INFECIILE NOSOCOMIALE

DEFINIIE
Infectii dobndite n cursul
spitalizarii/ngrijirilor medicale acordate
bolnavului si care, la admiterea sa n
serviciul medical nu se afla n perioada de
incubatie a bolii sau la debut.

PREVALENA - SECTOARELE
MEDICALE CU RISC
SECII DE TERAPIE INTENSIV
SECII DE CHIRURGIE/ ARSURI
SECII HEMATOLOGIE
-ONCOLOGIE

PREVALENA DUP FORMA

CLINIC

INFECII URINARE - 40%;

INFECII PRIN CATETER - 25%
PNEUMONII
- 20%
INFECIILE PLGII OPERATORII - 15%

agentii patogeni care contamineaza mediul

destinat activitatilor medico-sanitare
-supraveghere sistematica( laborator)

Clasificarea infeciilor

COMUNITARE

Germeni cu sensibilitate la AB posisbil pstrat

-INFECII
ASOCIATE G-neg/poz posibil MDR/ ESBL
ASISTENEI
MEDICALE
-INFECII NOSOCOMIALE
MRSA
BGN MDR:
+ non-fermentativi:
-piocianic
-acinetobacter

Etiologia IN
-conditiile generale dintr-o unitate medicosanitara,
-natura gazdelor umane
particularitatile agentilor patogeni circulanti
specificul manevrelor medicale efectuate,
situatia din populatia generala

Etiologie
bacterii -plurirezistenta la antibiotice
Stafilococcus spp., E. coli, Klebsiella,
Proteus, Pseudomonas aeruginosa,
Yersinia, Campylobacter
Virusuri :
hepatitice, HIV,
virusurile cu poarta de intrare respiratorii

PREVALENA AGENILOR
PATOGENI
BGN - 60% (E. coli = 25%;
Pseudomonas = 15%)
Coci GP - 30% (S. aureus = 15%)
Agenti patogeni multirezistenti
(Staphilooccus, Klebsiella, Enterobacter,
Acinetobacter, Pseudomonas, fungi)

1. INFECII URINARE NOSOCOMIALE (IUN)

IUN - 40% din IN; INCIDENA - 2,5% SPITALIZAI;

PRELUNGEsTE SPITALIZAREA > 1 zi
ETIOLOGIE:
E. coli, enterococ, P. aeruginosa, Klebsiella,
Enterobacter, Serratia, Candida
multirezistente

FACTORI DE RISC
EXTRINSECI

sondaj vezical (80%) = creste riscul

proportional cu durata mentinerii sondei - 5-10%

pentru fiecare zi

endoscopie, citoscopie/ chirurgie urologica

INTRINSECI

sex feminin (riscul X 2)

antibioterapie prelungita

vrsta > 50 ani

diabet
diaree nosocomiala + sonda

Preventia

1. Limitarea indicatiilor pentru cateterizare urinara

2. Respectarea regulilor generale de igiena
3. Aplicarea sondei n conditii de asepsie
4. Sistem nchis de drenaj
5. Mentinerea sistemului nchis de drenaj
6. Reguli de ntretinere a sondei
7. Examen clinic periodic (febra, secretie purulenta,
inflamatia meatului)

8. Consum crescut de lichide

9. Schimbarea sistemului de cateterizare (inf.

urinara, distrugere, obstruare)

2. PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)

PN - 20% din IN;

INCIDENA - 0,5 - 1%
SPITALIZAI (Reanimare:9-60%, Asistati
respirator 20-40%);
MORTALITATE - 30-60%

ETIOLOGIE
BGN - 60% (Pseudomonas - 30%,
Acinetobacter - 10%, Klebsiella - 8 %);
Staphylococcus aureus - 30%; S.
epidermidis - 10%;
Candida - 10%; S. pneumoniae; H.
influenzae = rar;
Legionella,
virusuri - epidemie;
Aspergillus, Pneumocystis imunodepresie;
Flora multimicrobiana - 30-40%

FACTORI DE RISC

EXTRINSECI
manevre de intubare dupa diverse tehnici
(orala/ nazala);
durata ventilatiei asistate;
preventia anti-ulceroasa (modificarea pH.
acid)

INTRINSECI
vrsta > 70 ani,stare de soc, sedare;
anergie, interventie chir. Recenta;
detresa respiratorie, insuficienta
respiratorie cronica, traheotomie, reintubari

PREVENIA

SERVICII ATI - PACIENI CU RISC EXOGEN

1. Spalarea minilor dupa fiecare contact cu pacientul

2. Purtarea de manusi dupa ngrijirea pacientilor asistati respirator + aspiratie
3. Utilizarea sistemelor de umidificare cu apa sterila (oxigenoterapie, aerosoli,
umidificare)
4. Sterilizarea circuitelor de ventilatie dupa utilizare la fiecare bolnav

SERVICII ATI - PACIENI CU RISC ENDOGEN

PREVENIREA INHALRII DE SECREII GASTRICE +
SECREIILOR ORO-FARINGIENE

PREVENIREA COLONIZRII CILOR AERIENE INFERIOARE

1. Pastrarea reflexului de tuse prin evitarea unei sedari energice
2. Aspirare bronsica la ancombrati/ respectarea asepsiei
3. Schimbarea canulei de traheotomie/ respectarea asepsiei

3. INFECII ALE PLGILOR OPERATORII

(IPO)
Infectii superficiale: aparute n 30 de zile de la interventie;
cuprind pielea, tesutul subcutanat, deasupra
aponevrozelor
Infectii profunde: aparute n 30 de zile de la interventie
1 an; la nivelul tes. sau spatiilor subaponevrotice +
febra > 38oC, durere localizata, sensibilitate la palpare,
dehiscenta
Infectii de organ sau ale unei zone anatomice:
aparute n 30 de zile dupa interventie 1 an, afectnd
un organ sau o zona deschisa n timpul interventiei.
IPO - 15% DIN IN;
INCIDENA - 5% SPITALIZAI (CHIRURGIE), - 9%
SPITALIZAI (REANIMARE); MORTALITATE - 0,6 4,6%;

ETIOLOGIE
coci GP - 75% din IPO
polimorfism microbian = frecvent;
depinde de: tipul interventiei,
localizare, antibioprofilaxie, epidemie de
spital, conditii ecologice locale

FACTORI DE RISC
EXTRINSECI

1.
tipul interventiei chirurgicale;
2.
durata spitalizarii pre-operatorii;
3.
pregatirea pre-operatorie;
4.
caracteristicile interventiei (tipul cmpurilor, experienta echipei,
hemostaza, durata, hematoame, drenajul plagii, cronologia timpilor
operatori, marimea echipei din sala de interventie, rezolvarea n
urgenta)

INTRINSECI

1.
2.
3.

vrste extreme, malnutritie, DZ, imunosupresie;

antibioterapie prelungita;
infectii anterioare/ concomitente

PREVENIA

PRE-OPERATORIE
1. Scaderea duratei (explorare n ambulator)
2. Depistarea si tratarea infectiilor preexistente
3. Pregatirea tegumentelor
BLOC OPERATOR
1. PACIENT: decontaminarea zonei de tegument, antiseptice
2. OPERATOR: decontaminarea minilor
3. SALA sI MATERIALELE: ntretinere (fisa tehnica, verificarea
contaminarii aerului, circuite
4. ANTIBIOPREVENIE: diferentiat dupa tipul de interventie =
curata, curata contaminata, contaminata, intens contaminata
POST-OPERATORIE
1. Asepsia drenurilor, pansamentelor

INFECII PRIN CATETER (IC)

IC - 18-25% DIN IN;

INCIDENA - 30% din bacteriemiile
nosocomiale;
MORTALITATE - 6% (20% N SECIA ATI)

ETIOLOGIE

o
Stafilococ - 30-50%
o
BGN
o
Acinetobacter, Micrococcus,
Bacillus, Corynebacterium
(imunosupresati)

FACTORI DE RISC

EXTRINSECI
-

mediu:
modificarea florei cutanate
absenta masurilor de igiena
manipularea sistemelor de perfuzie
alimentatia parenterala
cateter:
tehnica defectuoasa
structura materialului (PVC > poliuretan)
catetere multiluminale
localizare (femurala risc >)

INTRINSECI
-

vrste extreme, tratament cu imunosupresoare

neutropenie, leziuni cutanate
chimioterapie prelungita
infectii la distanta

PREVENIA

A.

CATETER PERIFERIC
1. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
2. Preferabil material metalic/teflon
3. Asepsia riguroasa n perioada de pauza
4. Pansament ocluziv steril
5. Schimbarea abordului venos la fiecare 72 de ore

B.

1. Limitarea indicatiilor
2. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
3. Perioada de pauza programata de operator experimentat
4. Asepsia timpilor operatori
5. Abord sub-clavicular fata de cel jugular
6. Decontaminare cu polividone-iodat 10%, clorhexidina 2%
7. Fixarea eficienta a cateterului
8. Pansament ocluziv
9. Preparate aseptice de perfuzie
10. Schimbarea totala a tubulaturii de perfuzie la fiecare 48-72 h n caz de alimentatie
parenterala

CATETER VENOS CENTRAL

IN - PERSONALUL MEDICAL - ORD.MS

nr. 984/23.06.94

Infectia contractata n spital sau alte unitati sanitare, care se

refera la orice boala datorata microorganismelor, boala ce
poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza
fie bolnavul, datorita internarii lui n spital sau ngrijirilor
primite, fie ca pacient spitalizat sau n tratament ambulatoriu,
fie personalul sanitar datorita activitatilor sale.
Principalele infectii care pot fi considerate profesionale la personalul
medical :
virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C, D, G,
HIV, gripal, Sindromului Respirator Acut Sever (SARS)
Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis
oricare agent patogen care provine din mediul de spital si
contamineaza personalul n timpul activitatii profesionale

Procesul epidemiologic
Surse de agenti patogeni
- forme atipice de boala
- purtatori de agenti patogeni;
- forme tipice
- personalul medico-sanitar de baza,
stagiari (medici, studenti, elevi), personalul
auxiliar (ntretinere, bucatarie, spalatorie,
magazii) si vizitatori.

Modurile si caile de transmitere

Modul direct
transmiterea agentilor patogeni ntre bolnavi,
Pacienti-personalul medico-sanitar,
Caracteristicile serviciului medical
Modul indirect
aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv instrumentar
medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WCurilor, termometre spatule), medicamente, minile
bolnavilor, si diferitelor categorii de personal

Receptivitatea
bolnavii sunt receptivi n grade diferite

STATUS IMUN

Preventia

preocupari pentru ca proiectare si realizarea constructiilor pentru asistenta

medico-sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care, sa evite
diseminarea agentilor patogeni;
asigurarea unor operatiuni corecte de igienizare cotidiana, decontaminare,
dezinsectie si deratizare periodica;
triajul bolnavilor la internare si n timpul spitalizarii pentru depistarea precoce a
unor riscuri de infectie;
controlul starii de sanatate a personalului de toate categoriile;
evitarea aglomeratiilor, spitalizarii prelungite, abuzului de antibiotice;
controlul periodic al nivelului si naturii contaminarii spatiilor, precum asistenta
pacientilor, cu agenti patogeni;
folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale;
reglementarea cu caracter preventional al accesului vizitatorilor;
asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii
instrumentarului si a altor materiale;
pastrarea n rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de
urgenta n caz de infecti nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele
utilizate;
preventia infectiilor nosocomiale este organizata si realizata prin programe de
catre o comisie special organizata n fiecare unitate de asistenta medico-sanitara;

Combaterea IN
caracter de urgenta:
-ancheta epidemiologica
-interventii epidemiologice clinice si de laborator pentru
depistarea si izolarea bolnavilor,
-raportarea va fi numerica dar urgenta;
-masuri de protectie a celorlalti bolnavi
- se suspenda internarile;
- investigatii complexe pentru depistarea si corijarea
cauzelor care au determinat mbolnavirile;
-se suspenda total sau partial activitatea serviciului,
-n cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea va fi
desfiintata