Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.DEFINITIE
Circulatia rutiera
Circumstante de razboi
POLITRAUMATISMELE II
ORIGINEA POLITRAUMATISMELOR:
- agresiuni mecanice:
- caderi ale omului pe un obstacol
- loviri cu un corp contondent
- zdrobiri, amputatii traumatice
- sindrom de compartiment
- agresiuni mecanice:
- crush sindrom
- efect vibratoriu (blast sindrom)
- decompresiune (in aer sau in apa)
FACTORI LEZIONALI ASOCIATI:
- chimici
- termici
- termonucleari
POLITRAUMATISMELE III
III.MECANISM
Impact direct
Impact indirect (caracteristic leziunilor de coloana vertebrala prin
hiperextensie, hiperflexie cu leziuni medulare spinale si leziunilor
viscerale, prin proiectia lor in cavitatile ce le adapostesc)
POLITRAUMATISMELE IV
LEZIUNILE OCUPANTILOR UNUI AUTOVEHICUL
SINDROMUL TABLOULUI DE BORD leziuni caracteristice:
- fractura de rotula
- fractura supracondiliana de femur
- fractura de col femural
- luxatie fractura coxo-femurala
SINDROMUL VOLANULUI leziuni caracteristice:
- traumatism toracopulmonar acut
- traumatism toracoabdominal acut
SINDROMUL DE PROIECTIE INAINTE leziuni caracteristice:
- traumatism craniofacial acut
SINDROMUL DE EXPULZIE DIN VEHICUL leziuni
caracteristice:
- traumatism craniocerebral
- traumatism craniovertebral
- asocieri lezionale multiple
POLITRAUMATISMELE V
IV.FIZIOPATOLOGIE
Asocierile lezionale reprezinta caracteristica principala a
politraumatizatului (P)
Interferenta lor pune in joc viata accidentatului prin trei moduri de
asociere:
1. EFECT DE ADITIE (SUMATIE)
- leziunile nu sunt mortale luate izolat, dar pot deveni prin insumarea
efectelor lor fara un tratament specific
2.EFECT DE SUSTRAGERE
- in conditiile in care diagnosticul lezional sau supravegherea clinica
sunt dificile, datorita altor leziuni
3. EFECT DE POTENTIALIZARE (AMPLIFICARE)
- leziunile se pot agrava reciproc printr-un cerc vicios
POLITRAUMATISMELE VI
POLITRAUMATISMELE VII
CLINIC:
- sindrom de hipoventilatie
- sindrom de hiperventilatie
POLITRAUMATISMELE VIII
B. DETRESA CIRCULATORIE
Principala cauza este reprezentata de diminuarea intoarcerii venoase,
respectiv hipoxemia indusa prin urmatoarele circumstante:
- hemoragia interna sau externa
- pneumotorax
- tamponada
- cresterea presiunii intraabdominale
- atingere cardiaca
- leziuni medulare
- tulburari metabolice (hipoxie, acidoza, hipotermie)
CLINIC:
- extremitati reci, cianotice, marmorate
- puls rapid, dificil de perceput
- TA scazuta
- oligurie
POLITRAUMATISMELE IX
POLITRAUMATISMELE X
C.
FUNCTIA RENALA
CAUZELE:
- prerenale: functionale, reversibile
- renale: organice necroza tubulara acuta reversibila
- necroza corticala acuta ireversibila
Conditiile patogenice ale insuficientei renale acute sunt:
- hipovolemie cu colaps hemoragic
- hipoxie
- stare septica
- crush syndrome
- embolie grasoasa
- contuzie renala
- hematom retroperitoneal
- CID
- transfuzii masive sau incompatibilitate sangvina
POLITRAUMATISMELE XI
D. FUNCTIA HEPATICA
Ficatul de soc este secundar tulburarilor hemodinamice si resorbtiei
microbiene sau al drogurilor anestezice
CLINIC:
- icter
E. TULBURARILE DIGESTIVE
Ulceratii gastro-intestinale ,,ulcer de stress
Hemoragii digestive
F. TULBURARI DE HEMOSTAZA
Dilutia factorilor de coagulare
Coagulopatia de consum
Cresterea fibrinolizei
POLITRAUMATISMELE XII
H. DEFICIT DE TERMOREGLARE
Hipotermie initiala < 35 C
POLITRAUMATISMELE XIII
SOCUL POLITRAUMATIZATULUI
NOTIUNI DE SINTEZA
POLITRAUMATISMELE XIV
Ulterior sunt activate serii celulare tinere, care prin proliferare,
diferentiere, activare, migrare pana la macrofage, osteoclaste,
fibroblaste, osteoblaste vor participa la etapele de reparatie
In primele 72 de ore dupa traumatism zona agresionata este izolata
printr-un proces de ,, sigilare determinat de trei factori:
- microtromboza vasculara leucocitara
- bariera fibrino-leucocitara
- microtrombozare limfatica
Prostaglandinele si citokinele, in faza de reactie inflamatorie sistemica,
regleaza proliferarea, diferentierea si coordonarea liniilor celulare prin
intermediul interleukinei 4 ( IL 4)
Daca raspunsul inflamator sistemic este intrerupt, procesul de reparatie
incepe dupa primele 24 48 ore de la agresiune si reuneste trei faze:
- faza precolagenica cu durata de 5-6 zile
- faza colagenica tanara cu durata de 6-21 zile
- faza maturarii colagenului cu limita pana la 6 luni
POLITRAUMATISMELE XV
POLITRAUMATISMELE XVI
SOCUL HIPOVOLEMIC
- hemoragie
- vasoconstrictie creste rezistenta vasculara periferica
SOCUL CARDIOGENIC disfunctie miocardica
- tamponada
- pneumotorax in tensiune
- embolism pulmonar
- contuzie, infarct miocardic
SOCUL NEUROGEN
- leziuni medulare
- diminuarea tonusului simpatic
POLITRAUMATISMELE XVII
SEMNE CLINICE
1.SOCUL HIPOVOLEMIC
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
POLITRAUMATISMELE XVIII
POLITRAUMATISMELE XIX
- pierderea constientei
- dispare TA
- dispare pulsul
POLITRAUMATISMELE XX
2. SOCUL CARDIOGEN
Suspectat la pacientii cu traumatisme toracice
3. SOCUL NEUROGEN
CLINIC hipotensiune
- fara tahicardie, fara vasoconstrictie
POLITRAUMATISMELE XXI
EVALUAREA PACIENTULUI
1.
2.
Examene de laborator
- analiza gazelor sangvine
- determinarea gradului de acidoza
- determinarea unei ventilatii si oxigenari eficiente
POLITRAUMATISMELE XXII
PRINCIPII DE TRATAMENT
1.
2.
TRATAMENT INITIAL
- permeabilizarea caii aeriene
- ventilatie adecvata
- administrare de oxigen
- controlul hemoragiei prin presiune la locul sangerarii
RESUSCITARE LICHIDIANA
- lichide intravenos initial 1-2 l sol. Ringer
- la copil 20 ml/kgc sol. cristaloide in bolus,
doza se poate repeta
- sange izogrup, izoRh
- la un adult care nu raspunde la 2500 ml sol.cristaloide I.V.
- la copil se poate face o transfuzie initiala de 10 ml/kg
POLITRAUMATISMELE XXIII
3.
4.
REEVALUARE FRECVENTA
- determina raspunsul la tratament si starea pacientului
5.
POLITRAUMATISMELE XXIV
5. FORME ANATOMOCLINICE ALE POLITRAUMATISMULUI
1.
Sincopa
Coma
POLITRAUMATISMELE XXV
Leziuni cardio-pericardice
- tamponada
- leziuni miocardice
Leziuni ale cailor aeriene, peretelui toracic, diafragmului
- polipnee
- cianoza
- agitatie, anxietate
- TA, puls normal
Asociere cu hemoragie interna - puls slab
- paloare
- TA scazuta
Asociere cu coma
- tulburari respiratorii de cauza centrala
POLITRAUMATISMELE XXVI
TRAUMATISMUL
FAZELE IN CARE EVOLUTIA ESTE SPRE EXITUS
FAZA 1
FAZA 2
FAZA 3
LANTUL SUPRAVIETUIRII
CUPRINDE:
- accesul precoce se anunta telefonic urgenta
- resuscitare cardio-pulmonara precoce se realizeaza suportul vital de
baza (SVB)
- defibrilare precoce: vehicul echipat cu defribrilator + echipaj
- suport cardiac avansat (SCA) precoce executat de o echipa medicala
La traumatizatii copii sunt doua caracteristici esentiale:
- oxigenarea este foarte importanta
- controlul hemoragiei este important
Dupa Arnaud stadiile evolutive ale unui politraumatizat
FAZA I
- prabusire respiratorie si cardio-circulatorie
FAZA II
- la 2-4 ore apare soc traumatic, dezechilibre umorale si
instabilitate neuro-vegetativa
FAZA III
- apare stabilitatea reactionala spontana sau terapeutica
la soc
FAZA IV
- se face bilantul lezional si functional precis cu
completarea tratamentului pentru leziunile ortopedice, ORL, etc.
STRATEGIE SPECIFICA I
STRATEGIA SPECIFICA
1. STRATEGIE PRIMARA masuri la locul accidentului
2.STRATEGIE SECUNDARA se refera la centrele specializate de
tratament
3.STRATEGIE TERTIARA masuri dupa externarea
politraumatizatului
MASURI PRELIMINARE
Asigurarea securitatii echipei care acorda primul ajutor:
- haine reflectorizante
- verificarea materialelor si a instrumentarului
Izolarea politraumatizatului
Protejarea asigurarea securitatii ranitilor prin balizaj in ambele
sensuri de circulatie si favorizarea interventiilor de salvare
Alertarea apelarea rapida a seviciului mobil de urgenta SMU
Aplicarea primelor masuri de securitate medicala
STRATEGIE SPECIFICA II
STRATEGIE SPECIFICA IV
CARACTERISTICI LEZIONALE IN RAPORT CU TIPUL DE
ACCIDENTARE
IMPACT FRONTAL
- leziuni caracteristice lovirii bordului masinii:
- dislocatia genunchiului
- leziuni ale patelei
- fractura de femur
- dislocatia posterioara de sold (fractura-luxatie coxo-femurala)
- leziuni abdominale leziuni ale ficatului, intestinului, diafragmului
- leziuni toracice
- fracturi costale
- contuzie pulmonara, miocardica
- leziuni ale aortei toracice, artere coronare
- pneumotorax
- traumatism cervical prin hiperextensie, hiperflexie
- prin activarea airbag-ului va creste frecventa leziunilor mainilor si
bratelor
STRATEGIE SPECIFICA V
POLITRAUMATISMUL LA COPIL
Existenta, de obicei, a unei leziuni singulare traumatice cu risc si
prognostic vital ( de obicei cranio-cerebral)
Rezulta mai frecvent dupa accidente de circulatie prin defenestrare
Diferente anatomice specifice, cu rasunet in manevrele de resuscitare:
- cavitate orala mica, limba mare
- unghiul maxilarului mai mare ca la adult (140)
- spatiul epiglotei mai restrans, greu de evitat cu sonda
- inelul cricoid stramt
- trahee scurta (nou-nascut 4-5 cm, copil la 18 luni 7-8 cm)
Extremitatea cefalica este mai expusa
Leziunile encefalice, medulare sau viscerale pot surveni si in absenta
leziunilor osoase datorita plasticitatii tesuturilor
Risc crescut al dilatatiei gastrice (ingestie de aer) si al regurgitarii
gastrice cu aspiratie traheo-bronsica
Masa sangvina mai redusa risc major al hipovolemiei
Risc accentuat de hipotermie datorita suprafetei tegumentare mari si
prin lipsa unui strat adipos important
POLITRAUMATISMUL LA VARSTNIC
STRATEGIA PRIMARA
I. SUPRAVIETUIREA
- stabilizarea hemodinamica
Manevra Heimlich:
-
daca blocarea caii aeriene este partiala, corpul strain va fi inlaturat prin
tuse
Precizari:
- fractiunea inspirata de oxigen (Fi O2) = 0,7-0,8
- timpul insuflatie - expir =
- la revenirea respiratiei spontane se foloseste concentratie crescuta de
O2
- presiunea prea crescuta pe balon creste riscul de pierdere a aerului la
nivelul mastii sau trecerea lui in caile digestive cu dilatatie acuta de
stomac si risc de varsaturi
Indicatii:
- pentru controlul cailor aeriene asigurand:
- libertatea cailor aeriene
- aspiratia fluidului
- protectia cailor aeriene
- pentru controlul ventilatiei
Tehnica:
- decubit dorsal, cu capul in hiperextensie
- permeabilizarea caii orale
- oxigenare pe masca in prealabil 3 minute
- sedare - Hypnovel 0,05 mg/kg I.V.; Fentanyl 1 mg/kg I.V.
- anestezie locala pulverizare xilina 5%
Precizari:
- sonda se introduce in timpul unei miscari de inspiratie (in respiratia
spontana)
EVALUAREA SNC
SISTEMUL A.V.P.U.
A stare de alerta
V raspuns la stimuli verbali
P raspuns la stimuli durerosi
U nu exista raspuns
RESUSCITAREA I
1.
a.
b.
RESUSCITAREA II
c.
d.
RESUSCITAREA III
Tehnica resuscitarii prin masaj cardiac extern
Principiu:
- compresiune ritmica la nivelul toracelui pe partea inferioara a
sternului, rezultand compresia muschiului cardiac intre stern si coloana
vertebrala cu refularea sangelui in arterele pulmonare si sistemice
Indicatii:
- absenta pulsului central
- apnee
- coma
Tehnica:
- bolnav in decubit dorsal
- membrele inferioare in Trendelenburg (ridicare la 40-60)
- se apasa cu podul palmei pe 1/3 inferioara a sternului suprapunand
cealalta mana
RESUSCITAREA IV
Semnele de eficienta a masajului cardiac extern
- perceperea pulsului carotidei
- TA maxima de 60-70 mmHg
- micsorarea pupilelor si reaparitia reflexelor pupilare
- reaparitia respiratiei spontane
- recolorarea normala a fetei, mucoaselor
- scaderea fractiunii expirate de CO2 la capnometrie
Complicatii: - fracturi costale
- hemopericard
- contuzie miocardica
- leziuni intratoracice
Contraindicatii:
- deformatii toracice cu scolioza
- emfizem
- tamponada cardiaca
- pneumotorax
- traumatisme toracice
RESUSCITAREA V
RESUSCITAREA VI
3. CAND CONSIDERAM CA RESUSCITAREA POATE FI
ABANDONATA DIN MOTIVE DE INEFICIENTA
- respiratie
- circulatie
Calea aeriana:
- Permeabilitatea cailor aeriene
- Administrarea de O2 - pe masca, intubatie si ventilatie artificiala
- Tratarea de urgenta a unui traumatism toracic cu potential letal:
hemotorax, pneumotorax sub presiune
Circulatia:
- Controlul hemoragiilor externe cu hemostaza provizorie
- Abord venos periferic cel putin o linie venoasa cu prelevare de sange
pentru analize curente, compatibilitate sangvina transfuzionala
-
1.
Va cuprinde :
- circumstantele traumatismului
- mecanismul lezional
- intervalul dintre accident si acordarea primului ajutor
- antecedente patologice, tratamente anterioare
- simptomatologia subiectiva
1.
2. BILANTUL LEZIONAL
Semne neurologice:
Alterarea constientei scor Glasgow
Starea de agitatie
Semne de focar, examenul pupilelor
Deficitul motor sau senzitiv
Intervalul liber al pierderii constientei
Tulburari neurovegetative prin traumatism facial sau rahidian
2.
Semne respiratorii:
Dispnee
Polipnee, tiraj, cornaj
Traumatism al cutiei toracice
Tulburari ale hematozei cianoza, transpiratie
Semne cardio-vasculare:
Semne de soc
Diminuarea sau abolirea pulsului periferic
Suflu, frecatura pericardica
Semne de insuficienta cardiaca dreapta ce pot fi cauzate de:
- hemoragie exteriorizata
- hemoragie interna (toracica, abdominala, retroperitoneala)
- efect de tamponada
- contuzie miocardica
Semne electrice:
- tulburari de conducere
- tulburari de ritm
- tulburari de repolarizare
5.
Semne abdominale:
- aparare abdominala localizata sau generalizata
- puncte de impact parietal cu suspiciune de: hemoperitoneu,
hemoretroperitoneu, perforare de organ cavitar
Semne ale leziunilor osteoarticulare:
- bazin
- palparea si mobilizarea crestelor iliace
- aspectul urinii
- coloana vertebrala - examen rapid in ansamblu
- verificarea leziunilor posibil neurologice
- leziunile maduvei spinarii se pot insoti de
hipotensiune
- membrele inferioare si superioare
- focar de fractura
- puls distal
- motricitate
- sensibilitate distala
- coloratia extremitatilor
3. ELEMENTE DE GRAVITATE
Sedarea durerii
- analgetice
- anestezie loco-regionala sau generala
TRIAJUL VICTIMELOR
TRANSPORTUL I
Transportul va fi efectuat prin aplicarea manevrelor corecte de ridicare
a accidentatului cu corpul axat cap gat trunchi pe o brancarda
(targa)
Mijlocul tehnic de transport ambulanta sau elicopter dotat cu
instalatie sanitara adecvata
Supravegherea politraumatizatului pe timpul transportului se va baza
pe urmatoarele repere:
- supravegherea starii de constienta ( GCS )
- supravegherea constantelor ventilatiei mecanice
- coloratia tegumentelor
- auscultatia cardio pulmonara
- TA, frecventa cardiaca, monitorizarea activitatii cerebrale
- frecventa respiratiei, Sp O2 ( saturatia periferica O2)
- Hb, Ht
- permeabilitatea drenurilor
- imobilizarea fracturilor
- combaterea anxietatii, hipotermiei (acoperirea accidentatului)
TRANSPORTUL II
POZITII DE TRANSPORT
Soc hemoragic pozitia Trendelenburg
Traumatism cranian capul ridicat la 30 + guler cervical
Fractura coloanei vertebrale
- axare cap coloana
- guler cervical
- pozitionare pe saltea vacuum
Fractura de bazin decubit dorsal
Fracturile membrelor superioare, inferioare - reducere- axare
- imobilizare pe atela
- decubit dorsal
Insuficienta cardiaca cu edem pulmonar pozitie semisezanda
Traumatizati abdominopelvini decubit dorsal cu membrele
inferioare usor flectate
TRANSPORTUL III
POZITII DE TRANSPORT
Bolnavi comatosi neintubati decubit lateral ,, de securitate
Bolnavi comatosi traumatizati cerebral cu leziuni ale fetei, neintubatice
sunt amenintati de asfixie decubit ventral cu capul intors intr-o parte
si sprijinit pe brate
STRATEGIA SECUNDARA I
1.
STRATEGIA SECUNDARA II
EVALUAREA PRIMARA ABC
a)
b)
STRATEGIA SECUNDARA IV
EVALUAREA COMPLETA
Anamneza
Descrierea pacientului in momentul gasirii sale
Interogarea pacientului asupra zonelor dureroase
Antecedente patologice diabet, cardiopatia ischemica, medicatie
curenta, alte traume anterioare
Examinare minutioasa, metodica cap-gat-trunchi-membre
Capul
- se cauta plagile, echimozele, hematoamele,deformarile
- pupilele dimensiunile, reactia pupilelor
- ochii echimoze periorbitare
- nasul deformari, hematoame, rinoree, sangerare
- urechea hemotimpan, echimoza regiunii mastoidiene
pentru fractura bazei craniului (semnul Battle)
STRATEGIA SECUNDARA V
Coloana cervicala si gatul - palparea coloanei cervicale
- durere
- deformare
- deviatia traheei
- distensia venelor gatului
- echimoze
Torace
- deformarea peretelui
- volet costal
- plagi toracice
- echimoze
- palparea coaste, stern, clavicula
- absenta semnelor respiratorii
- deviatia traheei
- distensia venelor gatului
- dificultati in respiratie
- emfizem subcutanat supraclavicular
STRATEGIA SECUNDARA VI
TRIADA BECK (tamponada cardiaca)
Scaderea tensiunii arteriale
Zgomote cardiace asurzite
Distensia venelor gatului
Abdomenul
Rectul si perineul
A.
FACTORI LOCALI
a)
Fracturi
STRATEGIA SECUNDARA IX
b) Leziuni insotitoare
STRATEGIA SECUNDARA X
B.
LEZIUNI ASOCIATE
a)
b)
STRATEGIA SECUNDARA XI
Insumarea punctelor permite stabilirea coeficientului de gravitate si
clasificarea fracturilor in 4 grupe de gravitate ascendenta:
Coeficient de gravitate gradul I (1 - 5 pct.)
Fracturi simple fara leziuni asociate
Nu ridica probleme de diagnostic sau tratament
Coeficient de gravitate gradul II (5 10 pct.)
Fracturi cominutive
Fracturi deschise cu plagi de mica importanta
Leziuni musculare mai extinse
Stare generala afectata, dar nu necesita reanimare
Coeficientul de gravitate gradul III (10 15 pct.)
Fracturi deosebit de grave, singulare sau multiple
Plagi contuze cu zdrobire, sindrom de compartiment
Leziuni articulare
Stari de soc
Necesita reanimare intensa
Tratament in urgenta al fracturilor
Examinarea ecografica
Permite evaluarea rapida a:
- traumatismelor abdominale
- traumatismelor vasculare (Doppler)
- traumatismelor musculo-tendinoase
- corticalei osoase
- epansamentelor pleurale, pericardice sau parietale
Ecografia abdominala
Poate inlocui punctia lavaj peritoneal
Evidentiaza prezenta lichidului in cavitate
Natura leziunii (organ plin, cavitar)
Hb
Uree
Electroliti
Compatibilitate sangvina
I.
PRIMA ETAPA OPERATORIE
Hematoame pericerebrale
Leziuni vasculare ale membrelor
Rezolvarea fracturilor deschise
Rezolvarea chirurgicala a sindromului de compartiment in faza
utila (fasciotomie) cat si in formele tardive
Inchiderea plagilor (altele decat cele fracturare)
Se va discuta oportunitatea stabilizarii chirurgicale a leziunilor
vertebro-medulare grave, a fracturilor inchise a membrelor
inferioare in raport cu starea pacientului, respectiv temporizarea
interventiei
II. A DOUA ETAPA OPERATORIE
Osteosinteza fracturilor membrelor pentru:
- prevenirea complicatiilor infectioase, pulmonare, urinare
- facilitarea ingrijirii accidentatului
Examinare completa
Rx bazin (pentru fracturi)
Sonda urinara
Lavaj peritoneal (supraombilical) daca este indicat
Tub nazogastric
Rezolvare chirurgicala a leziunilor abdominale
Asistarea foetusului:
- notarea datei ultimei menstruatii
- masurarea inaltimii uterului
- examinarea tonusului uterin (contractii, atonie)
- evaluarea miscarilor foetusului
- monitorizarea cordului fetal (B.C.F.)
- examen vaginal (pentru sange, lichid amniotic)
Complicatii obstetricale:
- traumatism prin lovire:
- contractura uterina
- ruptura uterina
- avort
- deceleratie fetala cu suferinta fatului
- travaliu prematur
1.
V raspuns verbal
Orientat coerent 5
Confuz 4
Cuvinte fara sens 3
Incomprehensibil 2
Absent 1
Modificarea scorului
Glasgow la copil
Scor
Nelinistit, agitat
Tacut
Factor de
corectie
10 29
0,2908
> 29
69
15
1. Rata respiratorie/
Frecv./min.
Scor
Factor de
corectie
> 89
0,7326
76 89
50 75
1 49
2. Presiunea
arteriala
sistolica
(mmHg)
Scor
Factor de
corectie
Scor
Factor de
corectie
13 15
0,9368
9 12
68
45
4. Scala
Glasgow
Scor
Combina 4 elemente:
1. Scorul revizuit al traumei
2. Scorul I.S.S.
3. Varsta
4. Mecanismul traumatic
Evaluarea este reprezentata de simbolul Ps cu valoare si procente ce
reprezinta doar un indicator matematic ce sugereaza probabilitatea
mortalitatii si nu aprecierea absoluta a acesteia
Metodologia T.R.I.S.S. se va aplica tuturor pacientilor internati pentru
mai mult de 3 zile in serviciul de terapie intensiva
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL I
Profilul lezional - factori caracteristici:
- etiologia traumatica specifica copilului
- structura anatomica si biologica
- consecintele lezionale proprii copilului
Etiologia:
- copilul pasager intr-un vehicul
- copilul pieton
- copilul ciclomotorist
- caderea de la fereastra
Structura anatomica si biologica:
- se disting patru unitati anatomo-functionale care stau la baza
clasificarii prognostice:
- reg.cranio-encefalica
- reg.cervico-faciala
- reg.toraco-abdomino-pelvina
- membrele si centurile
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL II
Consecinte lezionale:
- parenchimul cerebral expus intr-o cutie inextensibila si este expus
cresterii presiunii intracraniene prin edem si epansament sangvin
- edemul este caracteristic copilului; se dezvolta rapid
- contuzia, hemoragia si edemul provoaca hernii interne cu
compresiunea creierului bazal si medial consecinte neuro-vegetative
- leziunile cerebrale se supraadauga altor leziuni de gravitate diferita
(de ex. leziunile toracice cu perturbarea hematozei; leziuni abdominale
si ale membrelor cu pierdere sangvina)
- hematoza deficitara accentueaza dereglarile neurologice
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL IV
STRATEGIA PRIMARA
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL V
STRATEGIA PRIMARA
ELEMENTE PRACTICE
Eliberarea caii respiratorii de secretii, voma, corpi straini
Mentinerea caii respiratorii libere prin usoara extensie a capului cu
propulsia mandibulei
Utilizarea respiratiei artificiale in urmatoarele cazuri:
- absenta reflexului de voma
- aplicarea pipei Guedel tinand barbia ridicata
Administrare de O2 in concentratie de 100% cu presiune mai mica de
20 cm H2 O
Se evita presiunile mari in caz de distensie gastrica, risc de regurgitare,
atonie diafragmatica
Intubatie traheala cu corectarea initiala a hipoxiei pe masca
Cricotiroidotomie cu acul (daca intubatia sau ventilatia pe masca nu au
fost eficiente)
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL VI
STRATEGIA PRIMARA
TEHNICA CRICOTIROIDOTOMIEI:
- membrana cricotiroidiana este strapunsa sub un unghi de 45 de o
canula de 14 G.
- aspiratia libera a aerului confirma plasamentul corect, canula e
introdusa prin ac, care este retras
- un tub conector de 3 mm este potrivit la capatul mama al canulei
intravenoase sau unul de 7 mm la amboul unei seringi de 2 ml
- conectorul e atasat la un circuit de oxigen
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL IX
STRATEGIA PRIMARA
CIRCULATIA SI CONTROLUL SANGERARII
Valori normale ale constantelor vitale pediatrice
Varsta
Frecv.
Cardiaca
(batai/min.)
Pres.sang.
(sistolica)
mmHg
Frecv.resp.
(resp./min.)
Vol.sang.
(ml/kg)
< 1 an
120 140
70 90
30 40
90
2 5 ani
100 120
80 90
20 30
80
5 12 ani
80 - 100
90 - 110
15 20
80
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL X
STRATEGIA PRIMARA
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL XI
STRATEGIA PRIMARA
CLASIFICAREA SOCULUI HEMORAGIC LA COPIL
CLASA I
(<15%)
CLASA II
(15 25%)
CLASA III
(25 40%)
CLASA IV
( >40%)
Fr.cardiaca
Pres.sang.
normala
Tahicardie
(>150)
Pres.sang.
sist.
Puls
Tahicardie
(>150)
Pres.sang.
sist.
Puls
Tahicardie/
Bradicardie
hTA severa
Puls perif.absent
Frecv. resp.
Normala
Tahipnee
(35-40)
Tahipnee
Rata
resp.prabusita
Tegumente
Normale
Reci si umede
Reci,umede,
cianotice
Palide, reci
SNC
Normal
Iritabilitate
Letargic
Comatos
Timp de
reumplere
capilara
Normal
Prelungit
Foarte prelungit
Sistem CV
(frecventa
cardiaca)
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL I
STRATEGIA SECUNDARA
PARTICULARITATI
Stabilirea prognosticului:
- un indice Glasgow inferior cifrei 9 = prognostic nefast
- scorul M.I.S.S. (MODIFIED INJURY SEVERITY SCALE)
(asocieri A.I.S. + scor Glasgow)
- scorul M.I.I.S. se prezinta sub forma unei scari intre 2 si 59
- punctajul se acorda pentru fiecare unitate anatomo-functionala,
respectiv craniu-encefal, fata-gat, torace-pelvis, membre-centuri
conform unui catalog lezional
- M.I.I.S. 25 - mortalitate 60%
- morbiditate 16,7%
- M.I.I.S. < 25 - mortalitate 0%
- morbiditate 4,5%
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL II
STRATEGIA SECUNDARA
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL IV
STRATEGIA SECUNDARA
EXAMENUL CAPULUI SI GATULUI poate evidentia:
- contuzii, plagi
- leziuni ale calotei fracturi
- leziuni oculare
EXAMENUL CAVITATII BUCALE
EXAMENUL GATULUI traumatisme ale coloanei cervicale
MANAGEMENTUL INITIAL AL LEZIUNILOR CRANIENE
SEVERE:
- restabilirea volumului sangvin circulant
- intubatie traheala
- administrare de manitol 0,5 1 g/Kg
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL V
STRATEGIA SECUNDARA
CRITERIILE CE IMPUN DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL
CRANIULUI DUPA UN TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL LA
COPIL
Varsta < 1 an
Pierdere de constienta 5 minute
Tulburari de constienta, coma
Semne neurologice de focar
Plagi craniene penetrante, infundarea calotei
Hematom al scalpului
Rinolicvoree
Otoragie
POLITRAUMATIZATUL INFANTIL VI
STRATEGIA SECUNDARA
a.
LEZIUNI TORACICE
Intubatie ventilatie asistata
Drenajul hemo-pneumotoraxului
LEZIUNI VISCERALE
Ruptura de splina
- splenectomia trebuie temporizata, evolutia urmarindu-se
scintigrafic
- indicatiile chirurgicale pentru leziunile de splina la copil: splina
exclusa scintigrafic sau plurifragmentara
- se recomanda interventii cat mai conservatoare:
- sutura
- colaj biologic
- splenectomie partiala
- reimplantare a unui fragment de splina