1.

Politraumatism definitie
Politraumatismele definesc cazuri in care se asociaza doua sau mai multe leziuni
traumatice interesand mai multe regiuni ale corpului si organe interne, antrenand
repercursiuni respiratorii sau circularotii, punand in pericol prognosticul vital imediat
sau in zilele urmatoare.

2. Politraumatismul mechanism
In momentul unei coliziuni, factori care actioneaza sunt complexi, dar in mod special
sunt de ordin mechanic si cinetic.
Viteza vehiculului reprez elemental care conditioneaza impactul.
In coliziuni energia se absoarbe prin deformarea vehicolului si a ocupantilor acestuia
prin cresterea in greutate a corpului si a organelor interne.
Mecanismul leziunilor poate fi : impact direct si impact indirect ( characteristic
leziunilor de CV prin hiperextensie, hiperflexie cu leziuni medulare spinale si
leziunilor vicerale ).
La 100 km/h cu oprire prin impact :
- Ficatul cantareste 47 kg
- creierul 42 kg
- rinichiul 8 kg
- sangele 34 kg
La 60km/h un om de 70 kg va dezvolta in urma unui impact o greutate dinamica de
1768 kg.

3. Politraumatismul asocieri lezionale

Leziunile ocupantilor unui autovehicul se caract prin :
- sd tabloului de bord : leziuni caracteristice : fractura de rotula, fractira
supracondiliana de femur, fractura de col femoral, luxatie fractura coxo-femurala
- sd volanului : leziuni caracteristice : traumatism toracopulmonar acut, traumatism
toracoabd acut
- sd de proiectie inainte : leziuni caracteristice : traumatism craniofacial acut
- sd de expulzie din vehicul : leziuni caracteristice :traumatism craniocerebral,
traumatism craniovertebral, asocieri lezionale multiple.

4. Detresa respiratorie in cadrul politraumatismului

Reprezinta consecinta unui defect de oxigenare sanguina de origine multipla.
- atingere nervoasa : centrala ( tulburari de constienta, atingere bulbara ), periferica
( leziuni medulare )
- origine faringiana : obstructie prin limba, lichid, corpi straini
- origine laringiana : corpi straini, edem, fracture

origine traheo-bronsica : corpi straini,inhalare de lichid, solide,hemoptizie,rupture

traheale sau bronsice
- perete thoracic : fracture costale,volet, plagi penetrante
- pleura : hemotorax,pneumotorax
- pulmon : edem, contuzie, atelectazie
- perturbari in circulatia pulmonara : embolie gazoasa,grasoasa
- orgine diafragmatica : rupture diafragmatice,ascensionare diafragmatica
Simptomatologia clinica e polimorfa si se traduce prin :
- Sd de hipoventilatie
- Sd de hiperventilatie
Dg de insuf respiratorie acuta se stabileste pe urmatoarele constante clinice :
- frecventa respiratorie > 30 resp/min
- cianoza
- gazometrie PO2 < 70 mmHg

5. Detresa circulatorie in cadrul politraumatismului

Principala cauza e reprez de diminuarea intoarcerii venoase, respective hypoxemia indusa
prin circumstantele :
- hemoragia interna sau externa
- pneumotorax
- tamponada
- cresterea presiunii intra-abd
- atingere cardiaca
- leziuni medulare
- tulburari metabolice ( hipoxie, acidoza, hipotermie )
Insuf circulatorie e o suferinta celulara si tisulara, initial reversibila, apoi ireversibila,
avand ca principala cauza hipovolemia, tradusa clinic prin :
- extremitati reci,cianotice,marmorate
- puls rapid,greu perceptibil
- tensiuna arteriala scazuta
- oligurie
In detresa circulatorie mai sunt implicati si urm factori :
- ioni de K
- coagularea intravasculara diseminata
- mioglobinemia si leziunile renale secundare
- MDF
- Durerea
- Hipotermia
- Leziunile sistemului nervos simpatico

6. Afectarea functiei renale in cadrul politraumatismului

Functia renala e interesata in politraumatisme ridicand mortalitatea la 45%-85%.

Cauze : - pre-renale : functionale , reversibile

- renale : organice : necroza tubulara acuta reversibila, necroza corticala acuta
ireversibila.
Conditiile patogenice ale insuf renale acute sunt reprezentate de :
- hipovolemie cu colaps hemoragic
- hipoxie
- stare septica
- crush sindrom
- embolie grasoasa
- contuzia renala
- hematom retro-peritoneal
- CID
- Transfuzii massive sau incompatibiliate sanguina.

7. Fiziopatologia Socului
Socul traumatic sau/si hipovolemic domina ca importanta si frecventa particularitatile
clinice si metabolice ale politraumatismului.
- efect de aditie ( sumatie ) leziunile nu sunt mortale luate izolat, dar pot deveni
prin insumarea efectelor lor frara un tratament specific
- efect de sustragere in conditiile in care dg lezional e dificil, datorita altor leziuni
sau o peritonita poate fi mascata printr-o atingere medulara traumatica
- efect de potentializare ( amplificare ) leziunile se pot agrava reciproc printr-un
cerc vicios.
Socul hipovolemic : pierdere de volum saguin ( hemoragie )
Socul cardiogenic : disfunctie miocardica
Socul neurogen : leziuni medulare

8. Forme clinice ale socului

A ) Socul Hipovolemic
- la adultul normal : vol sanguin e de 7% din greutatea corporala
- la copil : vol sanguine e de 8-9% sau 80ml/kg
Clasificarea Hemoragiilor:
Clasa 1 :- pierderi de pana la 15% din vol sanguine
- Clinic : tahicardie minima,nu sunt modificari ale TA, nu exista modificari de
puls, nu e modificata frecventa respiratorie, timp de reumplere cardiaca sub 2s
Clasa a 2 a :
- pierderi de 15-30% din vol sanguine ( 800-1500 ml )
- clinic : cresterea frec cardiace, tahicardie,anxietate, cresterea timpului de
reumplere capilara, scaderea presiunii pulsului, debit urinar intre 20-30 ml/h
Clasa a 3 a :
- pierdere a 30-40% din vol sanguine ( 2000 ml la o persoana de 70 kg )

clinic : tahicardie marcata, tahipnee,timp de reumplere capilara peste 2s,alterarea

senzoriului,scaderea tensiunii arteriale sistolice
Clasa a 4 a :
- pierdere mai mare de 40% din vol saguin
- clinic: tahicardie , scaderea TA, debit urinar scazut, scaderea nivelului de
constienta, piele rece, lipicioasa soc franc
La pierderi mai mari de 50% : pierderea constientei, disparitie TA, disparitia pulsului
B ) Socul Cardiogen : trebuie suspectat la pacientii cu traumatisme toracice
C ) Socul Neurogen : clinic exista hipotensiune,dar fara tahicardie si fara vasocontrictie

9. Evaluarea pacientului politraumatizat

1.Examen fizic
- recunoasterea precoce a socului e greu de realizat
Se vor urmari :
- semnele vitale, inclusive temperature
- timpul de reumplere capilara
- evidentierea locrului hemoragic
- prezenta triadei BECK ( hipotensiunea, distensia venelor gatului, zgomote
cardiace asurzite ) indica temperature cardiaca
- debitul urinar ( normal 30 ml/h la Adult, 1 ml/kgc/h la copil )
2.Examene de laborator
- analiza gazelor sanguine
- determinarea gradului de acidoza
- determinarea unei ventilatii si oxigenari eficiente

10.Principii de tratament al bolnavului politraumatizat

1.Tratamentul Initial
-permeabilizarea caii aeriene
- ventilatie adecvata
- adminsitrare de O2
- contrrolul hemoragiei prin presiune la locul sangerarii
- pantalonul antisoc ( contraindicat in edem pulmonary, ruptura de diaphragm, leziune
toracica majora )
2.Resuscitare lichidiana
- lichide i.v.
- administrare sange
3.Interventie chirurgicala precoce : la pac ce nu raspund la reechilibrare lichidiana
4.Re-evaluare frecventa

5.Pacientii in stare de soc : se vor interna in unitatile de terapie intensive

11. Forme anatomo-clinice ale politraumatismului

1.Politraumatizat cu dominanta cranio-cerebrala
- sincopa : pierdere temporara a constientei
- coma : respiratie anormala, acidoza,hipoxie
2.Politraumatizat cu dominanta toracica
- leziuni cardio-pericardice : tamponada, leziuni miocardice
- leziunia cailor aeriene, perete thoracic,diaphragm : polipnee,cianoza
3.Politraumatizat cu dominanta abdominala
- soc hemoragic, soc septic tardiv ( dupa 8-12 ore )
4.Politraumatizat cu leziuni dominante ale membrelor
5.Politraumatizat cu dominanta hemoragica ( soc hipovolemic )

12.Politraumatismul : fazele in care evolutia e spre exitus

Faza 1 :
- dupa secunde sau minute de la accident
- Cauze : leziuni severe ale creierului, leziuni severe ale inimii si vaselor mari
Faza 2 :
- moartea apare in zile sau saptamani
- Cauze : leziuni ale creierului, lez ale plamanilor,lez ale abd,fracturi cu pierdere
masiva de sg
Faza 3 :
- moartea apare in zile sau saptamani
- Cauze : infectia, insuf multipla de organe
Timpul de tratament precoce se numeste ora de aur care reprez timpul dinaintea
inceputului aparitiei modificarilor patologice ireversibile.
Exista un timp specific de care se va tine cont in urgentele unei victime neincarcerate :
- evaluare primara 2-3 minute
- resuscitare si stabilizare 7-10 minute
- imobilizare si incarcare pt transport
Timpul petrecut la locul accidentului e de 10-15 minute.

13. Stadiile evolutive ( dupa Arnaud ) ale unui politraumatizat

Faza 1 :
- imediat dupa un politraumatism asistam la o prabusire respiratorie si cardiocirculatorie
Faza 2 :
- incepe la 2-4 ore si se caract prin instalarea socului traumatic, a dezechilibrelor
umorale si instabilitate neuro-vegetativa
Faza 3 :
- caracteristica e stabilitatea reactionala spontana sau terapeutica la soc
Faza 4 :
- dupa terapeutica instabila si urgenta a leziunilor vitale, se poate face un bilant lezional si
functional precis cu completarea tratamentului pt leziunile ortopedice, oftalmologice,
ORL.

14. Politraumatismul strategie specifica, masuri preliminare

Principii :
- pe toata perioada de asistare terapeutica a politraumatizatului se va mentine o
intricare permanenta intre dg si terapie
Strategie specifica :
- strategia primara : masuri la locul accidentului
- strategia secundara : se refera la centrele specializate de tratament
- strategia tertiara : masuri dupa externarea politraumatizatului
Masuri Preliminare :
- asigurarea securitatii echipei care acorda primul ajutor
- izolarea politraumatizatului
- protejarea asigurarea securitatii ranitilor balizaj
- alertarea
- aplicarea primelor masuri de securitate medicala

15. Caracteristici etiologice ale accidentelor

A) Accident prin impact frontal
- pasager fara centura de siguranta, aflat in fata , suporta urm : - flexia brusca a
coloanei lombare spre inainte
- genunchii lovesc bordul
- capul se loveste de capota masinii cu flexia gatului si hiperextensia acestuia
- soferul este strivit in torace de volan
Pasager aflat in fata cu centura de siguranta :
- tendinta de deplasare inainte poate produce leziuni toracice datorate centurii
- flexia coloanei cervicale si lovirea cu capul a parbrizului

- leziuni ale mb inf, toraco-abd

Pasagerii situati in spate :
- leziuni mai putin severe
- pot si aruncati in fata ( fara centura ) sau aruncati prin parbriz ( copiii )
- leziuni ale gatului, genunchiului
Expulzia in afara prin usile deschise.
B ) Accident prin impact din spate
- leziuni prin hiperextensia coloanei cervicale, leziuni medulare la orice nivel
C ) Accident prin impact lateral
- leziuni fracturare brat,picior,leziuni toracice,abd
D ) Acc prin rostogolire
- leziuni complexe la orice nivel si orice tip
E ) Acc prin decelare
- leziuni prin contact direct cu puncte ale masinii
- leziuni prin indoire excesiva a corpului
- leziuni interne

16. Caracteristici lezionale in raport cu tipul de accidentare

Impact frontal :
Leziuni caracteristice lovirii bordului masinii :
- dislocatia genunchiului
- leziuni ale patelei
- fractura de femur
- dislocatia posterioara de sold
Leziuni abd :
- leziuni ale ficatului, intestinului si diafragmului
Leziuni ale cavitatii toracale :
- fracture costale ( volet )
- contuzie pulmonara,miocardica
- leziuni ale Ao toracice , aa coronare
- ruperea parenchimului pulmonary
- pneumotorax,pneumotorax sub presiune
Traumatism cranio-cerebral direct si prin contra-lovitura cu leziuni extinse,multiple.
Traumatism al coloanei cervicale prin hiperflexie, hiperextensie
Prin activarea airbag-ului se reduce leziunile faciale si toracice, dar creste frecventa
leziunilor mainilor si bratelor.
Impact din spate : ( masina stationara sau in miscare )
- leziuni ale coloanei cervicale prin hiper-extensie
- leziuni combinate de tip impact frontal cu leziuni prin lovire din spate

Impact lateral : lovirii directe sau prin rotatia masinii

- leziuni ale corpului, complexe la toate nivelele

17. Politraumatismul femeii gravide caracteristici

-

in ultimul trimestru al sarcinii, fetusul e f putin protejat datorita volumului mic de

lichid amniotic si subtierea peretilor uterului, cu risc de rupture uterina
placenta e lipsita de tesut elastic, existand riscul ruperii la trauma
risc de regurgitatie gastrica si inhalarea lichidelor gastrice acide, den sd
Mendelson
hiper-ventilatia fiziologica induce alcaloza prin scaderea PaCO2 pana la 30
mmHg, in ultimul trimestru.La PaCO2 de 40 mmHg, in aceasta perioada de
sarcina vorbim de acidoza fetala si materna.
Hipotermia din soc afecteaza fetusul inaintea mamei prin reducerea debitului
utero-placentar prin sunt compensator necesar mentinerii constantelor vitale
materne
In decubit dorsal, uterul gravid comprima vasele mari scazand cu pana la 40%
intoarcerea venoasa, rezultand sd de compresie aorto-cava inferioara
Vol sg creste in sarcina cu pana la 50% si intoarcerea cardiaca cu 1,5 litri, ceea ce
face ca socul hipovolemic sa se produca la o pierdere sanguina mai mare decat la
femeia fara sarcina
Rata pulsului creste pana la 85-90 batai/minut
Presiunea sanguina scade cu 5-10 mmHg in al 2 lea trimestru
Risc de eclampsie
Fetusul poate fi socat, inainte ca mama sa dezvolte tahicardie,tahipnee sau
hipotensiune
Risc de embolie amniotica
Dg de hemoragie abd prin punctie-lavaj e contraindicate in sarcina avansata
Fracturile bazinului constituie un risc vital pt mama si fetus prin hemoragia retroperitoneala importanta

18. Politraumatismul femeii gravide strategia primara

Etapa Primara :
- controlul caii respiratorii
- stabilizarea coloanei cervicale ( guler )
- asistare stabilizatie ventilatorie si administrare de O2
- pozitie de protectie a venei cave ( pozitionarea uterului gravidei ) in decubit
lateral stang, partial
- acces venos 2 cai
- recoltare de sg analize curente
- administrare substante cristaloide, coloidale, sg ( gr 0 negativ )
- echipament antisoc- pneumatic pt mb inf
- evaluare neurological

19. Politraumatismul femeii gravide strategia secundara

- examinarea completa
- Rx de bazin ( pt fracturi )
- sonda urinara
- lavaj peritoneal
-tub nazogastric
- rezolvare chirurgicala a leziunilor abd
- asistarea fetusului
- semne de suferinta fetala : bradicardie < 110 b/min, semen cardiotocografice,
accelerarea pulusului fetusului fetal ca raspuns la contractile uterine, scaderea tardiva a
ritmului cardiac fetal
- complicatiile obstreticale : traumatism prin lovire ( contracture uterina,rupture
uterina,avort,decelaritie fetala cu suferinta fetusului,travaliu premature,ruperea placentei),
traumatisme prin penetrare ( risc crescut la sarcina mare, leziuni fetale -moartea fatului)

20. Politraumatismul la copil caracteristici

-

existenta unei leziuni singulare traumatice cu risc si prognostic vital ( de obicei

cranio-cerebral )
rezulta mai frecvent dupa acc de circulatie prin defenstrare
Diferente anatomice specifice cu rasunet in manevrele de resuscitare : cavitate
orala mica, limbra mare, unghiul maxilarului mai mare ca la adult,spatiu; epiglotei
mai restrans,greu de evitat cu sonda, inelul cricoid stramt, trahee scurta.
Extremitatea cefalica e mai expusa
Leziunile encefalice,,medulare sau viscerale pot surveni si in absenta leziunilor
osoase datorita plasticitatii tesuturilor
Risc crescut al dilatatiei gastrice
Masa sangunia mai redusa
Risc accentuat de hipotermie datorita suprafetei tegumentare mari in raport cu
greutatea si prin lipsa unui strat adipos important.

21. Politraumatizatul varstnic caracteristici

-

frecventa crescuta a traumatismelor toracice si abd in raport cu cele craniene

risc vital crescut prin diminuarea mijloacelor de aparare biologica, precum si prin
posibilitatea aparitiei complicatiilor respiratorii, neurologice, digestive si septice
tarele associate ( diabet,HTA ,afectiuni miocardice,insuf resp cr ) si interferentele
medicamentoase complica tratamentul

22. Suportul vital de baza ( SVB ). Suportul vital avansat ( SVA )

SVB la adult cuprinde elementele evaluarii initiale, mentinerea caii aeriene, asigurarea
ventilatiei si compresiile toracice, elemente ce constituie notiunea de resuscitare cardiopulmonara.
SVB nu foloseste aparatura.
Cand se foloseste chiar o masca faciala, resuscitarea se numeste SVA.
Prin SVB e mentinuta o ventilatie si o circulatie adecvata, pana la instituirea unor masuri
care sa inlature cauza socului, iar in unele cazuri se poate obtine o revenire completa.
SVB trebuie aplicat urgent in primele 3-4 minute ale insuficientei circulatorii, in caz
contrar , leziunile cerebrale sunt ireversibile.
Cele 3 elemente ale SVB se regasesc in ABC.
a) Politraumatizat constient, colaborant
b) Politraumatizat inconstient, dar cu respiratie spontana dificila
c) Politraumatizat fara respiratie spontana, dar cu puls prezent
- respiratie gura la gura
- umplere 2 secunde
- 10 ventilatii/minut cu repetare daca exista puls
- Alerta telefonica
- La disparitia pulsului resuscitare cardiopulmonara
d) Politraumatizat fara puls
- se fac 2 respiratii urmate de 15 compresii toracice cu o adancime de cca 4-5 cm,
ritm 80 compresii/minut
- se continua ciclul 15 compresii + 2 ventilatii
- timpul necesar efectuarii compresiilor toracice sic el necesar relaxarii sa fie aprox
egale

23. Obiectivele strategiei primare

1.Supravietuirea
- stabilizarea hemodinamica
2.Stabilizarea leziunilor
- pregatirea politraumatizatului pt evacuare
- ameliorarea masurilor in functie de starea clinica
3.Evaluarea politraumatizatului
- controlul si mentinerea functiilor vitale pana la centrul medical specializat

24. Evaluarea primara a functiilor vitale

A airway calea nazala
B blood, brain acticitatea circulatorie si cerebrala
C chest torace
- evaluarea si mentinerea caii aeriene,protectia coloanei cervicale
- evaluarea respiratiei si realizarea unei ventilatii si oxigenari adecvate
- evaluarea circulatiei si controlul hemoragiei
- evaluarea SNC
- dezbracarea si expunerea victimei pt o examinare amanuntita
Evaluarea si re-evaluarea se vor face pe algoritmul ABC.
Conceptul orei de aur e f important.
La o victima neincarcerata, evaluarea initiala si stabilizarea se face in 10-15 minute
urmate de o evacuare de la locul accidentului cat mai repede.

25. Evaluarea si mentinerea caii aeriene

La pacientul constient, reflexul de tuse mai tine calea aeriana libera.
Daca este compromisa calea aeriana, se va cerceta cauza obstructiei.
-

pozitia limbei
prezenta vomei in gura,faringe
leziuni maxilo-faciale
corpi straini in trahee, laringe
epiglotita
leziuni laringo-traheale
reactii alergice

26. Metode de dezobstructie a caii aeriene superioare

Dezobstructia se face fara mobilizarea gatului sau cu mobilizare daca se impune ca
prioritate absoluta deschiderea caii aeriene prin urm metode:
1.Metode normale :
-

bascularea spre inainte a capului

subluxarea mandibulei
la fracture faciale, tratarea si transportul pac se face cu fata in jos pt a preveni
caderea inapoi a oaselor fetei
extragerea corpilor straini
compresiuni abdominale

Respiratia zgomotoasa este intotdeauna datorata obstructiei, dar respiratia silentioasa se

poate datora obstructiei.
Daca victima este inconstienta : curatarea gurii victimei digital, compresiuni abd cu
victima in decubit dorsal, compresiunile toracice ale resuscitarii cardiace pot avea acelasi
efect.
2.Metode mecanice:
- folosesc calea orofaringiana, calea nazala,calea laringotraheala,masca laringiana si
intubatia orotraheala.

27. Ventilatia pe masca

Indicatii : stop respirator, deteriorarea respiratiei in timpul intubatiei traheale, frecventa
respiratiei sub 10 sau peste 28 resp/min.
Material : blaon de ventilatie manuala simplu sau cu rezervor, masti de dimensiuni
diferite, sursa O2, material de aspiratie.
Tehnica :
- decubit dorsal
- permeabilizarea cailor aeriene
- debit O2 15 l/min
- frecventa compresiei balonului 15-20/min
- verificarea eficientei
Complicatii:
- vomismente, aspiratia continutului gastric
- dilatatia acuta de stomac
- agravarea unui epansament gazos intra-toracic
Precizari:
-

treb realizata o fractiune inspirata de O2

timpul insuflatie- expir =1/2
la revenirea respiratiei spontane se foloseste doar cu concentratie crescuta de O2
presiunea prea crescuta pe balon creste riscul de pierdere a aerului la nivelul
mastii sau trecerea lui in caile digestive cu dilatatie acuta de stomac si risc de
varsaturi.

28. Ventilatia prin intubatie endotraheala

-riscanta la pac cu stomacul plin
Indicatii :

pt controlul cailor aeriene asigurand : libertatea cailor aeriene, aspiratia fluidului,

protectia cailor aeriene
- pt controlul ventilatiei
Tehnica :
- pac in decubit dorsal,cu capul in hiperextensie
- miscarea exagerata a gatului poate cauza leziuni neurologice
- permeabilitatea caii orale
- oxigenare prealabila pe masca 3 minute
- sedare : Hypnovel : 0,05 mg/kg IV
Precizari : sonda se introduce in cazul respiratiei spontane in timpul unei miscari de
inspiratie ; la stop cardio-respirator, pregatirea va fi mai scurta, din mers.

29. Ventilatia mecanica

Indicatii :
- deteriorarea cardio-respiratorie care necesita corectarea hematozei
- dupa intubatie oro-traheala
Parametrii fundamentali:
- volum current 8-10 ml/kg
- frecventa 12-14 resp/min
- ventilatie pe minute 7-10 l/min
- concentratia O2 inspirat = 0,5-0,6
Dificultati ale intubatiei :
- dificultati in extensia capului : - traumatism al coloanei cervicale
- artroza cervicala cu limitarea miscarilor
- obezitate,anomalii congenitale
- Dificultati de expunere a glotei : deschiderea gurii imposibila,
macroglosia,distructia masivului facial, edem laringian, deviatii traheale.

30. Evaluarea circulatiei si controlul hemoragiei la un bolnav

politraumatizat
Se evalueaza debitul cardiac adecvat si volumul sanguine sufficient perfuziei tisulare.
- puls si timpul de reumplere capilara
- semnele socului hipovolemic : transpiratia, confuzia si nelinistitea.
Elementele de orientare clinica a nivelului TA :
- puls prezent control : TAS 60 mmHg
- puls femoral prezent : TAS 70 mmHg
- puls radial prezent : TAS 80 mmHg

31. Evaluarea SNC la un bolnav politraumatizat

Sistemul AVPU
A = stare de alerta
V = raspuns la stimuli verbali
P = raspuns la stimuli durerosi
U = nu exista raspuns
In final :
- verificarea nivelului de constienta
- examenul pupilelor ( egale,rotunde,reactive)
- semen de hemoragie extradurala

32. Tehnica resuscitarii prin masaj cardiac extern

Principii :
- compresiune ritmica la niv toracelui pe partea inferioara a sternului, rezultand
compresia muschiului cardiac intre stern si coloana vertebrala cu refularea sg in
aa pulmonare si sistemice.
Indicatii :
- absenta pulsului central
- apnee
- coma
Tehnica :
- bolnav in decubit dorsal
- mb inf in Trendelenburg
- se apasa cu podul palmei pe 1/3 inf a sternului suprapunand cealalta mana

33. Semnele de eficienta ale masajului cardiac extern

-

perceperea pulsului carotidei

TA maxima de 60-70 mmHg
Micsorarea pupilelor si reaparitia reflexelor pupilare
Reaparitia respiratiei spontane
Recolorarea normala a fetei,mucoaselor ( fata interna a buzelor )
Scaderea fractiunii expirate de CO2 la capnometrie

34. Problemele privind asistarea respiratorie

-

prezenta muczitatilor buco-faringiene sau a sg impune aspiratia lor

la o fractura a fetei, daca intubatia nu e posibila,se va introduce intial pipa Guedel
si apoi sonda traheala prin pipa
intubatia nu reprezinta o protectie sigura pt regurgitatie sau vomismente

la intubatie imposibila se va tractiona limba cu o pensa sau cu ata chirrugicala

fixate pe varful limbii
pipa Guedel poate provoca vomismente
in caz de imposibilitate de degajare orofaringiana se va utilize traheostomia
pozitia bolnavului la cei neintubati, neventilati : pozitie laterala de siguranta pt
traumatizati cu tulburari de constienta,pozitie semisezanda pt traumatizati fara
tulburari a;e hemodinamicii, decubit lateral stang pt gravida in trimestrul 3.

35. Semne de ineficienta ale resuscitarii care impun abandonul

Semne sigure de moarte la nivelul inimii sau SNC :
- absenta activitatii electrice cardiace pe o perioada de 60 minute
- dilatare persistenta a pupilelor fara recatie la lumina ( moarte SNC )
Practic manevrele de resuscitare se vor efectua astfel :
- cand suntem izolati si fara posibilitati de transport 2 ore
- cand transportul e posibil, pe tot parcursul acestuia se vor efectua : masajul
cardiac extern si respiratie gura la gura cu propulsia spre anterior a mandibulei
- in spital , resuscitarea se va abandona dupa 60 min de la constatarea : hipotoniei
persistente cu ceafa balanta, midriazei fixe, permanente,EKG cu traseu plat.

36. Conduita la locul accidentului

Resuscitarea : respiratiei, circulatorie.
Calea aeriana :
- permeabilitatea cailor aeriene
- adm de O2 : pe masca, intubatie si ventilatie artificiala
- tratarea de urgenta a unui traumatism thoracic cu potential letal: pneumotorax sub
presiune , hemotorax.
Circulatia :
- controlul hemoragiilor externe cu hemostaza provizorie
- abord venos periferic cel putin o linie venoasa cu prelevare de sg
- restabilirea volemiei : debit, volum
Indicatii :
- sol macromoleculare
- sol coloidale
- plasma
Intarzierea va face dificila perfuzia prin colabarea venelor.
- pantaloni antisoc la deteriorarea hemodinamica precoce
- dozare Hb,Ht
- guler cervica in traumele supraclaviculare.
Dg primar ( la locul accidentului )
- anamneza,date de anturaj privind politraumatismul
- circumstantele politraumatismului
- mecanismul lezional

intervalul dintre accident si acordarea primului ajutor

antecedente patologice, tratamente anterioare
simptomatologia subiectiva ( dureri, impotenta functionala )

37. Bilantul lezional al unui bolnav politraumatizat

Consta in :
- cautarea unui pericol vital ce necesita tratament imediat
- inventarierea tuturor leziunilor si investigarea lor in ordinea prioritatilor
1. Semne neurologice :
- alterarea constientei scorul Glasgow
- starea de agitatie
- semne de focar,examenul pupilelor
- deficitul motor sau senzitiv
- intervalul liber al pierderii constientei
- tulburari neurovegetative prin traumatism facial sau rahidian
2. Semne respiratorii :
- agitatie
- dispnee
- polipnee , tiraj, cornaj
- traumatism al cutiei toracice
- tulburari ale hematozei
3. Semne cardio-vasculare :
- semne de soc
- diminuarea sau abolirea pulsului periferic
- suflu, frecatura pericardica
- semne de insuf cardiaca dreapta ce pot fi cauzate de : hemoragie exteriorizata,
hemoragie interna, efect de tamponada, contuzie miocardica
- semne electrice tulburari de conducere,tulb de ritm,tulb de repolarizare
4.Semne abdominale:
- aparare abd localizata sau generalizata
- puncte de impact parietal
5. Semne ale leziunilor osteoarticulare :
- bazin : palparea si mobilizarea crestelor iliace, aspectul urinei
- CV : examen rapid in ansamblu,verificarea lez posibil neurologice
- mb inf si sup : focar de fractura, puls distal, coloratia extremitatilor,sensibilitate distala.
6.Leziuni cutanate si mucoase: bilantul plagilor, escoriatii,arsuri

38. Triajul victimelor

-

separarea victimelor care pot sa mearga de celelalte

cei ce nu pot merge vor fi evaluate dupa principiul ABC
victimele care necesita interventie chirurgicala de urgenta vor fi identificate rapid,
resuscitate si trimise la spital

prioritatea 1 ( imediat ) : frecventa pulsului este de 120/min

prioritatea 2 : frec pulsului sub 120/min

39. Transportul victimelor la spital : masuri, repere biologice, pozitii de

transport
Transportul va fi efectuat prin aplicarea manevrelor corecte de ridicare a accidentatului cu
corpul axat cap- gat- trunchi, pe o targa.
Supravegherea politraumatizatului pe timpul transportului se va baza pe urm repere:
- supravegherea starii de constienta
- supravegherea constantelor ventilatiei mecanice
- coloratia tegumentelor
- auscultatia cardio-pulmonara
- TA,fracventa cardiaca, monitorizarea activitatii cerebrale
- Frecventa respiratorie, SpO2
- Hemoglobinemia, Ht
- Permeabilitatea drenurilor
- Imobilizarea fracturilor
- Combaterea anxietatii
- Combaterea hipotermiei ( acoperirea accidentalui )
Pozitii de transport :
- soc hemoragic : pozitia Trendelenburg
- traumatism cranian : capul ridicat la 30 grade + guler cervical
- fractura CV : axare cap-coloana, guler cervical, pozitionare pe saltea vacuum
- fractura de bazin : decubit dorsal
- fracturile mb sup, inf : reducere ( axare ), imobilizare corecta pe atela,decubit
dorsal
- insuf cardiaca cu edem pulmonary pozitie semisezanda
- traumatizati abdomino-pelvini :decubit dorsal cu mb usor flectate
- traumatizati toracici constienti si echilibrati
- bolnavi comatose neintubati : decubit lateral de securitate
- bolnavi comatosi traumatizati cerebral cu leziuni ale fetei, neintubati ce sunt
amenintati de asfixie decubit ventral cu capul intors intr-o parte si sprijinit pe
brate.

40. Strategia secundara : conduita, principii generale

-

pt un bolnav cu risc vital crescut deciziile sunt luate in urgenta

se impune organizarea buna, rapida,metodica,rationala
stabilirea prioritatilor: un singur medic preia comanda globala a echipei si
evalueaza rezultatele resuscitarii fara a se implica total in manevrele respective
consemnarea in scris a datelor privind constatarile legate debolnav, cat si a tuturor
manevrelor effectuate

leziunile care dau mortalitate in aceasta perioada : hematomul,

hemopneumotorax, pneumotorx in tensiune, tamponada pericardica, rupture de
splina, rupture de ficat, fracturile de pelvis.
1.Evaluarea primara ABC :
- se stabileste daca exista o cale aeriana libera
- se verifica posibilitatea pac de a respire
- statusul neurologic al pac.
2.Evaluarea completa :
- anamneza
- Capul : se cauta plagile,echimozele,hematoamele, deformarile
- Coloana cervicala si gatul : palparea coloanei cervicale ( durere, deformare,deviatia
traheei, distensia venelor gatului, echimoze )
- Torace : inspectie , palpare
Deviatia traheei + Distensia venelor gatului + Dificultati in
respiratie = Pneumotorax in Tensiune
-Abd : reactii la durere localizata, inspectia, percutia, palparea,auscultatia,lavajul
peritoneal
-Rectul si perineul : examenul rectului : sangerare
-Pelvisul si extremitatile : pt pelvis se practica comprimarea antero-posterioara si laterala
cu ambele maini cautand zone dureroase,deformarea sau instabilitatea, puls periferic

41. Strategie secundara : factori principali de gravitate

Factori Locali :
Fracturi :
- simple ale oaselor mari 2 pct
- cominutive ale oaselor mari 3 pct
- deschise : plaga simpla 1 pct in plus , plaga contuza 2 pct in plus
- articulare : 1 pct in plus
Leziuni insotitoare :
- lez musculare extinse 2 pct
- lez musculare importante 3 pct
- sd de compartiment 3 pct
- lez nervoase contuzii si compresiuni pe nervi principali- 2pct
Timp scurs de la accident ( pt fracture deschise ) :
- sub 6 ore : 1 pct
- intre 6-12 ore :2 pct
- peste 12 ore :3 pct
Leziuni associate :
Stari de soc
Traumatisme majore associate
Insumarea punctelor permite stabilirea coeficientului de gravitate si clasificarea
fracturilor in 4 grupe de gravitate ascendenta :

Coeficient de gravitate gradul 1 ( 1-5 pct )

Coef de grav gradul 2 ( 5-10 pct )
Coef de grav gradul 3 ( 10-15 pct )
Coef de grav gradul 4 ( peste 15 pct ).

42. Strategia secundara : principiile de tratament si atitudune practica

Primirea accidentatului in spital :
- e necesara prezenta medicului anestezits si a specialistilor neurochirurgi, chirurg
si ortoped
- camera de resuscitare sa fie adaptata masurilor de desocare
- transportarea bolnavului de la echipa de transport spre echipa de primire sa fie
insotita de toate informatiile legate de accident si de masurile terapeutice primate
- reanimatorul va face o verificare : constienta, starea pupilelor,starea cardiorespiratorie
- intubatie- daca e necesar
- expunerea pac dezbracarea completa
- evitarea hipotermiei prin acoperire cu un cearceaf
- indepartarea atelelor
PRimul bilant:
- aprecierea starii neurologice- constienta- scala AVPU
- stabilirea scorului Glasgow
Se vor urmari :
- starea respiratorie
- starea hemodinamica
- verificarea sondei de intubare
- instalarea a 2 cai venoase din care una sa fie centrala ( vena jugulara )
- controlul umplerii vasculare
- prelevare de sg
- sonda gastrica, sonda urinara
- masurarea temperaturii
- sonda urinara
Schema de tratament finala :
Principii :
- tratamentul sa fie urgent, complet si definitive daca este posibil, tinandu-se cont
de limitele impuse de unele leziuni craniene,toracice, de posibilitatile de
reanimare si de capacitatea fizica a echipei operatorii.
Practica conduita operatorie se bazeaza pe ierarhia urgentei :
- urgente vitale ce ameninta viata
- urgente locale ce ameninta vitalitatea unui membru

43. Strategia secundara : ordinea imperativa a leziunilor ce necesita

rezolvare
Prima etapa operatorie :
- hematoame pericerebrale
- leziuni vasculare ale mb
- rezolvarea fracturilor deschise conform clasificarii acestora
- rezolvarea chirurgicala a sd de compartiment in faza utila, car si in formele
tardive
- inchiderea plagilor
- stabilizarea chirurgicala a lez vertebro-medulare grave, a fracturilor inchise a mb
inf in raport cu starea pacientului
A 2 a etapa operatorie :
- osteosinteza fracturilor mb pt prevenirea complicatiilor infectioase,pulmonare si
urinare,pt facilitatea ingrijirii accidentatului.

44. Politraumatismul evaluari pe sisteme de scor

Input : cuprinde studiul bilantului lezional, respective dezechilibrul biologic
Output: evaluare prognostica ( morbiditate si mortalitate )
AIS:
Leziunile sunt marcate gradual pe o scara incepand cu 1 ( leziune minora ) pana la 6
( leziune fatala )
1 pct = gravitate minora
2 pct = gravitate moderata
3 pct=gravitate severa ( fara a pune in joc prognosticul vital )
4 pct=gravitate serioasa
5pct=gravitate critica cu slabe sanse de supravietuire
6pct=leziuni fatale
ISS:
-

scorul este obtinut la pacientii cu trauma multiple marcate prin insumarea

patratelor primelor 3 scoruri mai importante din codificarea AIS din regiunile
prestabilite ale corpului.
- ISS < 10 nu exista motalitate
- ISS > 50 nu exista supravietuire
- Scorul maxim este de 75 de pct
AIS 6 intr-o singura regiune a corpului primeste un ISS de 75.
GCS : masurarea starii neurologice
-

E : deschiderea ochilor : spontana ( 4), la zgomot (3), la durere (2),absenta (1)

V: raspuns verbal : coerent (5),confuz(4),cuvinte fara

sens(3),incompresibil(2),absent(1)
M: raspuns motor: la comanda(6),localizeaza stimulul dureros(5),evita stimulul
dureros(4),retractia in flexie a mb(3),extensie stereotipa(2),absent(1).

RTS : scorul revizuit combina masuratorile codificate ale ratei respiratorii, presiunii
arteriale,sistolice si scorul Glasgow pt a rezulta o evaluare generala a dezechilibrului
fiziopatologic.
1=prognostic cel mai rau
16=prognosticul cel mai bun
Metodologia TRISS : stabileste probabilitatea de supravietuire individuala.
Combina 4 elemente :
- scorul revizuit al traumei
- scorul ISS
- varsta
- mecanismul traumatic

45. Politraumatismul infantil particularitati

a)
-

Profilul lezional :
etiologia traumatica specifica copilului
structura anatomica si biologica
consecintele lezionale proprii copilului

b)
-

Etiologia:
copilul pasager intr-un vehicul
copilul pieton
copilul ciclomotorist
cadere de la fereastra

c)
-

Structura anatomica si biologica:

reg cranio-encefalica
reg cervico-faciala
reg toraco-abdomino-pelvina
membrele si centurile

46. Politraumatismul infantile : strategie primara

-

prevenirea dilatatiei gastrice sonda gastrica

in colaps si datorita paniculului adipos,abordul unei cai venoase periferice e
dificil.Se prefera : v jugulara externa/interna, v subclavie
copiii cu scor Glasgow <8 se dirijeaza spre ATI neurochirurgicala
leziunea hemoragica grava si asfixia reprezinta criterii absolute priorotare
dupa prima examinare a cailor respiratorii, tuturor copiilor politraumatizati li se
adm O2 suplimentar

copiii sub 1 an au un consum de O2 mare, o capacitate reziduala functionala

redusa si o capacitate de inchidere periferica capilara ridicata, fapt ce conduce la
un sunt fiziologic dreapta-stanga crescut
- imobilizarea gatului cu guler
Elemente practice :
- eliberarea caii respiratorii de secretii, voma, corpi straini
- mentinerea caii respiratorii libere prin usoara extensie a capului cu propulsia
mandibulei
- utilizarea respiratiei artificiale
- adm de O2 in concentratie 100% cu presiune mai mica de 20cmH2O
- intubatie traheala
- crico-tiroido-tomie cu acul
Cauze unilaterale :
- pneumotorax
- hemotorax
- contuzia pulmonara
- rupturi ale bronsiilor principale
- corpi straini, sg in lumenul bronhiilor
- rupture diafragmatica
- intubatie endobronhiala
Dilatatia gastrica acuta ( repere fiziologice ):
- copiii sub 2 ani si chiar peste aceasta varsta, in conditii de stress,ingurgiteaza aer
- ventilatia pe masca poate accentua dilatatia gastrica
- dilatatia acuta declanseaza voma cu risc de aspiratie traheobronsica
- distensia diafragmatica secundara celei gastrice comprima vena cava inferioara
reducand reintoarcerea venoasa cu risc de hipotensiune

47. Politraumatismul infantile strategia secundara

Principii :
- evaluarea sistematica conform unui protocol strict
- descoperirea tutror leziunilor posibile
- examinarea blanda,manipulare atenta a axului vertebral
- inregistrare repetata a semnelor vitale
- aplicarea unei terapii adecvate in functie de leziunile diferitelor organe si sisteme :
system nervos, torace,abd,aparat urinar,ap locomotor.
Examenul capului si gatului poate evidentia :
- contuzii, plagi
- leziuni ale calotei-fracturi
- leziuni oculare
Ex cav bucale.
Ex gatului traumatisme ale coloanei cervicale.
Cauza de deces cea mai importanta e reprez de nivelul inalt al presiunii intracraniene ce
se dezvolta secundar edemului cerebral difuz ascendant.
Leziunile toracice :
- intubatie- ventilatie asistata

- drenajul hemo-pneumotoraxului
Leziunile viscerale :
- rupture de splina nu e echivalenta cu splenectomia
- se recomanda : sutura,colaj biologic
Leziunile hepatice :
- tratament cat mai conservator
Leziunile urogenitale :
- rupture uretrei posterioare
Leziunile osteoarticulare :
- se vor evita pierderile sanguine
- diminuarea durerii

48. Fiziopatologia traumatismelor cranio-cerebrale

Principalele tipuri de forte responsabile de producerea leziunilor cranio-cerebrale sunt :
- acceleratia brusca
- decelerarea brusca
- rotatia
Decelerarea brusca conduce la :
- leziuni polare in special ale polilor frontal si temporal
- rupturile venelor comunicante ce dreneaza sangele in sinusurile durale majore
Supravietuirea creierului traumatizat depinde direct de irigarea sa adecvata cu sg
oxigenat, care la randul sau depinde de :
- presiunea de perfuzie cerebrala
- presiunea intracraniana
- eficienta respiratorie
PPC rezulta din diferenta dintre PAM si PIC, valorile normale ale PPC situandu-se in
jurul valorii de 100 mmHg.
La individul normal, presiunea arteriala e factorul determinant al presiunii de perfuzie
cerebrala, presiunea intracraniana la indivul normal avand valori mici.
Expansiunea cerebrala datorita edemului cerebral sau a unei leziuni inlocuitoare de spatiu
e limitata datorita obstacolului reprezentat de peretele osos al cutiei craniene, care este
inextensibil.
Cu cresterea vol cerebral, LCR va fi impins caudal si sinusurile durale vor fi comprimate.
In ac faza, presiunea intracraniana inca nu e f crescuta, peste aceasta limita, nu mai exosta
mecanisme compensatorii si chiar cresterii mici ale volumului masei cerebrale vor
conduce la cresteri mari ale presiunii intracraniene.
La pac politraumatizati, care au si o componenta lezionala cranio-cerebrala, o presiune de
perfuzie cerebrala inadecvata e de regula rezultatul unei scaderi a presiunii arteriale medii
asociata cu o crestere a presiunii intracraniene.

49. Leziunile craniului-clasificare, enumerare

Anatomic, leziunile structurilor cranio-cerebrale pot fi impartite in 3 categorii :
- leziuni ale tesuturilor moi
- leziuni ale craniului
- leziuni ale elementelor nervoase.
Leziunile tesuturilor moi sunt reprezentate de :
- echimoze
- hematoame epicraniene
- plagi ale scalpului
Leziunile craniului sunt reprezentate de :
- fracture ale calotei craniene
- fracturi ale bazei craniului
Fracturile calotei craniene se impart in :
- simple
- cu infundare : fara leziuni durale, cu leziuni duro-corticale,cu leziuni vasculare
Fracturi ale bazei craniului se divid in :
- Fracturi de fosa cerebrala anterioara :
- Echimoza monoculara
- Echimoza peri-orbitara bilaterala
- Rino-licvoreea
- Rinoragia
- Anosmia
- Tulburari vizuale
- Fracturi de fosa cerebrala medie si posterioara :
- Echimoza mastoidiana
- Otoragie
- Otolicvoree
- Paralizie faciala periferica
Leziuni ale elementelor nervoase : primare si secundare.

50. Comotia cerebrala

- descrie o abolire de scurta durata a starii de constienta datorata undelor de soc ce au
afectat sistemul reticulat activator ascendant, neavand nici o componenta organica, ci
fiind doar o alterare functionala
- este o entitate total si complet reversibila
- pacientul sufera o pierdere a starii de constienta de scurta durata, de regula cu o durata
de cateva minute
- odata cu recapatarea starii de constienta, pac prezinta amnezie retrograde si anterograda
- comotia cerebrala nu se insoteste de deficiente neurologice

51. Contuzia cerebrala

-

rezulta din rupture vaselor sangvine de mici dimensiuni ale piei mater si implica
leziuni neurologice
deficitele neurologice se instaleaza imediat
Se impart in : mici, medii si severe
Pacientii cu contuzii cerebrale vor fi internati in spital intr-un serviciu de
specialitate
Daca contuzia cerebrala e minora, beneficiaza de trat cu corticosteroizi
( Dexametazona 8-16 mg/zi ), sedare moderata si analgezice cu anti-inflamatoare
nesteroidiene
Pac cu contuzie cerebrala severa, din cauza perturbarilor grave neurovegetative,
necesita internarea intr-un serviciu de terapie intensive , in vederea mentinerii
functiilor vitale si a parametrilor biologici la nivele adecvate.Un astfel de pac va fi
intubat, ventilat adecvat si monitorizat complex si permanent.

52. Dilacerarea cerebrala

-

este o solutie de continuitate la nivelul tesutului cortical, ce are drept consecinta

complicatii grave si avand de multe ori o evolutie severa

53. Hematomul epidural

-

este o leziune de dezvoltare relative rapida, care consta in acumularea de sg intre

dura mater si tablia interna a calvariei
sursa de sangerare poate fi arteriala ( a.meningee medie ), venoasa sau la nivelul
fracturii craniene
clinic, se constata anizocorie, cu midriaza non-reactiva ipsilaterala su deficit
motor ( hemipareza-hemiplegie ) controlateral
cand leziunea traumatica e localizata la niv hemisferului dominant, se pot instala
diverse tipuri de afazie
Rx craniana releva : fractura craniana supraiacenta, dar investigatia de electie e
CT scan cerebral care stabileste localizarea, vol leziunii.

54. Hematomul subdural

-

consta in acumularea de sg in spatial subdural datorita ruperii, de regula

traumatice, a arterelor de la S cortexului, a unei vene corticale sau a unei vene de
drenaj in unul din sinusurile durale majore
hematomul poate dezvolta in decurs de minute ( supra-acut ) , ore ( acut ), o zi sau
cateva zile ( subacut ) sau saptamani ( cronic)
dupa un episode initial de pierdere a starii de constienta, urmeaza un interval liber,
cu durata variabila, urmat apoi de instalarea semnelor de lateralizare ( anizocorie
cu midriaza nonreactiva ipsilaterala si deficit motor controlateral )
in leziunile bilaterale sau in stadiile avansate, modif pupilare devin bilaterale

in stadiile avansate se instaleaza modif vegetative ( aritmii respiratorii si cardiace,

modif ale TA )
Rx craniana releva fractura craniana, dar investigatia de electie e CT-scan
craniocerebral care releva localizarea, marimea colectiei subdurale si existenta
unor leziuni associate
Trat neuroch trebuie efectuat de urgenta si consta in efectuarea unei craniotomii
sau a unei craniectomii, sectionarea durei mater si evacuarea colectiei sangvine,
urmata de hemostaza.

55. Hematomul intra-parenchimatos

-

ruperea traumatica a unor vase sangvine in parenchimul cerebral conduce la

formarea unui hematom intra-parenchimatos, care prin cresterea in volum va
creste presiunea intracraniana, exercitand efect de masa asupra structurilor liniei
mediane
pierderea de constienta e rapid urmata de deteriorarea neurological
investigatia de electie e CT-scan craniocerebral care precizeaza existenta leziunii,
localizarea sa, volumul si eventual existenta unor leziuni associate.

56. Managementul traumatismului craniocerebral la locul accidentului

-

personalul medical implicat in acordarea primului ajutor va trebui sa clarifice

circumstantele producerii accidentului in vederea stabilirii mecanismelor
implicate in producerea leziunilor craniocerebrale : impact direct, acceleratie,
deceleratie
- pattern-ul instalarii comei e important: coma s-a instalat imediat, a existat interval
liber
- boli associate
In toate cazurile, scopul principal este : mentinerea in viata a pac si prevenirea unor
deteriorari neurologice ulterioare datorate : hipoxiei, hipotensiunii sistemice,
convulsiile.
La locul accidentului :
- se mentin capul-gatul-trunchiul in acelasi plan
- adm de O2
- instalarea unei linii i.v. in vederea mentinerii TA
- evaluarea eficientei ventilatorii
- monitorizarea EKG si a gazelor sanguine
- cuparea convulsiilor Diazepam adm i.v. in doze mici si repetat
- monitorizarea TA, puls, frecventa respiratorie
Lucruri de evitat :
- adm de sedative inainte de examinarea neurologica
- supra-sedarea bolnavului sau adm de sedative in doze mari inainte de a avea
asigurata o buna ventilatie a bolnavului si mijloace adecvate pt a monitoriza
eficienta ventilatiei
- intubatia naso-traheala
- introducerea pe cale nasala a tuburilor de drenaj gastric

- cautarea reflexelor oculocefalice la pac cu leziuni ale coloanei cervicale

- hiper-hidratarea prin linia i.v. in cazul unei leziuni craniocerebrale
Transportul pacientului la spital :
- cu un vehicul adecvat
- capul bolnavului ridicat la 30 grade daca este posibil
- monitorizarea starii de constienta folosind GCS
- auscultatia cardiopulmonara repetata
-evaluarea eficientei ventilatorii sau respiratorii
- monitorizarea parametrilor de ventilatie mecanica ( volum,frecventa,presiune)

56. Managementul traumatismului craniocerebral la spital.Examinarea

neurologica
Obiective :
- evaluarea severitatii traumatismului craniocerebral si instituirea unui tratament
specializat : prevenirea, decelarea,, trat leziunilor secundare
- verificarea permeabilitatii cailor aeriene
- verificarea eficientei respiratorii si a ventilatiei
- evaluarea statusului cardio-circulator ( puls,TA )- efectuarea hemostazei si
montarea uneia sau a mai multor linii i.v.
- Rx toraco-pulmonara pt pneumotorax si/sau hemotorax
- Rx craniu si CV cervicala, guler cervical
- Alte masuri terapeutice urgente : drenaj thoracic,transfuzii sangvine
Examinarea neurologica :
- treb sa fie completa in cazul pac constient
- va fi partial in cazul pac comatos
Vor fi parcurse urm etape :
1.Examinarea externa :
- scalp ( plagi, fracture cu infundare )
- nas ( epistaxis, rinolicvoree )
- urechi ( otoragie, otolicvoree )
- echimoza periorbitara, semnul Battle
- ochii
2. Semne de hipertesiune intracraniana :
- alterarea starii de constienta
- edem papilar
- anizocorie
- bradicardie
- voma de tip central
3.Scorul Glasgow
4. Reflexe
5. Deficite sensitive si/sau motorii
6. Examinarea mb
7. Coordonarea
8. Vorbirea si functiile corticale superioare

9. Examinarea neurovegetativa
10.Examinari de lab :
- examene Rx
- CT-scan
- Echo
- RMN
- Gaze sangvine
- Grup sangvin
- Hb
- Ht
- Glicemie
- Uree
- Creatinina
- Ionograma
- Timp de sangerare si de coagulare
- Alcoolemie

58. Tratamentul pacientului politraumatizat cranio-cerebral : obiective,

masuri generale
Obiective :
- mentinerea unei oxigenari cerebrale adecvate
- mentinerea unei presiune de perfuzie cerebrala adecvata
- prevenirea si reducerea edemului cerebral
- neuroprotectie
Masuri Generale :
1. Ap respirator :
- mentinerea PaCO2 la 30 mmHg
- aspiratie traheobronsica
- ventilatia mecanica daca nu e posibila oxigenarea bolnavului prin efortul
respirator propriu
- se pot adm sedative si miorelaxante
- daca pac necesita ventilatie mecanica pt o perioada mai mare de 7 zile, se impune
efectuarea unei traheostomii
- monitorizarea gazelor sangvine e un element important in evaluarea pacientului si
planificarea tratamentului
2. Sist cardio-vascular :
- evitarea hiper-hidratarii bolnavilor traumatizati craniocerebral
- un grad moderat de hipertensiune sistemica
- valori crescute ale TA pot fi evitate prin trat durerii, distensiei vezicale, al hipoxiei
sau hipoglicemiei
- obiectivul de baza ramane mentinerea unei presiuni de perfuzie cerebrala adecvata
in scopul evitarii ischemiei neuronale.
3. Cateterizarea vezicii urinare : permite evitarea retentiei urinare, monitorizarea
diurezei
4. Tratam precoce al convulsiilor : Diazepam sau Fenitoin

5.
6.
7.
8.
9.

Mentinerea : Hb, glicemiei, ureei, creatininei

Restabilirea motilitatii intestinale
Prevenirea ulcerelor de stress
Evitarea deshidratarii corneene
Prevenirea escarelor de decubit

59. Tratamentul pacientului politraumatizat cranio-cerebral : masuri

terapeutice specifice
1.
2.
-

Reducerea edemului cerebral :

hiperventilatie
diuretice ( Furosemid )
Manitol 20%
Corticosteroizi : DEXA
Neuroprotectie :
oxigenare si pastrarea unei presiuni de perfuzie cerebra;a adecvata
steroizi : cu rol de stabilizatori de membrane
substante nootrope ( Piracetam ) : mentin nivelul metabolic si cresc rezistenta
neuronala la stresul hypoxic
vit C : cu rol de fixator de radicali liberi
vit B1 si B6 : cofactori in metab energetic neuronal

60. Semne clinice ale complicatiilor leziunilor intracraniene

-

sunt secundare edemului cerebral, hematoamelor intracraniene,hernierilor

cerebrale
Semne clinice :
- scaderea scorului Glasgow
- bradicardia
- hipotensiunea arteriala
- tulburari ale ritmului respirator
- convulsii
Semne de lateralizare :
- deficite focale neurologice
- modificari alte reactivitatii pupilare
- modificarea reflexelor
- afectarea miscarilor oculare

61. Tratamentul de urgenta al complicatiilor leziunilor intracraniene

postraumatice
-

mentinerea functiilor vitale

Manitol 20% 250-500 ml , in perfuzie cu ritm rapid
Evaluare neurochirurgicala de urgenta

Tipuri de tulburari ale constientei :

- pierdere de constienta ( sub 5 min ) + recapatarea starii de constienta + amnezie=
COMOTIE CEREBRALA
- pierdere de constienta + interval liber + alterarea nivelului de constienta + semne
de suferinta neurological = HEMATOM EXTRADURAL/subdural/CONTUZIE
CEREBRALA
- pierdere de constienta fara interval liber + alterarea progresiva a nivelului de
constienta + semne de deficit neurologic = CONTUZIE CEREBRALA SEVERA

62. Traumatismele vertebro-medulare : mecanism de producere

-

hiper-flexie
hipo-extensie
compresiune verticala
hiper-flexie laterala
forfecare
torsiune

63. Traumatismele vertebro-medulare : notiuni de stabilitate

Leziunile stabile :
- fracturile prin compresie cu tasare anterioara sub 1/3 din h corpului vertebral
- leziuni cu pastrarea integritatii ligamentului longitudinal posterior
Leziuni instabile :
- fracturile cominutive cu deplasari mari
- fracturile-dislocatie

64. Traumatismele vetrebro-medulare : examen clinic

Anamneza :
- antecedente, tratamente pe care le urmeaza
- circumstantele acc
- mod de instalare si evolutia simptomatologiei
- mecanism lezional
- date de anturaj politraumatizat
Examen Local :
Inspectie :
- echimoze

- aplatizarea maxilarului, deformarea nasului

- otoragie, epistaxis,licvoree
- echimoza peretelui posterior al faringelui
- semn de traumatism thoracic,abd
- deformari ale CV
- echimoze,abraziuni
Palpare :
- durere
- denivelari
La pacientii constienti :
- caracteristicile si localizarea durerii, spontane sau provocate
- gradul impotentei functionale-tulburari motorii
- incontinenta sfincteriana
Examen neurologic :
- evaluarea scarii de constienta
- reactia pupilara
- miscarile oculare
- varsta pacientului
Examenul sensibilitatii :
- aprecierea sensibilitatii subiective, spontane, de tip durere sau parestezie si
determinarea sensibilitatii obiective, provocate
Examenul motricitatii :
- examen motor systematic, controland motilitatea voluntara si forta musculara a
principalelor grupe musculare.
Examenul functiei reflexe:
- pac in soc spinal prezinta absenta integritatii activitatii reflexe pt 24 h, dupa care,
apare spasticitatea,clonusul si reflexele patologice.
- Prezenta acestor reflexe presupune o leziune de neuron motor central, iar absenta
lor la un pacient fara activitate motorize voluntara, o leziune de neuron motor
periferic.

65. Socul spinal

Caracteristici :
- pierdere reversibila a tuturor functiilor maduvei spinarii
- reprez un deficit functional cu/fara substrat anatomic
- durata medie -24 h
Tablou clinic :
- paralizie totala a muschilor cu hipotonie accentuate
- abolirea reflexelor cutanate si osteotendinoase
- anestezie pt toate tipurile de sensibilitate
- atonie vezicala si rectala
- tulburari neurovegetative : staza bronhopulmonara,ileus paralitic, hipotensiune
- tulburari trofice, escare

66. Sd de leziune medulara completa

Faza 1 :
- absenta functiilor motorii voluntare si sensitive distal de niv traumatismului
- prezenta reflexului bulbo-cavernos
- prognostic functional aproape nul
Faza 2 :
- automatism medular
- reaparitia reflexelor vezicale si rectale ( mictiune, defecatie automata )
- reflexe patologice in cadrul tetra sau paraplegie spastice

67. Sd de leziune medulara incompleta

1.
2.
3.
4.
5.
-

Sd de supresie medulara :
leziuni ale zonei centrale a maduvei
prezervarea functiilor periferice
afectarea tractusurilor cortico-spinale si spino-talamico-sacrate
Sd de compresie anterioara :
pierdere completa a functiei motorii
pierderea sensibilitatii termo-algice sub nivel lezional
Sd de compresie posterioara :
pierderea sensibilitatii proprioceptive constiente, vibratorie si tactila
Sd Brown-Sequard ( sd de hemisectiune ) :
leziuni anatomice sau functionale unilaterale
Sd de con medular :
lezarea segmentului terminal al maduvei spinarii corespunzator vertebrelor T11L2
- leziuni associate ale nervilor spinali adiacenti
6. Sd radicular ( prin leziuni in interiorul canalului vertebral sau la nivelul orificiilor
intervertebrale ) :
- poate fi leziune izolata : sd de coada de cal
- poate fi leziune combinata cu o leziune medulara situata la acelasi nivel

68. Traumatism vertebro-medular : complicatii immediate

-

neurologice
leziuni viscerale : faringe,laringe,esofag
leziuni vasculare ale vaselor paravertebrale
leziuni ale musculaturii paravertebrale
hematomul retro-peritoneal
fractura deschisa

69. Traumatisme vertebro-medulare : conduita in asistenta primara

-

mentinerea coloanei cervicale in pozitie neutra

evitarea oricarei miscari a coloanei

aplicarea gulerului cervical cu sprijin mentonier
ridicarea in bloc pe un plan dur
imobilizarea in decubit dorsal
oxigenoterapia pe masca
abord venos periferic, glucoza 5%
protectie termica
monitorizare puls,TA,EKG, SpO2
sondaj vezical

70. Traumatismele vertebro-medulare : tratamentul leziunilor asociate

Transport :
- supravegherea :
- stare de constienta
- coloratia tegumentelor
- auscultatie cardio-pulmonara
- TA, fracventa cardiaca
- Frec resp
- Ventilatie mecanica
Precizari :
- se va suspecta o leziune a circulatiei vertebrale la orice politraumatizat inconstient
pana la terminarea investigatiilor complete
- tulburarile neuro-vegetative sunt majore prin leziune superioara de C7
- leziunea superioara nivelului C7 poate marca o leziune viscerala abdominala
- la tetraplegici, hemodinamica e precara si poate fi deteriorate de effort, hipoxie,
hipocapnie,variatii termice, vol resp sunt diminuate
- se va evita reumplerea vasculara intempresiva si manevrele brutale in timpul
intubatiei.

71. Traumatisme vertebro-medulare : principii de tratament initial in

etapa secundara
-

reechilibrare hemodinamica
realinierea coloanei si obtinerea stabilitatii spinale
prevenirea agravarii leziunilor neurologice
imbunatatirea recuperarii neurologice si obtinerea unei recuperari functionale
precoce

72. Traumatismele toraco-pulmonare : clasificare

Traumatims toracic inchis :
- fara interesarea structurilor parietalem fara discontinuitati :
- hematom
- contuzie musculara

- sd Morrel-Lavalee
- cu discontinuitati parietale :
- fracture simple
- volet
- leziuni diafragmatice
Traumatism toracic deschis :
- plagi simple
- plagi nepenetrante
- plagi penetrante
- plagi transfixiante
Traumatisme cu leziuni viscerale :
- toracice :
- traheobronsice
- pleuropulmonare
- mediastinale :
- Cord
- Vase mari
- Esofag
- Canal toracic
- Mixte/associate :
- Leziuni toraco-viscerale
- Lez toraco-abd
- Lez toraco-cranio-cerebrale
- Alte asocieri

73. Sd de compresie toracica

Sd de compresie toracica prin aparitia acumularilor :
- lichidiene hemotorax, chilotorax
- aeriene
- mixte
Consecinte :
Colabare pulmonara/Deplasare mediastinala > Insuf respiratorie Acuta > Perturbarea
hemostazei
Evolutie :
- fulgeratoare
- progresiva > PIOTORAX : in absenta tratamentului

74. Sd de incarcare bronsica

- acumularea secretiilor bronsice
Cauze :
- diminuarea reflexului de tuse
- varsaturi aspirate
- hemoragie traheobronsica
Consecinte :

atelectazie
pneumopatia de aspiratie
edem pulmonary
pneumonia

75. Sd de perete toracic

- volet costal fix, balant ( mobil )
- atritie toracica ( torace moale )
Consecinte :
- reducerea amplitudinii respiratorii cu deficit al schimburilor gazoase
- diminuarea tusei cu impiedicarea toaletei bronsice
- creste PCO2 ( hipercapnie )

76. Traumatisme toraco-pulmonare : elemente de anatomie patologica

1. Leziuni parietale :
A ) Contuzia toraco-pulmonara :
-complicatii : hemotorax, pneumotorax
B ) Fracturi costale :
- complicatii : pneumotorax,hemotorax prin leziuni de parenchim,vase intercostale
C ) Rupturi diafragmatice : dezinsertie, rupture ( frecvent pe stanga )
- complicatii : herniere dinspre abd, strangulare de organ cavitar
2. Leziuni endotoracice :
A ) contuzia pulmonara
B ) rupture pulmonara :
- complicatii : pneumotorax, hemotorax, hemotorax parenchimatos
C ) leziuni traheobronsice :
- complicatii : pneumotorax sufocant, emfizem subcutanat progrsiv, emfizem mediastinal,
emfizem interstitial
3. Leziuni ale organelor mediastinale :
A ) leziuni de esofag cu pio-pneumotorax
B ) leziuni de canal toracic cu chilotorax
C ) leziuni cardiovasculare :
- leziuni ale pericardului
- traumatisme ale cordului : contuzie infarctizare ,rupture complete exitus, rupture
incomplete- pot evolua dupa 15 zile cu embolism,anevrism,rupturi complete.
- leziuni de aorta

77. Traumatisme toraco-pulmonare : asistenta primara, principii

generale
Caracteristici generale :
- leziunile toracice apparent minore pot avea un rasunet pulmonar fie chiar si numai
prin modif dinamicii respiratorii
- se pot constata leziuni intratoracice majore fara a avea loc leziuni ale cutiei
toracice
- leziunile pot fi autonome sau se include in cadrul politraumatismelor
- pot rezulta leziuni si la nivelul altor organe ce au proiectie topografica toracica
( baza toracelui ) : rinichi,splina,stomac, ficat,duoden,colon
- prezenta altor trauma mai evidente poate intarsia dg unui traumatism toracic
- dg prezumtiv se va formula rapid, fara a se astepta instalarea manifestarilor
directe ale traumatismului toracic in evolutie necontrolata
- traumatizatul toracic va fi examinat si tratat ca un potential politraumatism
Asistenta primara :
- anamneza : antecedentele pac, circumstantele acc
- examinarea preliminara : managementul evaluarii primare : se dezbraca
pac,identificarea simultana a traumatismelor care ameninta viata imediat pe
principiul ABC al resuscitarii
- elemente de fiziopatologie ale traumatismelor cu risc vital mjor
Hipoxia :
Cauza :
- transport neadecvat de O2
- hipovolemie, hemoragie
- disfunctie ventilatie/perfuzie
- dezechilibru presional intra-toracic
- hemo-pneumotorax
Acidoza :
Cauza :
- metabolica prin scaderea perfuziei tisulare sau respiratorie
- ventilatie neadecvata
- modificarea presiunii intratoracice
- modificcarea starii de constienta
Debit cardiac scazut :
Cauze :
- pierdere de volum sanguine
- tamponada cardiaca
- dezechilibru metabolic

78. Traumatismele toraco-pulmonare : evaluare ABC

Airway :
- auscultatia miscarii aerului prin nas, gura
- controlul miscarilor toracice
- controlul cavitatii buco-faringiene,dezobstructia acesteia
- consemnarea caracteristicilor respiratorii-tahipneea- cauze : hipoxie,cianoza
Breathing :
- obstructia caii respiratorii principale
- hemo, pneumotorax
- toarce moale ( flasc )
- durere
- contuzie pulmonara
Circulation :
- control puls,evaluarea caracteristicilor acestuia
- evaluare TA
- evaluarea circulatiei periferice : paloare teg, temp cutanata
- distensia vv de la baza gatului
- EKG

79. Traumatismele toraco-pulmonare : examinarea traumatizatului

Examenul general cuprinde :
- evaluarea starii de soc
- gradul insuf cardio-circulatorii
- semne generale : agitatie,cianoza, edem in pelerine, echimoza subconjunctivala
Examenul local :
Inspectia :
- leziuni parietale :
- deformatie toracica
- echimoze,hematoame
- plagi suflante
- limitarea excursiilor costale
- anomalii ale dinamicii respiratorii :
- tiraj
- resp paradoxala
- hemoragie exteriorizata
- tulb ale hematozei-cianoza
Palpare :
- durere provocata
- fracture costale, volet
- emfizem subcutanat
- concordanta pulsului si a TA locale la mb
Percutia :
- timpanism : pneumotorax

- matitate : hemotorax
Auscultatie :
- asimetrie ascultatorie
- diminuarea/abolirea murmurului vesicular
- frecatura pericardica
- sufluri recente
- zgomote hidroaerice

80. Traumatismele toraco-pulmonare : conduita in asistenta primara

-

pozitie semisezanda ( pac constient )

aport O2 pe masca
abord venos peiferic sol macromoleculare
nu se recomanda 2 cai venoase in acelasi teritoriu ca in traumatismul toracic
deschis ; in special pe dreapta
- dozare Hb,Ht
- puls,TA, EKG,oximetrie
- punctie pleurala exploratorie in revarsat pleural masiv, compresiv,urmata de
drenaj toracic in urgenta
Elemente de resuscitare in asistenta primara :
- intubatia si ventilatia cu presiuni positive
- se va adm O2 in conc ridicata
- determinarea gazometriei sg arterial si a acidozei
- cantitatea adm de solutie coloidala se va evalua atent
- dim tamponadei cardiace
- stoparea hemoragiei

81. Traumatismele toraco-pulmonare : asistenta secundara,principii

generale
Scopul tratamentului :
- obtinerea hemostazei
- tratamentul socului : reechilibrare hidroelectrolitica. Hemodinamica
- suprimarea compresiunii pleurale prin revarsate
- prevenirea incarcarii bronsice
- suprimarea respiratiei paradoxale

82. Fracturi costale

Dg :
- anamneza : durere
- examen clinic
- examen radiologic
Conduita :
- analgezice : blocaj intercostals cu xilina, repetat la 6 h

supraveghre ventilatorie
indicatie relative, controversata- bandaj toracic

83. Voletul costal

- se poate asocial cu contuzia pulmonara si edemul pumonar
Dg :
- semne de fracturi costale
- dispnee,agitatie
- respiratie paradoxala
- confirmare radiological
- investigatie suplimentara : determinare PCO2
Conduita :
- mentinerea in pozitie verticala a trunchiului
- adm O2
- analgetice analgezie locala
- monitorizarea respiratiei frecventa,gazometrie
- stabilizare temporara cu benzi de leucoplast
- la nevoie : traheostomie
- reducerea voletului la niv toracelui in caz de infundare
- stabilizare chirurgicala a voletului

84. Pneumotoraxul
Cauza :
- prezenta de aer intrapleural printr-o bresa a peretelui toracic sau leziuni ale
parenchimului pulmonary
Consecinte :
- colabare pulmonara progresiva
- deplasare latenta a traheei, a mediastinului
- comprimare progresiva pulmonara contra-laterala
- reintoarcerea venoasa deficitara
Examen obiectiv :
- suferinta respiratorie durere, dispnee
- imobilitatea toracelui afectat
- timpanism
- zgomote respiratorii diminuate
Examen radiologic :
- deplasarea traheei
- disparitia desenului pulmonary
- pulmon retractat in hil
Tratament :
- pneumotorax mic abstentie
- pneumotorax mare :
- insertia unui ac in spatial intercosta 2 pe linia medio-claviculara confirma si
decomprima spatiul pleural

drenaj pleural simplu cu tub gros sub apa

drenaj aspiratie cu 75-100 mmHg urmat de clampare la 12-24 h daca pulmonul a
expansionat
- pneumotorax deschis :
- se poate inchide spontan daca bresa este mica, se vindeca in cateva zile
- cand defectele sunt mai mari, cu risc de absorbtie continua in inspire si deficit
respirator, se poate utilize acoperirea cu un bandaj ocluziv steril
- pneumotorax sufocant :
- se compromite grav functia respiratorie cu exitus prin cudura vaselor mari prin
deviere mediastinala
Dg clinic :
- dispnee cu alterare progresiva
- balans mediastinal
- agitatie extrema
- emfizem subcutanat progresiv
- tahicardie
- hipotensiune
Examen radiologic :
- deviere mediastinala
Conduita :
- cu maxima urgenta : ac pleural, dren toracic simplu
- ulterior dren toracic subclavic

85. Tehnica drenajului intercostal

-

se va folosi al 4 lea sau al 5 lea spatiu intercostals dintre linia axilara medie si cea
anterioara
preparare chirurgicala a pielii + infiltratie anestezica locala strat cu strat
acul de infiltratie avanseaza razannt cu marginea superioara a coastei pana la
pleura
se va aspira din cavitatea pleurala continutul patologic ( aer,sg )
incizia teg cu largirea bresei deasupra coastei prin disectie cu instrument bont pt
evitarea lezarii pachetului intercostals
dupa efectuarea unei brese pleurale se ca controla digital cavitatea pleurala inainte
de plasarea drenului care va fi introdus cu ajutorul unei pense, orientandu-l spre
apexul cavitatii toracice
sutura pielii si ancorarea drenului
conectarea drenului la sistemul de drenaj sub apa
control radiologic al pozitiei si eficientei drenului

86. Hemotoraxul post-traumatic

Clinic :
- durere
- dispnee
- soc hipovolemic
- zgomotele resp absente
- matitate la percutie
- starea jugularelor : colabate ( colaps,hipovolemie ), turgescente ( prin efectul
mechanic al acumularii de sg in cav toracica si in asociere cu tamponada cardiaca)
Tratament :
- decompresiunea cav toracice prin drenaj in borcan cu apa, cu nivel marcat
- restabilirea volemiei :
- i.v. pe vene mari
- sg izotrop
- nu se va ridica presiunea sistemica peste valoarea de 10 mmHg pana nu se
exclude o alta leziune vasculara sau cardiaca ce ar putea precipita socul
hipovolemic printr-o sangerare ce efect letal
- daca pierderea de sg prin drenaj e mai mare de 11 sau mai mare de 250 ml/h
Plagile situate medial fata de linia verticala prin mamelon sau prin scapula sugereaza
leziuni cardiace, ale vaselor mari sau ale bronsiilor.

87. Toracele flasc

Rezulta in urma traumatismului sau prin strivire, caracterizat prin :
- fracture costale multiple associate cu fractura sternului
- volet costal cu miscari paradoxale
- compromiterea mecanicii respiratorii
- contuzie pulmonara subiacenta
- hipoxie
- hemoragie interna
Tratament :
- asistare ventilatorie cu presiune pozitiva, ventilatie mecanica
- drenajul hemo-pneumo-toraxului
- conservarea functiei respiratorii
- scaderea durerii
- sedarea durerii
- corectarea hipovolemiei
- stabilizarea provizorie a voletului costal

88. Contuzia si dilacerarea pulmonara

Clinic :
- dispnee
- agitatie

- cianoza
- tuse hemoptoica
Ex radiologic :
- opacitati pulmonare difuze, crescande
Evolutia este insidioasa prin detresa respiratorie progresiva cu potential letal prin
atelectazie, scaderea compliantei pulmonare sunt saguin.
Tratament :
- ventilatie mecanica in prima ora ( intubatie )
- corectarea hipoxiei sau a detresei respiratorii
- ameliorarea starii de constienta
- existenta in antecedente a unei boli cronice pulmonare
- cand este necesar un act chirurgical mahor
- existenta unor decompensari ale altor functii organice sau sistemice
- re-echilibrare hidroelectrolitica cu evitarea hipovolemiei

89. Trans-sectiunea traheei sau a bronsiilor principale semne clinice

-

emfizem mediastinal sau cervical profound extensive

emfizem subcutanat + crepitatii gazoase subcutane
pneumotorax bilateral in presiune sau pierdere de aer
hemoptizie
dispnee profunda
soc

90. Traumatismele cardiace inchise

- contuzia miocardiaca necroza musculara
- rupture m.papilari, a septului interventricular
- rupture peretilor cardiaci tamponada
- comotia cardiaca aritmie in absenta necrozei
Clinic:
- aritmie
- frecaturi pericardice
- insuf cardiaca
- tamponada
Ekg:
- semne de infarct
- valori crescute ale CPK
Conduita :
- suspectarea leziunilor la accidentati cu modificari EKG associate cu alte leziuni
majore
- monitorizare EKG
- combaterea hipovolemiei evitand supraincarcarea circulatorie
- masurarea PVC si a presiunii intracardiace.

91. Tamponada cardiaca

Clinic:
- umplere ventriculara defectuoasa
- triada Beck : cresterea presiunii venoase centrale + hipotensiune + asurzirea
zgomotelor cardiace
- cianoza
- scade debitul cardiac
- semnul Kusmaul : cresterea presiunii venoase in inspire
Tratament :
- daca resuscitarea esueaza se recomanda peri-cardio-centeza
- extragerea a minim 20 ml poate imbunatati statusul unui pacient critic, dar exista
riscul reluarii sangerarii in cazul unei leziuni cardiace
- toracotomie, sternotomie su reparare chirurgicala a leziunii

92. Ruptura Aortei toracice

Investigatiile necesare :
- aortografie
- echo trans-esofagiana
- CT
- RMN
Semne clinice :
- durere toracica
- cresterea amplitudinii pulsului si a TA la mb superior
- scaderea A pulsului si a TA la mb inf
- largirea mediastinului
Semne radiologice:
- largirea mediastinului
- deviere spre dreapta a traheei si esofagului
- deplasarea bronhiei principale drepte in sus sis pre dreapta si infundarea bronhiei
principale stangi
- estomparea butonului aortic
- disparitia spatiului radiologic dintre aorta si artera pulmonara
- posibile fracture ale coastei 1 si 2.
Tratament :
- re-echilibrare volemica
- tratament chirurgical rapid

93. Ruptura diafragmului

- rupture antero-posterioara a cupolei adiacent pericardului
Consecinte :
- hernierea viscerelor abd
- distensia stomacului herniat poate colaba pulmonul si devia mediastinul
- strangularea viscerului herniat
Clinic :
- semne de traumatism abd cu deficit respirator progresiv
Ex radiologic:
- relevarea unei hernia diafragmatice prin urmatoarele :
- bula aeriana gastrica in torace
- sonda gastrica se afla in torace
- nivel de lichid orizontal in torace
- examen baritat
Tratament :
- chirurgical

94. Traumatismul esofagian

Semne clinice:
- pneumotorax sau hidrotorax stang fara fracture costale
- aer mediastinal
- continut gastric pe dren toracic
- durere , soc nejustificat apparent
Ex radiologic :
- endoscopie
- studiul constrastului esofagian