de legi nu doar pentru unele trmuri, ci pentru toate trmurile culturii profunde romneti: setul de legi moral-teologice. Acestea rmn aceleai, indiferent de trmul pe care dorim s l analizm.

 Exist i aici posibilitatea trecerii, cu aceeai neclar delimitare. De pild, hotarul dintre timpuri i lumi, pe care am ncercat s-l gsim i s-l

expunem sintetic n seciunea de fa, este nu o frontier sau limit, ci o zon de suprapunere, de tranziie. De aici se deschid o serie de perspective cu totul surprinztoarea asupra timpului i lumii n concepia romneasc veche, de unde pot izvor nu doar interpretri i reinterpretri fascinante, ci i consecine pentru gndirea i cultura actual. Nu vom insista aici asupra acestora. Vom arta doar o prim consecin a conceptului romnesc vechi asupra hotarului dintre timpuri i lumi: faptul c nu exist supra-natural! Desigur, cel puin n vechea cultur profund romneasc! Dat fiind c trmurile sunt parte a aceleiai lumi, ba chiar i lumile i vremurile (sau timpurile) sunt integrate, iar hotarul dintre ele este nu doar pentru separare ci i pentru transfer, nu se poate vorbi de supra-natural. Un termen corect n viziunea noastr, pe care l propunem pentru aceste pri diferite ale existenei este acela de trans-natural, singurul n msur a exprima corect viziunea vechii culturi profunde romneti. ntr-adevr, att fpturile extraordinare ct i cele spirituale ale acestei culturi aparin aceluiai sistem general integrator, aceluiai univers, aceleiai naturi care este Creaia i care se manifest n variate forme. A le numi supranaturale nseamn a le nega apartenena pe care vechea cultur romneasc le-o atribuie. Acest lucru poate fi eventual corect n cadrul altor culturi i civilizaii mai puine ns dect s-ar crede, dat fiind c termenul de supranatural este, dup cunotina noastr, o creaie livresc, nu popular. Termenul de transnatural definete ns eficient att diferena ct i legtura ntre timpuri, trmuri, lumi i fiinele aparintoare de acestea.

 n basmul popular, cltoria, drumul este ales de Ft-Frumos sau de

mprat, aici ns fratele este cel care l ndeamn s plece la trg pentru o mai potrivit gospodrire a lui Dnil. Nu este un drum spre trmul cellalt i nici cel specific eroului din popor. Finalitatea drumului este practic i cnd merge la trg, n pdure dup lemne, i cnd fuge cu iapa la iazul din pdure. Drumurile pe care n basmul popular le fceau fraii lui Prslea, de pild, sunt parcurse tot de erou cu scopul de a dovedi propria-i prostie sau isteime. Cele dou planuri real i fantastic in pe de o parte de existena celor dou trmuri, pe de alt parte de confruntarea cu fiinele supranaturale: dracii. n basmul lui Creang, cele dou trmuri nu sunt separate, ci trmul cellalt este integrat trmului uman, avnd o configuraie realist. Trmul cellalt este gzduit ntr-un iaz ce se afl n pdure. Predomin, aadar, planul real, susinut de mai multe elemente: umanitatea eroului, umanizarea dracilor, limbajul, structura social (bogat/srac), preexistena statutului de cstorit al eroului. De aceea se vorbete la Creang de o umanizare a fantasticului n basme. Ca n basmul popular, exist i n Dnil Prepeleac cifra simbolic trei sau multiplu de trei: trei plecri n pdure, ase probe, nconjurarea de trei ori. Sunt indirect ajutoare viclenia, iepurele, ursul, copiii si, deoarece decizia de a interveni n favoarea eroului nu le aparine. Doar printr-un concurs de mprejurri, acetia ajung s se comporte ca nite ajutoare. El nu le convinge, ci le provoac prin prostia dracilor.

 Chiar dac preia anumite motive, teme sau formule folclorice,

Creang se desprinde spaiul folcloric prin originalitatea scrisului su. Eroul pare s fie desprins din destinul su originar (al acestui trm, al timpului profan) i s primeasc un alt destin, devenind oaspete etern (al celuilalt trm, al timpului sacru), dar este chemat (de dor) s reintre n cercul magic al destinului iniial. De fapt n basm se regsete un raport memorie-uitare prezentat pe dou trmuri temporale, motiv preluat de literatura fantastic, o analiz a relaiei timp istoric / timp anistoric. Si apucand calea catre rasarit,s-a dus,s-a dus,s-a dus,trei zile si trei nopti,pana ce ajunse la o campie intinsa unde erau o multime de oase de oameni-mosia unei Ghionoaie,care e atat de rea,incat nimeni nu calca pe mosia ei,fara sa fie omorat. Merse Fat-Frumos,merse si iar merse cale lungasi mai lunga dara cand fu de trecut peste hotarele Ghionoaiei,dete de o campie frumoasa,pe de o parte cu iarba inflorita,iar pe de alta parte parlita

 Basmul, asemeni celor mai importante opere literare, imagineaz

anumite ntruchipri pentru via i moarte. Misterioasele trmuri ale necunoaterii, iadul (populat cu figuri teriomorfe) i raiul (tot n universul mitic paralel, populat cu zne), numite deseori ntr-o sintagm generalizatoare cellalt trm, primesc structuri i dimensiuni fabuloase, devenite loc de ncercare a pelerinului, trepte ale iniierii spirituale n dorina cunoaterii pe sine. Ptrunderea n aceast lume paralel, magic, este de obicei ntmpltoare, mai rar este deliberat, mijlocit deseori de un animal (sau un monstru dac ilustreaz un gest compensator), iar accesul este variabil (groap, fntn, prpastie, gura unui vrtej etc.) i permis doar celor alei (iniiat sau iniiabil). Uneori cellalt trm (sau o fiin, de obicei o zn) poate fi contemplat de la distan cu ajutorul unui obiect miraculos, anticipnd de fapt cltoria protagonistului. Autohtonii celuilalt trm accept intrusul atta timp ct comportarea acestuia nu contravine normelor locale. n unele basme trmul inaccesibil este situat undeva pe pmnt, dar la deprtri fabuloase[7] i obstacolele ntlnite au menirea de a spori aureola acestui inut guvernat de alte norme dect cele valabile umanitii.

 Cellalt Trm este divizat n mitologia romneasc n sectoare: unele mirifice, populate de zne, altele cumplite, pline de fpturi teriomorfe.

Contactul cltorului cu acel trm, care nu este nici prielnic, nici ostil, poate surveni fie accidental, fie, mai rar, n mod deliberat. n acest ultim caz, omul (de regul Ft-Frumos) nu poate ajunge n Cellalt Trm dect cu ajutorul unui animal ori monstru cointeresat. Dei Paradisul ca atare, aa cum e descris el n tradiia cretin, este cu totul altceva dect Cellalt Trm exist i texte folclorice care fac o confuzie, pn la urm fireasc, ntre cele dou zone, localiznd Raiul nu n cer, ci ntr-un univers mitic paralel, plasat mai spre est. n acest caz, subliniat de unii autori, Raiul este vzut ca o grdin verde, n care nu se face niciodat noapte, foarte asemntoare Insulelor Fericiilor din mitologia greac. Accesul spre acest loc, spre fortunata insulae unde locuiesc Blajinii, se face prin intermediul Apei Smbetei, care, dup unele teorii, izvorte din lumea oamenilor sau, dup altele, direct din iad. Cel mai interesant atribut al Celuilalt Trm rmne ns Tinereea fr btrnee i viaa fr de moarte, obiect al mult cunoscutului basm omonim. n general, cele dou trmuri (al nostru i cellalt) sunt vzute ca dou teritorii ce comunic ntre ele, iar circulaia e asigurat numai celor alei, de pild lui Ft-Frumos.

 Fisa citate taramuri fantastice

Petre Ispirescu-Tinerete fara batranete si viata fara de moarte:

Si apucand calea catre rasarit,s-a dus,s-a dus,s-a dus,trei zile si trei nopti,pana ce ajunse la o campie intinsa,unde era o multime de oase de oameni. Merse Fat-Frumos,merse si iar merse,cale lunga si mai lunga;dara cand fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei,dete de o campie frumoasa,pe de o parte cu iarba inflorita,iara pe de alta parte parlita Trecand si peste hotarele Scorpiei,se dusera,se dusera si se mai dusera,pana ce ajunsera la un camp numai cu flori si unde era numai primavara; fiecare floare era cu deosebire de mandra si cu un miros dulce de te imbata;tragea un vantisor care abia adia[] Mai inainte de aici este palatul lui Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.Aceasta casa este inconjurata de o padure deasa si inalta,unde stau toate fiarele cele mai salbatice din lume,ziua si noaptea pazesc cu neadormire si sunt multe foarte[] Ii detera voia sa mearga prin toate locurile de prin prejur,,pe unde va voi;numai pe o vale,pe care i-o si aratasera,ii zisera sa nu mearga,cani nu va mai fi bine de el;si-i spusera ca acea vale se numea Valea Plangerii

Praslea cel voinic si merele de aur:

Langa palaturile sale era o gradina frumoasa,plina de flori si mestesugita nevoie mare!Asa gradina nu se mai vazuse pana atunci

pe acolo.In fundul gradinei avea si un mar care facea mere de aur

Ion Creanga-Povestea porcului:

Un pod pardosit,cu pietre scumpe si fel de fel de copaci,pe de o parte si pe de alta,si in copaci canta tot felul de pasari,care nu se mai afla pe lumea asta

 Marele numar de basme,precum si celelalte

creatii populare,culese in trecut sau recent,dovedesc,fara putinta de tagada,intelepciunea poporului,faptul ca folclorul este un izvor nesecat de apa vie,din care-si trage seva literatura culta.O data cu dezvoltarea civilizatiei,literatura populara nu va disparea,cum se mai sustine uneori; folclorul are o tinerete fara batranete si o viatafara de moarte.

 George Calinescu-Estetica basmului; Victor Kernbach-Dicionar de mitologie general, Editura

Albatros, Bucureti, 1983; George Calinescu-Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent; Braileanu Carabeti-Studii literare; Wikipedia

Echipa numarul 8:
Dobroiu Madalina; Popa Irina; Tudor Andreea; Baltin Stefania

Cls.a X-a F