CURS

OFTALMOLOGIE

04/12/17 1
 PATOLOGIA RETINEI
AFECTIUNILE VASCULARE ALE RETINEI

OBSTRUCIA ARTERIALA RETINIANA

OBSTRUCTIA TRUNCHIULUI ARTEREI CENTRALE
debut brusc, dramatic prin cecitate unilaterala
AV = 0
pupila este in midriaza cu abolirea reflexului fotomotor
Oftalmoscopic: papila palida, campul retinian edematos,
alb laptos. La nivelul maculei se observa o pata rosie cireasa
maculara.

04/12/17 2
 Trei mecanisme diferite pot prduce obliterarea arterei centrale a retinei (sau a unui ram arterial):
- spasmul
- embolia
- tromboza
Spasmul arterial: -subiecti tineri cu semne de iritabilitatea neurovegetativa
- uneori pasagera
amauroza fugace
- in cursul episoadelor migrenoase
- subiectii care prezinta o afectiune vasculara:HTA, arterioscleroza
Spasmele pot fi declansate uneori de interventii terapeutice (inj. Retrobulbara) sau de diverse intoxicatii.
Embolia arteriala- poate avea originea in leziuni ateromatoase ale inimii sau aortei, emboli.
Tromboza arterei- prin endarterita obliteranta + spasm supraadaugat.

PROGNOSTIC: in general nefavorabil

TRATAMENTUL:
Scop: - indepartarea obstacolului
- favorizarea formarii colateralelor
- protejarea straturilor retiniene in asteptarea restabilirii circulatiei arteriale.

* trombolitice: streptokinaza, urokinaza urmat de tratament cu anticoagulant cu heparina si trombostop.

* spasmolitice si vasodilatatoare, inj retrobulbare cu atropina 1%, papaverina.
* perfuzii cu manitol pt reducerea edemului retinian

2. Obstrutia venoasa
= intreruperea circulatiei retiniene de intoarcere.
Apare cel mai adesea pe un teren vascular: aterioscleroza, stenoza si ocluzie a carotidelor interne, HTA,
hiperlipidemie, flebite si periflebite.
Simptomatologie:
- scaderea acuitatii vizuale la valori de 0,1 sau 0,2 in general brusc.

04/12/17 3
Oftalmoscopic: papila edematoasa, hiperemica si cu hemoragii de toate tipurile la suprafata, vene foarte dilatate, tortuoase. In evolutie
apar exudate albe vatoase.
Daca obstructia intereseaza numai o ramura venoasa, simptomatologia depinde de sediul vasului obstruat.
EVOLUTIA: edemul si hemoragiile se resorb treptat si lent si venele isi reiau calibrul normal.
COMPLICATII: neovascularizatia retiniana care favorizeaza hemoragiile recidivante retiniene si vitreene.
- glaucom secundar hemoragic
TRATAMENT: se adreseaza in primul rand terenului, tratamentul corect al bolilor generale : boala hipertensiva, diabetul
zaharat, ateroscleroza, etc.
Local: - vasoldilatatie
- dizolvarea trombusului
- anticoagulante
- scaderea vascozitatii sangvine si prevenirea agregarii trombocitelor
- influentarea modificarilor inflamatorii ale peretilor vasculari cu ajutorul corticoizilor.
- fotocoagulare retiniana pt vasele de neoformatie
AFECTIUNI DEGENERATIVE ALE RETINEI
proces degenerativ al neuronilor retinieni.
scaderea AV
discromatopsie in ax rosu-verde
modificari ERG

1. RETINOPATIA PIGMENTARA SAU Oftalmoscopie:

DEGENERESCENTA TAPETOPERIFERICA - migrari pigmentare din epiteliul
- frecventa crescuta pigmentar cu aspect de osteoblaste.
- caracte ereditar - stramtorarea calibrului vaselor
- evolutie cronica cecitate retiniene
CLINIC: hemeralopie, hesperanopie - decolorarea papilei NO (galben
in primul stadiu AV ziua se mentine normala ceros)
Campul vizual se stramteaza treptat (scotom - flocoane in corpul vitros
inelar) 5-10 grd - modificari degenerative maculare
discromatopsie Prognostic: rezervat cecitate

04/12/17 4
TRATAMENT:
- terapia vasculara: vasodilatatoare retrobulbar
- vitaminoterapie
- corticosteroizi, hormoni melanofori
2. Degenerescentele maculare
-simetrice si duc la scaderea treptata a AV. Semnele functionale sunt polimorfe in functie de varsta la care apar.
Retinopatia pigmentara

Degenerescenta maculara

04/12/17 5
DEZLIPIREA DE RETINA
separarea printr-un proces patologic a celor 2 foite embrionare a retinei.
Clasificare:
* dezlipire de retina secundara: traumetisme, uveite posterioare, tumori coroidiene.
* dezlipire de retina primitiva: aparuta pe un teren particular: miopie forte, afakie, degenerari periferice ale
retinei. Intre cele 2 foite se insinueaza un lichid subretinian determinand bombarea acesteia.

SIMPTOMATOLOGIE: Oftalmoscopie: in zona dezlipirii o proeminenta retiniana

- modificari de camp vizual cenusie, valurita si mobila.
- muste zburatoare ( eventuala hemoragie vitreeana)
- deformarea obiectelor Tratament: -in dezlipirile secundare se face tratament etiologic
- scaderea AV in momentul decolarii regiunii maculare - in dezlipirile primare tratamantul e chirurgical
Prognostic:rezervat
TUMORILE RETINEI
- sunt tumori primitive care se dezvolta din celulele nervoase ale retinei.
- benigne
- maligne
SIMPTOMATOLOGIE:
-50% ochi amaurotic de pisica
-50% -strabism convergent unilateral la copil sub 2 ani
- cataracta unilaterala
- hipertensiune intraoculara
04/12/17 - hipema unilaterala 6
Oftalmoscopie: prezenta unei mase tumorale. Boselata, alba, cu vase neoformatie. Uneori tumora este mascata de o dezlipire
de retina totala.
PROGNOSTIC: depinde de precocitatea diagnosticului si tratamentului adecvat.

TRATAMENT: in caz de retinoblastom unilateral std.I si II enucleatia globului ocular, sectionare NO.
- in std. III exenteratia orbitei.
- in std. IV este depasit d.p.d.v. terapeutic.

MANIFESTARI RETINIENE IN BOALA HIPERTENSIVA

stadiul I- angiopatie retiniana hipertensiva = usoara stadiul II angioscleroza retiniana

reducere a calibrului arterelor, vene ceva mai dilatate.
= semnul Salus-Gunn, incrucisarea
arterei cu vena. Peretele arterial este
sclerozat si nu permite vizualizarea
venei dedesubtul ei. Vena poate aparea
comprimata si cu lumenul ingustat. Vena
are traiectul modificat (tortuoasa).
Arterele au reflex parietal accentuat.

-stadiul III de retinopatie hipertensiva = se asociaza

complicatii ale tesultului retinian - stadiul IV de neuroretinopatie hipertensiva = apar simptome de
- hemoragii in flacara perivascular suferinta a capului nervului optic cu edem papilar si peripapilar,
- exudate albe vatoase hemoragii striate la suprafata papilei.
- exudate dure
- stea maculara

pacientul prezinta in acest stadiu de

regula leziuni renale si cardiace

04/12/17 7
 RETINOPATIA DIABETICA
Stadiul I Retinopatia neproliferativa : Stadiul II Retinopatia preproliferativa
- microanevrisme - vene dilatate
- hemoragi intraretiniene - exudate vatoase, ischemie periferica
punctiforme - anomali microvasculare intraretiniene
- exudate uscate - hemoragii intraretiniene
- edem papilar Stadiul III Retinopatia proliferativa
- neovase prepapilare
- neovase preretiniene
- hemoragii intravitreene
- proliferarea fibrovasculara
- dezlipire de retina prin tractiune
- neovascularizatie iriana

TRATAMENTUL: atenuarea evolutiei.

*medicametos: tarosin, dobesilat de Ca, inhibitori ai agregabilitatii plachetare
* chirurgical: fotocoagularea
vitrectomie in hemoragiile vitreene

04/12/17 8
 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3

subsisteme:
1.Subsistemul periferic de receptie,format din globul ocular si anexele
acestuia
2.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale:
-n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice
-radiatiile optice
3.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala ,campurile 17,18,19 ale lui Brodman
Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei . Axul orbitei este oblic
dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular.

PLEOAPE
= formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si
protejeaza astfel globul ocular.
- delimiteaza fanta palpebrala
- 2 margini si 2 unghiuri
- marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern
cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla
punctul lacrimal
- pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar
posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius.
Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee
(Zeiss) si sudoripare (Moll).

04/12/17 9
STRUCTURA PLOEAPELOR
Stratul superficial
-la suprafata un strat de piele fina si elastica
-gld sudoripare
-tesut celular subcutanat lax
-stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati:
ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in inchiderea ochiului
RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun
Stratul profund
-tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent
-muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale.
-conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si
lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee
ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale
VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale.
LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari/
APARATUL LACRIMAL
e alcatuit dintr-o parte secretorie- gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.
GLANDA LACRIMALA
e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.
Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.
In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac
superior al conjunctivei.
CAILE LACRIMALE
Alcatuite din:
- punctele lacrimale
- canaliculele lacrimale
- sacul lacrimal
- canalul lacrimo-nazal
Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili.
Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta
orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.
04/12/17 10
 Secretia lacrimala cuprinde
Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. secretia reflexa produsa de gld. lacrimala
Are forma ovalara, alungita, cu portiunea superioara principala, secretie ce dispare noaptea si
rotunjita numita domul sacului lacrimal. secretia de baza constanta, realizata de
Partea inferioara a sacului lacrimal se
ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce glandele lacrimale accesorii.
se deschide in meatul inferior al foselor nazale.
Secretia lacrimala apare din prima zi de
viata dar este redusa.
APARATUL OCULOMOTOR
4 muschi drepti
2 muschi oblici
N. oculomotor comun III asigura inervatia m. extrinseci
*drept intern
*drept superior
*drept inferior
*oblic mic
N. trohlear IV asigura inervatia
*oblicului mare
N. abducens VI asigura inervatia
*drept extern
CONJUNCTIVA
- mb subtire, mucoasa, stralucitoare ce captuseste fata
posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea
Rol: -de protectie si aparare
anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a
-de retinere si stabilitate a filmului lacrimal
scleroticii.
Artere: doua origini-palpebrala si ciliara.
Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni:
Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare
CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA
Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni, ggl maxilari
CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC
CONJUNCTIVA BULBARA

04/12/17 11
CORNEEA
= partea anterioara transparenta a tunicii externe
E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e
transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale.
E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului.
Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0,5-0.6mm
Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de
drenaj a umorii apoase.
D.p.d.v. histologic corneea e compusa din 5 straturi:
a) Epiteliul corneean anterior
b) Membrana Bowman
c) Stroma corneeana
d) Membrana Descemet
e) Endoteliul
VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Neavand vase, sportul energetic si metabolic se face de la nivelul
umorii apoase si lacrimilor
INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata, asigurata de n. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului
FUNCTII
1. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea, difuziunea, reflexia si refractia luminii
2. FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. Membrana
Descemet e cea mai rezistenta si elastica.
3. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA
difera in functie de fiecare strat corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor
active din marginea plagii.
O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei.
Endoteliul corneean nu se regenereaza.
SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale
E formata dintr-un tesut fibros, dur, inextensibil la adult. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare.
Fata externa convexa, la nivelul ei se insera muschii oculomotori
Fata interna concava, vine in contact cu coroida.
Anterior sclera intalneste corneea
Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con.
04/12/17 12
 Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. Prin
perforatiile lamei trec fibrele n.o. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca
lor perivasculara.
Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire, anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare, la
ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi.
Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine.
Inervatia sclerei e asigurata de n. ciliari scurti.
UVEEA
e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale
distincte: irisul, corpul ciliar, coroida.
IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. E un diafragm subtire
prevazut in centru cu un orificiu numit pupila.
El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre
cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin
Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de
pigment prezent.Irisul e o membrana bogat vascularizata. Arterele provin din ciliarele
lungi pusterioare. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor
ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase.
Nu exista limfatice la nivelul irisului.
Nervii irisului provin din n. ciliari. Ei contin fibre venite din trigemen,
parasimpatic si simpatic.
CORPUL CILIAR
e format din procesele ciliare si muschiul ciliar.
Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata.
Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma
triunghiulara cu fata anterioara spre iris, o fata externa sclerala si una posterioara in
raport cu corpul vitros.
MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni:
m. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale, inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape.
m.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter, trage zonula spre centru permitand
cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. Inervat de parasimpatic.
04/12/17 13
PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase.
Umoarea apoasa e secretata in camera post, trece prin orificiul pupilar in camera ant. de unde se dreneaza printr-un sistem
trabecular la nivelul canalului lui Schlemm.
Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla
numeroase celule pigmentare.
VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare.
Venele m. ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. drepti.
Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida.
Corpul ciliar nu are vase limfatice.
Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. oculomotor comun pt m.
Rouget-\muller si din simpaticul cervical pentru m. Brucke si vase.
Nervii senzitivi au originea in trigemen.
COROIDA
- tapeteaza sclera de la papila n.o. pana la ora serata.
E bogat vascularizata si intens pigmentata.
E formata din mai multe straturi:
1. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat
2. Stratul intermediar format din artere si vene. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare
scurte posterioare. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza
sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica.
3. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara.
Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din
nazal (ciliarii lungi)
CRISTALINUL
e o lentila biconvexa, aplatizata anterior. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. Cristalinul e mentinut
in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Aceasta se intinde intre fata
interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului.
E un organ unic lipsit de vascularizatie.
Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de
care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale.
Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros.
04/12/17 14
CORPUL VITROS
Vitrosul e un gel transparent, neomogen care contine 99% apa. E un tesut conjunctiv avascular.
Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului, fascicolul posterior al fibrelor
zonulare, corpul ciliar, ora serata, retina si papila.
RETINA Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare.
-tunica nervoasa,se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.
Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o
reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la
nivelul maculei lutea (pata galbena) ,ele asigura vederea diurna, colorata.
Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri
scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii
nocturne, care apreciaza diferente de alb,negru,cenusiu
La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de
intrare a acestuia,locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului.
Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale
(sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.
Temporal de papila se afla macula lutea, zona de acuitate vizuala maxima.
NERVUL OPTIC
D.p.d.v. al raporturilor pe care le are traiectul n. optic a fost impartit in 4 segmente.
1. Portiunea intrabulbara - sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma
unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.
Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n.o. In zona centrala
papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica, locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei
2.Portiunea intraorbitara
se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular
3.Portiunea intracanaliculara
corespunde traiectului intraosos al canalului optic. De-a lungul acestui canal n.o. adera intim de peretele osos facand loc
doar arterei oftalmice care il insoteste. N.o. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul
sfenoidal.
4.Portiunea intracraniana
se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice.

04/12/17 15
 APARATUL LACRIMAL
AFECTIUNILE GLANDEI LACRIMALE
INFLAMATIILE GLANDEI LACRIMALE Bolnavul poate prezenta
o usoara alterare a starii
1. DACRIOADENITA ACUTA generale.
Etiologia e legata in genral de infectia sistemica adenopatie preauriculara
sau de vecinatate. Foarte rar survine datorita hiperemia si chemozisul
unei infectii exogene in urma unui traumatism conjunctivei
deschis. Evolutia:-vindecare in
Clinic - senzatie dureroasa 1-2 sapt sau-spre supuratie
- tumefierea pleoapei constituindu-se un abces
- congestia superioare care se deschide spre conj.
- impastarea
Diagnosticul diferential:
- inflamatiile glandelor pleoapei 2. DACRIOADENITA CRONICA
-abcesul palpebral se intalnesc foarte rar etiologia lor fiind legata de tuberculoza, lues,
-abcesul orbitar sarcoidoza.
-tumorile pleoapei si gld lacrimale Aspectul clinic e foarte inselator constatandu-se o
Tratament: tumora lobulata, circumscrisa, mobila, nedureroasa, insotita de:
*antibiotic - senzatie de apasare in reg. glandei,
*AINS - ptoza palpebrala
*inj subconj. cu antibiotice - uscaciunea ochiului
*instilatii cu solutii antibiotice In acest caz diagnosticul e dificil fiind
Complicatiile: obligatorieexcluderea tarsitei, chistului sebaceu, chistului dermoid si
atrofia glandei cu lacrimare insuficienta a tumorilor glandei lacrimale.
chistul glandei lacrimale Tratamentul e etiologic, se mai poate apela la
fistula lacrimala radioterapie in doze antiinflamatorii. Uneori e necesara ablatia
chirurgicala a glandei.
04/12/17 16
 AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE CAILOR LACRIMALE
DACRIOCISTITA ACUTA =inflamatiile sacului lacrimal
Se datoreaza cel mai frecvent stazei lacrimilor si
suprainfectarii lor, secundar obstructiei cronice a canalului
nazolacrimal.
Cauzele obstructiei lacrimale sunt: inflamatiile cronice ale
cavitatii nazale si sinusurilor paranazale,inflamatiile
odontogene, mai rar tumorile.
-pneumococul, klebsiella, haemophilus, candida.
Mai rar originea infectiei e conjunctivala sau nazosinusala.
Debutul bolii:
bolii
- lacrimare cronica
stadiul - conjunctivita
cataral angulara rezistenta la tratament

Daca in acest stadiu survine si obstructia conductului lacrimal peretii sacului se

destind datorita stagnarii si acumularii secretiilor si se constituie
mucocelul sacului lacrimal.
Prin compresia energica a mucocelului se elimina prin punctul lacrimal o secretie
gelatinoasa sau laptoasa.
Evolutia :
fistulizare la tegument-fistula lacrimala externa
fistulizare spre conjunctiva-fistula lacrimala interna
flegmon al sacului lacrimal-durere locala foarte accentuata
peridacriocistita- prin propagarea infectiei la zonele invecinate
Tratament:
Daca obstructia e incompleta se practica sondajul si spalatura cailor lacrimale cu
solutii antibiotice. Daca prin aceste masuri nu se obtine permeabilizarea cailor
lacrimale, se va trece la tratamentul chirurgical
dacriocistorinostomie.
04/12/17 17
 PATOLOGIA CONJUNCTIVEI
CONJUNCTIVITELE
CONJUNCTIVITELE
MANIFESTARI SUBIECTIVE:
- stare de discomfort ocular
- arsura, usturime, prurit, intepatura, nisip in ochi, corp strain
- AV nu e modificata cu exceptia cazurilor complicate cu keratita
MANIFESTARI OBIECTIVE
Hiperemia: congestie periferica conjunctivala superficiala mai marcata spre fundurile de sac. Diminua pana la
disparitie dupa instilarea de adrenalina 1.
Secretia: - secretia seroasa consecinta hiperproductiei de lacrimi ne orienteaza spre etiologie virala sau alergica.
- secretia purulenta certifica infectia bacteriana.
- secretia fibroasa are ca prototip conjunctivita difterica. Prezenta fibrinei faciliteaza suprainfectia
bacteriana.Cand cantitatea de fibrina e mare se formeaza membrane sau pseudomembrane.
Modificarile de relief ale conjunctivei
Edemul clinic conjunctiva apare umflata, transparenta sau usor galbuie.
Forma extrema a edemului conjunctival este chemozisul.
Foliculii formatiuni proeminente rotunjite, translucide, situate la nivelul conjunctivei tarsale si a fundurilor de
sac.
Papilele- apar ca structuri reliefate, hexagonale. Se diferentiaza de foliculi prin faptul ca sunt centrate de un vas.
Alte manifestari obiective
- microhemoragiile apar in conjunctivitele produse de Echo si Coxakie
-adenopatia preauriculara, homolaterala pledeaza pentru o conj. Virala
-edemul palpebral moale mai accentuat matinal apare in conjunctivitele alergice si foliculare virale.
-falsa ptoza palpebrala
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
-keratita
-iridociclita
-glaucomul acut
-sclerite
04/12/17 -episclerite 18
-celulita orbitara
COMPLICATIILE CONJUNCTIVITELOR
-intereseaza in principal corneea, de la simple eroziuni pana la ulcer corneean cu posibila perforatie si extinderea consecutiva a
infectiei la uveea anterioara sau chiar la intregul glob ocular
-blefaroconjunctivite
PRINCIPII DE PROFILAXIE SI TRATAMENT
procedeul Crede aplicat tuturor nou-nascutilor pentru prevenirea conjunctivitei gonococice. El consta in instilarea
unei picaturi de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival imediat dupa nastere.
masuri de igiena
TRATAMENTUL
Principii generale
- ochiul cu conjunctivita nu se panseaza niciodata
-eliminarea secretiilor patologice din sacul conjunctival prin instilatii de solutii slab antiseptice
-medicatia activa adaptata etiologiei conjunctivitei
CLASIFICARE ETIOLOGICA
traumatice
infectioase
alergice
CLASIFICARE ANATOMO-CLINICA
1. Conjunctivitele catarale
a) acute- pneumococ,virusuri
au un grd mare de contagiozitate
manifestarile clinice brusc instalate, secretie abundenta mucoasa
b) subacute- bacilul Morax-Axenfeld, conjunctiva mai hiperemiata in unghiuri. Evolutie indelungata cu
remisiuni si exacerbari.
c) cronica- poate apare ca o stare reziduala dupa forma acuta sau subacuta.
Majoritatea lor au o cauza fie alergica fie iritativa.
Manifestari clinice minore, congestie palpebrala mai accentuata dimineata.
O forma clinica particulara e cea alergica: hiperemie conjunctivala, edem conjunctival si palpebral,
secretie seroasa si abundenta, foliculi. Diagnosticul se pune prin examenul de laborator al secretiei conjunctivale:
- absenta germenilor
- eozinofilie
04/12/17 19
2.Conjunctivite purulente
a) Conjunctivita gonococica a nou-nascutului
- Inocularea germenului se face la trecerea fatului prin filiera pelvi-genitala.
- incubatie 2-4 zile
- hiperemie conjunctivala, chemozis, edem palpebral accentuat, secretie purulenta alb-galbuie.
TRATAMENT:
*profilaxie
*penicilina
b) Conjunctivita gonococica a adultului
-infectarea se produce pe cale exogena (maini murdare, obiecte) sau endogena
(adultulgonoreic)
-complicatiile corneene sunt mai precoce si mai grave
3.Conjunctivitele pseudomembranoase si membranoase
-se caracterizeaza prin aparitia unui exudat fibrinos care acopera epiteliul conjunctival (pseudomembranoase) si care
apare in epiteliu (cele membranoase)
CONJUNCTIVITA DIFTERICA
-azi e cu totul exceptionala datorita vaccinarii antidifterice.
Prezinta 3 stadii:
std. de infiltratie=cel mai dramatic
-hiperemie conj. Intensa
-secretie seroasa putin abundenta
-edem palpebral
std. de formare a membranelor care apar pe pe conjunctiva palpebrala, sunt albe-gri, se detaseaza greu lasand
ulceratii si se refac rapid.
std. de cicatrizare in care apare tesut de granulatie dar vindecarea poate fi defectuoasa: sinblefaron, ectropion,
trichiazis.
Diagnosticul examenul clinic si bactereologic

Tratament- coliruri cu antibiotice cu spectru larg.

04/12/17 20
4. Conjunctivitele nodulare
cuprind acele afectiuni inflamatorii ale conjunctivei care au ca element comun prezenta de noduli: foliculi sau papile.
1. Conjunctivita foliculara acuta
-se presupune ca ar fi produsa de un adenovirus
-debut brusc unilateral, dupa 3-5 zile se bilateralizeaza.
- pe un fond hipereminc se constata prezenta de foliculi mici roz situati mai ales in fundul de sac inferior.
-adenopatia preauriculara nedureroasa e intotdeauna prezenta.
Complicatiile sunt rare.

Tratament: instilatii cu nitrat de Ag si colir cu antibiotice cu spectru larg.

2. Conjunctivita foliculara tip piscina
survine in epidemii sau sporadic la cei care frecventeaza bazinele de inot dupa o perioada de 8-10 zile.
Secretia e moderata iar adenopatia preauriculara usor sensibila.
Manifestarile clinice subiective se remit in 3- sapt.
Tratament: colir cu antibiotice
3. Trahomul
- conjunctivita foliculara cronica produsa de Chlamydia trachomatis.
- e considerata o boala a mizeriei
- contagiozitatea e mare
4 stadii:
a) trahomul incipient-manifestari subiective minime si pe fondul usor congestiv al conjunctivei apar
foliculi laptosi.
b) trahomul florid- foliculii se inmultesc si se matureaza iar la presiune se sparg si elibereaza un continut
gelatinos.
-se produce invadarea corneei sub forma panusului trachomatos care are aspect de perdea ce coboara pe
suprafata anterioara a corneei
c) trahomul precicatriceal
d) trahomul cicatriceal marcheaza sfarsitul evolutiei bolii
Complicatiile sunt datorate procesului cicatriceal
Diagnostic- pe baza aspectelor clinice
Pognosticul depinde de precocitatea diagnosticului
04/12/17 21
5. Conjunctivita primavaratica
apartine grupului de conjunctivite alergice
-eozinofilie in secretia conjunctivala
-nivel crescut de Ig E in sange
-aparitia in contextul altor manifestari alergice: astm, urticarie, edem angioneurotic.
E manifestarea unei hipersensibilitati locale la alergeni.
E bilaterala. Cronica.
Simptome: senzatie de usturime, prurit, fotofobie.
3 forme clinice:
* forma palpebrala: pe conj palpebrala mai ales superioara se observa papile plate, cu aspect de pavaj.
* forma limbica in care se produce o hipertrofie a conjunctivei bulbare perilimbice
* forma mixta
Tratament: colir cu cortizon, cromoglicat de sodiu, AINS. In formele trenante se aplica trat. general cu
antihistaminice de sinteza, calciu, cortizon.
Conjunctivita Conjunctivita cu Conjunctivita cu Conjunctivita
bacteriana pneumocistis carini streptococ alergica

Conjunctivi Conjunctivita Conjunctivita cu Conjunctivita

ta virala primavaratica haemophilus gonococica

04/12/17 22
 PATOLOGIA PLEOPELOR
AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR

A. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR

1.COLOBOMUL PALPEBRAL
e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei, cu baza la nivelul marginii libere. Fiind
situat in mijlocul pleoapei, lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular.
Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca.
Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea
interventiei chirurgicale
-lacrimi
2. ABLEFARIA- lipsa completa a pleoapelor. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care
inchide anterior orbita.
3.MICROBLEFARIA- dimensiunile mici ale pleoapelor, structura pleoapelor este normala. Daca afectiunea e marcanta
apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale, deci lagoftalmia.
B. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE
1. CRIPTOFTALMIA e lipsa deschiderii palpebrale, cele doua pleoape se continua fara demarcatie. In criptoftalmie spre
deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei, chiar si rudimentara. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o
membrana
tegumentara.
2. BLEFAROFIMOZA- deschidere insuficienta a fantei palpebrale, unghiurile palpebrale
parand sudate. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului
pleoapei elimina aceasta confuzie.
Se asociaza frcvent cu epicantul, microftalmia sau microblefaria.

3. EPICANTUL- normal la populatia mongoloida. Este o cuta de piele semilunara verticala care
coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara,acoperind unghiul intern al fantei palpebrale.

04/12/17 23
C. ANOMALII ALE MARGINILOR LIBERE
1. ENTROPIONUL CONGENITAL
-rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular, producand contactul si deci
abraziunea cililor asupra corneei.
2. ECTROPIONUL CONGENITAL
-rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale.
D. ANOMALII ALE CILILOR
Distichiaza- existenta mai multor randuri de cili

Trichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita

corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene.
INFECTIILE PLEOAPELOR

INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR

Zona zoster oftalmica
-virusul varicelozosterian
dureri frontale intense, febra, varsaturi.
complicatii oculare: keratite, iridociclite, episclerite, nevrite optice
- eruptie veziculoasa, unilaterala, ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala.
Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure. Dupa uscarea
continutului se formeaza o crusta.
TRATAMENT:
- combaterea infectiei
- stimularea imunitatii
- calmarea durerilor

INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR

Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale.
Factori generali: tulburari endocrine, boli infectioase, stari alergice.
04/12/17 Cauze locale: fum, praf, caldura, frig, cosmetice, medicamente. 24
Se intalnesc 3 forme clinice:
-blefarita eritematoasa
-blefarita scuamoasa
-blefarita ulceroasa
Blefarita eritematoasa se
manifesta printr-o hiperemie
si edem discret al marginii
libere a pleoapelor. Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime.
Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame.Dupa indepartarea
scuamelor care se refac repede,pielea regiunii ramane rosie,iritata.
Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica. Se manifesta prin ulceratii
si microabcese ciliare.
Tratament:
Local:-eritematoasa-colire astringente
-rezorcina
- cortison
-scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de
sodiu,unguent cu oxid galben de Hg,cortison.
-ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic
Orgeletul inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS.
Tratament:*local- coliruri cu antibiotice
*general: antibiotic
Chalazionul- inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS

DEVIATIILE PLEOAPELOR
ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale,cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee
pe care le irita in permanenta.
*spastic
*cicatricial
ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala
este mai mult sau mai putin aerului.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu
pavimentos
04/12/17 25
 *spastic
*cicatricial
*paralitic
*senil

TUMORILE PLEOAPELOR
TUMORI BENIGNE
a. Chisturile
b. Tumorile benigne solide
-epiteliale (papilomul,keratoza seboreica)
-melanice benigne (plate sau nevi)
-tumorile glandelor sebacee
- Lipoame
-tumorile glandelor sudoripare - Xantelasma
-tumorile foliculilor pilosi
-hemangiomul
TUMORI MALIGNE
1. Epiteliomul cutanat
-structura bazocelulara majoritatea, formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina
metastaze limfoganglionare
- nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza
acoperindu-se de cruste.
2. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul)
-rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld.
Meibomius. Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul.

04/12/17 26
3. Melanomul malign (nevocarcinomul)
- e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza
castigata
-apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie
anormala.
- leziunea
4. e pruriginoasa, are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara
Sarcomul palpebral
- tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul
-evolutia e rapida
-are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena
- prognostic foarte grav
Tratament: -excizie chirurgicala
- chimioterapie
- radioterapie
Papiloma scuamos Keratoza seboreica Nev Hemangiom Xantelasma

Carcinom cu celule Melanom malign Carcinom glande Carcinom cu celule

bazale sebacee bazale

04/12/17 27
 PATOLOGIA CORNEEI
CHERATITELE = leziuni inflamatorii ale corneei
SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA
- dureri oculare, perioculare
- fenomene de iritatie reflexa: lacrimare, fotofobie, blefarospasm
- scaderea AV in functie de sediul, extinderea si densitatea tulburarii
transparentei corneei
SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA
- congestie conjunctivala de tip perikeratic
- leziuni corneene
- reactii ale uveei anterioare
- fenomene reactionale de vecinatate: chemozis, edem
MECANISMUL ETIOPATOGENIC
palpebral
CHERATITE EXOGENE
- consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare, primitive corneene
CHERATITE ENDOGENE
- agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie, nervoasa sau umorala
SEDIUL LEZIUNII
CHERATITE SUPERFICIALE
- mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean
CHERATITELE PROFUNDE
- infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean
MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE
- CHERATITELE ULCERATIVE
caracterizate prin pierderi de substanta superficiale

-CHERATITE INFILTRATIVE
epiteliul corneean este intact, procesul patologic fiind infiltrativ
04/12/17 28
CHERATITELE EXOGENE
1.ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS
= ulcerul pneumococic, ulcerul cu hipopion
SIMPTOMATOLOGIE
- afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare, fotofobie, indispozitie
generala
OBIECTIV
- congestie perikeratica intensa
- ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta
-reactie intensa a uveei anterioare
* iris congestionat
* pupila miotica
* tendinta la sinechii
- in cateva ore apare hipopionul
EVOLUTIA e grava. Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei.
Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand
puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul- mb lui Descemet care proemina.

04/12/17 29
 In cateva ore se produce perforatia, cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid
caldut pe obraz.
In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul.
Durerea dispare.
In In 10-15
cazuri mult zile ulcerul
mai grave se vindeca
perforatia prin constituirea
e urmata inflamatiaunei cicatrici in
supurativa care irisulocular-
a globului ramanepanoftalmia.
inclavat: leucom corneean
aderent
COMPLICATII TARDIVE
- leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii
intraoculare = glaucomului secundar.
ETIOLOGIE
- pneumococ, stafilococ, streptococ, piocianic, micoze.
TRATAMENT
local: antiinfectios - picaturi cu antibiotice cu spectru larg
- inj subconjunctivale de 2 ori pe zi
- epitelizante
- midriatice
- pansament
Cheratoplastie
general: antibiotice, AINS, vitamine
2. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA
SIMPTOME SUBIECTIVE:
- senzatie de nisip in ochi
- fotofobie
-moderate tulburari de vedere
SIPTOME OBIECTIVE:
- congestie conjunctivala perikeratica
- infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale.
Etiologia e virala
Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici TRATAMENT
- midriatic
04/12/17 - antibiotice 30
- epitelizant
CHERATITELE ENDOGENE
HERPESUL SIMPLU CORNEEAN
monocular
stari de scadere a imunitatii organismului
SIPTOME SUBIECTIVE
- senzatie de corp strain
- dureri vii nevralgice
- fotofobie
- lacrimare
SIMPTOME OBIECTIVE
- congestie de tip perikeratic
- corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad.
ETIOLOGIE
familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope.
- primoinfectia se produce prin contaminare interumana
- rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n. trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee
- nu lasa imunitate recidive
COMPLICATII
- suprainfectarea leziunii cu piogeni
- irita
TRATAMENT
- Local: -virustatice: aciclovir
- atropina
- pansament
- General: vit gr. B, vit.C
aciclovir tablete
HERPESUL ZOSTER CORNEEAN TRATAMENT
apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Local: antivirale, midriatic, antibiotic,
Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa epitelizant, pansament.
debutul eruptiei cutanate. General: vitamine, antibiotice, sedative,
Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe calmante.
o baza infiltrata. Herpes Zoster da imunitate.
04/12/17 31
CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA
- e o manifestare a luesului congenital.
- apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza, leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson
CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC
DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative
CHERATOMALACIA
datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului
- se intalneste la copii cu distrofie grava.
- in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza, superficiala
- curand, in centrul opacitatii apare o ulceratie
- afectiunea evolueaza bilateral
- survine in cadrul sdr. de avitaminoza A.
Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie.
Local:
atropina
antibiotic
vit. A uleioasa
epitelizant
CHERATITA NEUROPARALITICA
- apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului
prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului.
- se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie.
Patogenia: alterarea metabolismului corneean.
Tratament: CHERATITA LAGOFTALMICA
- cel al afectiunii in cauza - alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta
- cand s-a produs cheratita, singurul tratament lichidului precorneean viscos uscarea ei.
local eficient este blefarorafia. - se produce un proces ulcerativ lent
- apare in paralizia n. facial, ectropion cicatriceal, colobom palpebral,
exoftalmie pronuntata.
04/12/17 Tratament: Blefarorafia 32
CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese
distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean.
Nubecula
Macula
Leucom
Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative, la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios.
PATOLOGIA CRISTALINULUI
TULBURARI DE TRANSPARENTACATARACTE
CLASIFICARE
I. Congenitale
II. Dobandite
1. primitiva
2. traumatica
3. complicata
4. patologica
5. secundara
I. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine, constatate la nasterea
copilului sau mai tarziu.
Etiopatogenie:
- factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata
- factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14- si luna a 3a de gestatie dand
embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii.
Acesti factori pot sa fie:
infectiosi: infectii virale materne (rubeola, oreion, gripa, varicela, rujeola, zona zoster,
infestari parazitare)
metabolici: galactozemie, diabetul zaharat, hipo/hiperglicemia, avitamonioze
toxici: medicamente, radiatii
incompatibilitatea materno-fetala Rh
locali: inflamatii locale intrauterine
04/12/17 prezenta unor resturi embrionare 33
CLINIC
subiectiv: scaderea AV
obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar
semne asociate: imposibilitatea de fixare, nistagmus, strabism, semnul oculodigital la copii nascuti orbi.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
- persistenta vitrosului primitiv
- gliomul
TRATAMENTUL
- chirurgical- extractia extracapsulara
II. CATARACTELE DOBANDITE
1. Cataractele primitive
* juvenile < 45 ani
* presenila 45-65 ani
* senila > 65 ani
Etiopatogenia: incerta
Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva:
Exista 3 forme clinice evolutive:
cataracta corticala
cataracta nucleara
cataracta subcapsulara posterioara
a) Cataracta senila corticala
evolueaza in 4 stadii:
- faza incipienta: scaderea lenta a AV
miodezopsii
diplopie monoculara
miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei
Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme
- faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent, bombat.
AV e mult diminuata, uneori pana la n.d.
Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos.
- faza de maturitate- opacifierea tuturor straturilor cristaliniene, surplusul de apa este
eliminat si cristalinul revine la volumul normal.
AV- p.m.m, p.l.
04/12/17 Cristalinul e complet opacifiat 34
 - faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. Nucleul cade in jumatatea
decliva a cristalinului. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia
uneori a glaucomului secundar facolitic.
b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului, straturile corticale ramanand transparente.
AV e scazuta mai ales la lumina intensa. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV.
Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii.
La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat.
c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara, dar mai frecvent posterioara.
Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu:
- opacitatile corneene
- secluzia- ocluzia pupilara
- glaucomul cronic simplu
- flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii
Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul
cataractei nucleare.
Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat.
Pregatirea preoperatorie:
-prgatirea psihologica
-examenul general pe aparate si sisteme
-examenul ocular functional
biomicroscopie
oftalmoscopie
tonometrie
- examinari de laborator
Hipotonizarea.
Midriaza preoperatorie.
Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii:
Crioextractia intracapsulara a cristalinului
Extractia extracapsulara a cristalinului
Fakoemulsificarea- fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica
Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak.
04/12/17 Corectia: lentile aeriene, lentile de contact, implant de cristalin artificial 35
PATOLOGIA NERVULUI OPTIC
1. NEUROPATIA OPTICA DE STAZA
Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n.o.
- edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse
- hemoragii in forma de flacara
- exudate papilo-retiniene
Functional: AV se mentine mult timp
- eclipse vizuale
Etiologia:- hipertensiune intracraniana
- tromboza sinusului cavernos
- hemoragia subarahnoidiana
- hipertensiunea arteriala maligna
Tratament- etiologic
NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA
Functional: - scaderea de la inceput a AV
- campul vizual reduc concentric
Subiectiv: - dureri in special la miscarile globului ocular
Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa. Papila proemina cu 2-3 dioptrii.
Vene dilatate, sinuoase.
Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului.. De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale, total sau
partial.
Tratament: -etiologic
(antibiotice, asanarea focarelor de infectie)
- patogenic (corticoterapie)
- simptomatic

04/12/17 36
 NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA
- scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase.
- scotom central absolut
- dureri spontane in regiunea orbitara, periorbitara
Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic.
FO normal
Etiologie: scleroza in placi, viroze.
UVEITELE ANTERIOARE
Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA. De obicei lele evolueaza concomitent IRIDOCICLITE.
Simptome subiective:
1. DURERI OCULARE
2.FOTOFOBIE, LACRIMARE, BLEFAROSPASM
3.VEDERE INCETOSATA
SEMNE OBIECTIVE
1.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA
2.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL
3.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA
4. PRECIPITATELE RETROCORNEENE- celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei.
5.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea.
Purulente
Hemoragice
Fibrinoase
6. TULBURAREA UMORII APOASE - in functie de tipul exudatelor prezente.
7. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE
8. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE
* secluzie pupilara- sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei
*secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara
> glaucom secundar

04/12/17 37
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-CONJUNCTIVITE
-GLAUCOM ACUT
ETIOPATOGENIE
FORME CLINICE
Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei
-d.p.d.v evolutiv
boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv
*acute
1. Boli infectioase cronice (tbc.lues)
*subacute
2. Infectii de focar
*cronice
3. Boli de colagen (les,pr)
-d.p.d.v anatomo-patolgic:
4. Boli SN
*difuze-negranulomatoase
5. Boli de piele (acnee rozacee,eritem nodos)
*nodulare-granulomatoase
6. Boli reumatismale degenerative
7. Sarcoidoza TRATAMENT
COMPLICATII Local- midriatice
-propagarea lor in intreaga uvee - antibiotice instilatii sau inj.
-panuveite/ panoftalmie subconjunctivale sau parabulbare
-sinechiile iriene - cortizon instilatii sau inj.
-glaucomul secundar subconjunctivale sau parabulbare General - Antiinflamator
- cataracta complicata - Antibiotic
-atrofia progresiva a G.O. - Acetazolamida in uveitele hipertensive
Uveita anterioara cu
sinechii cronice
Iridociclita acuta posterioare Precipitate

04/12/17 38
UVEITELE POSTERIOARE
cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita.
COROIDITELE EXOGENE
se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala.
- stafilococ, streptococ, pseudomonas, pneumococ, escherichia
Tablou clinic Evolutie:
SEMNE SUBIECTIVE a) spre vindecare sub tratament
- durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular b) subacut complicandu-se cu secluzie- ocluzie
SEMNE FUNCTIONALE pupilara
- scaderea acuitatii vizuale c) spre panoftalmie dureri vii
SEMNE OBIECTIVE chemozis ce herniaza printre
- edem si spasm palpebral pleoape
-congestie ciliara accentuata cornee tulbure
-plaga (daca exista) cu buze infiltrate hipopion abundent
-hipopion exudat galbui in pupila
-sinechii posterioare, exudat pupilar vitros cu reflex galbui, nu se
Tratament: vizualizeaza fundul de ochi
Local: - antibioatice cu spectru larg glob ocular dur, exoftalm
- midriatice
General: - antibiotice in doze mari
- antalgice, sedative, AINS
Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic. Se recomanda evisceratia.
- Ochiul este alb fara congestie conjunctivala
- flocoane in vitros = exudate inflamatorii
FO: noduli albi galbui cu contur sters
zone alb galbui marginite sau presarate
cu pigment negru peste care vasele retiniene
trec nemodificate. Acest aspect indica o
leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei
coroidiene
Tratament:
- antiinfectios local si general COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE
- antiiflamator sunt metastatice de la o leziune extraoculara..
- antialergic Focare infectioase in organism:
- dermatite, meningite, orbitele,artrita septica, chirurgia abdominala.
Complicatii: ETIOLOGIE: streptococul,pneumococ, stafilococ
- cataracta complicata subcapsulara posterioara TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS,
- pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita midriatice
04/12/17 39
 TRAUMATOLOGIE OCULARA
1. CONTUZIILE OCULARE
CONTUZIILE PLEOAPELOR Hematocorneea
- escoriatii
- echimoe
- hematoame palpebrale
- emfizem palpebral
2. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI
intereseaza mai ales conjunctiva bulbara- CHEMOZIS-
- HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA
3. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR
A. Contuziile inchise Sindromul traumatic al segmentului anterior
Simptome subiective: durere, tulburare vizuala
Simptome obiective: in functie de structurile lezate:
Corneea- keratita postraumatica
- fine rupturi ale mb. Bowman (biomicroscop)
- cute sau rupturi ale mb. Descemet
- impregnari punctiforme hematice endoteliale
Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei
hipeme persistente, a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete
leziuni endoteliale. Corneea eate colorata brun.
Camera anterioara- poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros, fie datorita ocuparii ei cu sange sau
vitros.
HIPEMA- are nivel variabil, uneori poate ocupa intreaga camera anterioara.

04/12/17 40
Irisul - poate prezenta:
- rupturi
- hemoragii
-reactii inflamatorii
rupturi iriene radiare
iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului
aniridia traumatica
iridoschizisul
- separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar)
hemoragiile iriene
reactii inflamatorii ale irisului

Pupila-
Midriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian. Dispare reflexul fotomotor.
Mioza traumatica- mai rara, are caracter pasager.
Cristalinul-
a) Deplasarea cristalinului- in functie de rezistenta zonulei lui Zinn.
b) Subluxatia cristalinului- anterioara, preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul
unghiului. In ambele situatii apare glauomul secundar.
c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros.hipertensiune intraoculara durere, cefalee.
AV = percepe miscarile mainii.
d) Cataracta datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare.
Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare- masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara.
e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.
Hipertonia poate fi provocata de:
prezenta hipemei
modifcarile contuzive ale unghiului camerular
modificarile de pozitie ale cristalinului
Hipotonia oculara este mai rara, apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale
unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere.
04/12/17 41
SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR
cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular. Include leziuni la nivelul retinei, coroidei
si vitrosului.
Retina- edem, hemoragii, distructii tisulare, dezlipire.
Coroida- hemoragii, rupturi, corioretinopatii.
Vitrosul- hemoragii
B. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular
Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste
rezistenta peretelui scleral.
- hipotonie marcata
- accentuarea profunzimii camerei anterioare
- hipema importanta
- hemoftalmia
Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat.
Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a
globului ocular)
In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros.
Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava, poate fi lezata si papila NO.
PLAGILE PALPEBRO-OCULARE
1. Pleoape
pot fi intepate, taiate, smulse.
Plagi orizontale
Plagi verticale si oblice
Plagi smulse
2. Conjunctiva
daca sunt mici nu necesita sutura.
3. Plagile globului ocular
- Plaga a perforat sau nu ochiul?
- Exista sau nu corp strain intraocular?
a) Plagile corneene neperforante
Diagnostic cu:
-coloratie cu floresceina
examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului
Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare.
b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate
de hemoragia subconjunctivala.

04/12/17 42
d) Plagi corneene perforante- cele mai frecvente
durere oculara vie
scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata
reducerea profunzimii camerei anterioare
inclavarea irisului intre buzele plagii
hipotonie oculara
scaderea acuitatii vizuale

Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului, umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand
cataracta traumatica directa.
Tratament:- daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si
se administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite.
-daca buzele sunt neregulatesutura
e) Plagile sclerale perforante
- hipotonie oculara
- camera ant. Mai profunda
- scaderea AV
Tratament chirurgical. CORPII STRAINI INTRAOCULARI
Examinarea
Examenul obiectiv al Corpi straini in camera anterioara
polului anterior Corpi straini infipti in iris/cristalin

Examenul polului
Posterior (oftalmoscopie,biomicroscopie) Corpii straini pot fi mascati de
sange sau exudat fibros

Examenul radiografic
04/12/17
Examenul echografic 43
TRATAMENT:
- extractia chirurgicala. Daca sunt magnetici, se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila .
- urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii.
ARSURILE OCULARE
1. Arsurile oculare fizice
Clasificare:
- arsura grd. I : hiperemia tegumentelor palpebrale, hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene, fara modificari
de transparenta. Se vindeca fara sechele.
- arsura grd. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale, dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a
transparentei corneei.
-arsuri grd. III - la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice, conjunctiva necrotica, dezepitelizata, corneea lipsita
de transparenta si dezepitelizata. Sclera poate prezenta leziuni necrotice.
Uneori poate perfora corneea sau sclera.
Vindecarea se face cu cicatrici- simblefaroame, corneean se vindeca cu leucoame dense, vascularizate.
Tratament:
- evitarea suprainfectiilor
- asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde
- asigurarea unei cicatrizari suple
2. Arsurile oculare chimice
Arsuri cu substante acide- provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care
limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze.
Arsurile cu substante bazice
- rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare.
- au actiune extinsa, durabila in timp
- leziunile cele mai grave se produc la ACID
pH > 11.
Exemple de baze periculoase: soda caustica, varul, cimentul, mortarul,amoniacul.
Evolutia arsurilo= 3 faze:
- faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare, reactii inflamatorii importante.
- faza intermediara = risc de infectie, hipertensiune intraoculara,
- faza cronica = leucoame corneene vascularizate, false pterigioame, simblefaroame,
cicatrici palpebrale, uneori atrofia globului ocular.
TRATAMENT
- indepartarea cat mai rapida a causticului
- calmarea bolnavului
-dezinfectante oculare ALCALINA
- unguente cu antibiotice in sacul conjunctival
- atropina
-autohemoterapie
- acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt. prevenirea hipertensiunii
intraoculare. 04/12/17 44
- general: antibiotice si antiinflamatoare