SPITALUL

SPITALUL CLINIC
CLINIC CF2
CF2
SECTIA
SECTIA CLINICA
CLINICA
CHIRURGIE
CHIRURGIE UROLOGICA
UROLOGICA

URINA
TULBURE
_______
Caracter
Caracter fiziologic
fiziologic alal urinei
urinei -- limpezimea
limpezimea
Examenul
Examenul direct
direct al
al urinei
urinei la
la emisie
emisie
Examinarea
Examinarea se se face
face imediat
imediat
Recoltarea
Recoltarea lala min.
min. 44 ore
ore de
de la
la ultima
ultima
miciune
miciune ii min.
min. 1010 ore
ore de
de lala ultima
ultima mas
mas
Vas
Vas de
de sticl
sticl transparent,
transparent, deschidere
deschidere larg
larg
Dup
Dup toaleta
toaleta organelor
organelor genitale
genitale
Cauze
Cauze urin
urin tulbure
tulbure
Piuria
Piuria cel
cel mai
mai frecvent
frecvent
Alte
Alte cauze:
cauze: uraturia
uraturia
fosfaturia
fosfaturia
chiluria
chiluria
spermaturia
spermaturia
nubecula
nubecula
Urina
Urina tulbure:
tulbure: Este
Este piurie
piurie sau
sau nunu ??
Cauza
Cauza piuriei
piuriei ??
La
La ce
ce nivel
nivel se
se produce
produce ??
Uraturia
Uraturia n
n exces
exces
Eliminarea
Eliminarea nn exces
exces de
de sruri
sruri ale
ale ac.
ac. uric
uric
Eliminarea
Eliminarea normal:
normal:
700
700 mg/24h
mg/24h urat
urat monosodic
monosodic
Solubil
Solubil n
n pH
pH alcalin,
alcalin, precipit
precipit n
n mediu
mediu acid
acid
pH urinar 55
pH urinar 85%
85% urat
urat este
este insolubil
insolubil
Diferenierea
Diferenierea de
de piurie
piurie
Se
Se filtreaz
filtreaz urina
urina
Se
Se dilueaz
dilueaz cu
cu oo cantitate
cantitate echivalent
echivalent de
de ap
ap
Se
Se nclzete
nclzete se
se limpezete
limpezete
Se
Se rcete
rcete se
se tulbur
tulbur
Fosfaturia
Fosfaturia n
n exces
exces
Alcalinizarea
Alcalinizarea n
n exces
exces aa urinei
urinei
Acidoza
Acidoza metabolic
metabolic
Alcaloza
Alcaloza respiratorie
respiratorie
Administrarea
Administrarea de de acetozilamid
acetozilamid
Uropatie
Uropatie obstructiv
obstructiv
Infecii
Infecii urinare
urinare germeni
germeni ureazo-pozitivi
ureazo-pozitivi (Proteus)
(Proteus)
uree
-- uree amoniac,
amoniac, CO
CO22,, ap
ap

calculi
calculi fosfato-amoniaco-magnezieni
fosfato-amoniaco-magnezieni
Diagnostic
Diagnostic pozitiv
pozitiv
Cteva
Cteva picturi
picturi de
de acid
acid acetic
acetic N/10
N/10
Urina
Urina se se limpezete
limpezete n n caz
caz de:
de: -- fosfaturie
fosfaturie
-- calciurie
calciurie
-- carbofosfaturie
carbofosfaturie
Urina
Urina NU NU sese limpezete:
limpezete:
-- la
la nclzire
nclzire
-- tratare
tratare cucu acid
acid acetic
acetic N/10
N/10
-- cel
cel mai
mai probabil
probabil -- PIURIE
PIURIE
Alte
Alte cauze
cauze de
de
urin
urin tulbure
tulbure
Chilurie
Chilurie
Spermaturie
Spermaturie
Nubecula
Nubecula
 Chiluria
Chiluria
Prezena
Prezena limfei
limfei n
n urin
urin
Aspect
Aspect lactescent
lactescent
Comunicare
Comunicare cale
cale urinar
urinar vas
vas limfatic
limfatic

Cauze
Cauze iatrogene,
iatrogene, parazitoze
parazitoze tropicale
tropicale
Parazitoze
Parazitoze tropicale
tropicale
ce
ce determin
determin chilurie
chilurie
Filaria
Filaria sanguinis
sanguinis
Schistostoma
Schistostoma hematobium
hematobium
Cysticercus
Cysticercus celulosae
celulosae

Chiluria
Chiluria se
se pune
pune n
n eviden
eviden cu:
cu:
Acid
Acid osmic
osmic aspect
aspect negru
negru al
al bulelor
bulelor grsoase
grsoase
Limfocite
Limfocite n
n exces
exces
Spermaturia
Spermaturia
Prezena
Prezena spermei
spermei n
n urin
urin
Determinat
Determinat de
de ejacularea
ejacularea retrograd
retrograd
post-adenomectomie
post-adenomectomie
terapie
terapie cu
cu alfa-blocante
alfa-blocante

Nubecula
Nubecula
Nor
Nor alburiu
alburiu la
la suprafaa
suprafaa urinei
urinei n
n recipient
recipient
Celule
Celule epiteliale
epiteliale i
i leucocite
leucocite
Nu
Nu are
are semnificaie
semnificaie patologic
patologic
 Piuria
Piuria
Prezena
Prezena puroiului
puroiului n
n urin
urin
Puroi
Puroi format
format din:
din: leucocite
leucocite modificate
modificate
germeni
germeni
produi
produi dede degradare
degradare tisular
tisular
Leucociturie
Leucociturie normal:
normal: 55 leucocite
leucocite // cmp
cmp micro.
micro.
10
10 elemente
elemente pe pe 11 ml
ml urin
urin
2000
2000 leucocite
leucocite // minut
minut
>> == PIURIE
PIURIE
Leucocituria
Leucocituria fiziologica
fiziologica leucocite
leucocite normale
normale
Piuria
Piuria leucocite
leucocite modificate
modificate == piocite
piocite
Ex.
Ex. macroscopic
macroscopic
Ex.
Ex. microscopic
microscopic sumar
sumar urin,
urin, proba
proba Addis,
Addis, Hamburger
Hamburger
Nivelul
Nivelul piuriei
piuriei
Ex.
Ex. clinic
clinic complet
complet
Ex.
Ex. paraclinic
paraclinic
Ex.
Ex. imagistice
imagistice
Ex.
Ex. endoscopice
endoscopice
 Cistita
Cistita Urin
Urin tulbure
tulbure
Polakiurie
Polakiurie
Dureri
Dureri hipogastrice
hipogastrice

Pielonefrita
Pielonefrita Urin
Urin tulbure
tulbure
Durere
Durere lombar
lombar
acut
acut Febr,
Febr, frison
frison

Tumor
Tumor Piurie
Piurie putrid
putrid
Histurie
vezical
vezical
Histurie
Cistit
Cistit tumoral
tumoral
Sindrom
Sindrom caectaziant
caectaziant
Corp
Corp Piurie
Piurie abundent
abundent
strin
strin Sd.
Sd. vezical
vezical intens
intens
Intervenie
Intervenie pe
pe vezic
intravezical
intravezical
vezic

Urin
Urin tulbure,
tulbure, mat
mat
Tuberculoza
Tuberculoza pH
pH acid
acid
urinar
urinar
Steril
Steril pe
Sd.
pe mediile
Sd. vezical
mediile obinuite
vezical intens
intens
obinuite

Polakiurie
Polakiurie permanent
permanent
Imagistic
Imagistic
Ecografie
Ecografie
RRVS
RRVS ++ UIV
UIV
Renogram
Renogram izotopic
izotopic
Tomografie
Tomografie computerizat
computerizat
RMN
RMN
Endoscopie
Endoscopie
Ex.
Ex. cito-bacteriologic
cito-bacteriologic
urinar
urinar
Recoltare
Recoltare n
n recipiente
recipiente sterile
sterile
Transport
Transport i
i ex.
ex. rapid
rapid
Conservare
Conservare max.
max. 44 ore
ore frigider
frigider sau
sau
urina
urina conservat
conservat cu:
cu:
-- cristale
cristale dede tymol
tymol
-- 11 ml
ml formaldehid
formaldehid la
la 100
100 ml
ml urin
urin
Ex.
Ex. cito-bacteriologic
cito-bacteriologic urinar
urinar
Se
Se determin
determin pH pH
Microscopia
Microscopia urinei
urinei proaspete
proaspete
Numrare
Numrare elem.
elem. pepe celula
celula Malakez
Malakez
>> 10
10 leucocite
leucocite // cmp
cmp Infecie
Infecie
>> 10.000
10.000 leucocite
leucocite // ml
ml urinar
urinar
Coloraie
Coloraie Gram
Gram
nsmnare
nsmnare pe pe medii
medii uzuale
uzuale sau
sau selective
selective
(geloz,
(geloz, Drigalscki,
Drigalscki, geloz
geloz sange)
sange)
Mediile
Mediile rmn
rmn sterile
sterile se
se nsmneaz
nsmneaz pe
pe
medii
medii specifice
specifice bacil
bacil Koch
Koch
(Lwenstein
(Lwenstein Jensen,
Jensen, Ogawa,
Ogawa, Petragnani)
Petragnani)
Bacteriurie
Bacteriurie >> 10
1055 germeni
germeni // ml
ml == Infecie
Infecie urinar
urinar
Leucocituria
Leucocituria aseptic
aseptic
TBC
TBC urinar
urinar
Infecii
Infecii cu
cu anaerobi
anaerobi
Calculi
Calculi
Corpi
Corpi strini
strini n
n cile
cile urinare
urinare
Cistite
Cistite interstiiale
interstiiale
Candida
Candida albicans
albicans
Tractul
Tractul urinar
urinar este
este steril
steril !!!!
Bacteriuria
Bacteriuria == prezena
prezena germenilor
germenilor n
n urin
urin
fr
fr simptomatologie
simptomatologie clinic
clinic
Prezena
Prezena n
n urin
urin aa germenilor
germenilor nosocomiali
nosocomiali

Proteus
Proteus

Klebsiella
Klebsiella

Serratia
Serratia

Enterobacter
Enterobacter

Pseudomonas
Pseudomonas
Considerat
Considerat -- Infecie
Infecie urinar
urinar indiferent
indiferent de
de
cantitate
cantitate
Infecia
Infecia urinar
urinar
Bacteriurie
Bacteriurie semnificativ
semnificativ
Semne
Semne clinice
Proteinuria
Proteinuria
nsoete
nsoete leucocituria
leucocituria
Difereniat
Difereniat de
de proteinuria
proteinuria de
de origine
origine
nefronic
nefronic

Testul
Testul albuminei
albuminei acetosolubile
acetosolubile ce
ce se
se
gsete
gsete n
n piocite
piocite
Prezena
Prezena proteinuriei,
proteinuriei, dup
dup acest
acest test
test
indic
indic originea
originea nefronic
nefronic
 Piuria
Piuria
Are
Are ntotdeauna
ntotdeauna cauz organic !!
Diagnostic
Diagnostic i
i tratament
tratament al
al cauzei
cauzei !!
!!
HEMATURIA
Prezenta sangelui in urina= hematurie
fiziologic pierdere de hematii in urina
Sub 2500/minut
Sub 3/campul microscopic examinat
patologic= peste 3000 hematii /min sau 5/camp
calitativ /cantitativ
H microscopica-pierdere sub 1 milion/min
H macroscopica >1 milion hematii/min
Cauzele hematuriei
Afectiuni ale tractului urinar
Tumori Amiloidoaza
Litiaza
Guta
Traumatisme
Infectii Diabet
Rinichi polichistic Soc
Parazitoze Necroza tubulara acuta
Fistule
Hemangioame
Afectiuni sistemice
Ateroscleroza Infectii stistemice
Endocardita microbiana acute :septicemii ,
Leucemia coagulare intra-vasculara
diseminata(CID)
Glomerulo-nefrite
Sunturi arteriovenoase
Sindromul hemolitic
uremic
Hemofile scorbut
Afectiuni de vecinatate
Cancere uterine , rectale
Tumori embrionare
Salpingo-ovarite acute
TBC intestinala
Anevrisme , fistule vasculare
Hematuria Microscopica
Ex sumar de urina
aspectul cantitativ
Foarte rare
Rare
Frecvente
F frecvente
In masa

Pierdere de hematii<2000 elemnte/min

Sediul de provenienta
origine joasa- hematii normale
Origine inalta- hematii palide deformate
Glomerulonefrita VEM scade
Cilindrii hematici origine renala
Hematii+ Piocite = infectie
Hemtii + cristalurie = litiaza
Hematurie minora + Proteinurie mare = nefropatie
Hematuria macroscopic a
Pierdere hematica >1milionde hematii/min
Diagnostic macroscopic cert- prezenta
chiagurilor in urina (Hematocrit urinar>40%)

Pierdere hematica >1milionde hematii/min

Diagnostic macroscopic cert- prezenta
chiagurilor in urina (Hematocrit urinar>40%)
Hematuria macroscopica Ex clinic
Anamneza
Asocierea cu cu alte semne/simptome/sangerari
digestive, gingivale, articulare , pleurale , purpure
Examenul urinii la emisie
Hematuria initiala HBP. ADKP
Hematuria terminala TV, sindroame cistice, calculi vezicali
Hematuria totala orice origine
Urgenta de diagnostic
-intensitate si chiaguri blocheaza calea urinara
anemie acuta severa
Hematuria izolata furtuna pe cer senin(Forgue )-
>cistoscopie
Examenul cistoscopic
SANGERARE DE CAUZA JOASA:
ADKP, TV, Calculi vezicali, cistita TBC, HBP
Sangerare printr-un meat ureteral
Tumora renala, litiaza
Sangerare din ambele meate ureterale
Cauza urologica:
Rinichi polichistic
Litiaza bilaterala
patologie inalta bilaterala
Cauza nefrologica
Glomerulonefrita
Nefroangioscleroza
Amiloidoza
Necroza papilara
Nu se observa cauza sangerarii
Hematuria asociata altor semne si
simptomne
Tumorile renale parenchimatoase
totala , spontana, capricioasa,
Asociata cu nefromegalie, nefralgie, febra , sindrom
comsumptivneoplazic
Tumorile uroteliale inalte hematurie 90% cazuri
Litiaza renala si vezicala-
Necroza papilara
+ colica renala , histurie , oligurie , pielonefrita acuta
Diabetici , consumatorii de salicilati /fenacetina
Hematuria asociata altor semne si
simptomne
Tuberculoza urinara
eroziuni vasculare (hemoptizie renala)
Caracter terminal in cistita tuberculoasa
Boala polichistica renala
Transmitere familiala
Asociata cu nefromegalia bilaterala , HTA, IRA progresiva
Chist renal solitar
Prezenta unei tumori intrachistice
Prezenta si in alte maltformatii
Ectazia tubulara precaliceala- sindrom Cacci Ricci
Hemangioame renale
Hematuria asociata altor semne si
simptomne
Traumatismele renale
Microscopica/macroscopica
Tumorile vezicale superficiale
H. capricioasa, intermitenta, unica/repetata,
abundenta , dramatica
Tumorile vezicale infiltrative
H permanenta
Anemie grava
Sindrom cistic neoplazic intens
Hematuria asociata altor semne si
simptomne
Adenomul prostatic
Adenoame mari ,rup fibrele colului vezical
H. initiala
Asociere cu litiaza vezicala H frecventa
Dramatica-> retentie completa de urina prin chiaguri
Cancerul prostatic
Asociata frecvent cu piuria invazie neoplazica a uretrei si
trigonului
H. se poate asocia cu : sindroame cistice bacteriene,
litiazice, neoplazice, TBC, ciclofosfamidice , radice,
emfizematoase
Traumatismele aparatului urinar inferior
Hematuria asociata altor semne si
simptomne
Afectiunile vasculare ale tractului urinar
Embolia arterei renale : cheaguri, ateroame , sepsis, tumori
Evolutie acuta- colica nefretica, hematurie, greata varsaturi , ileus ,
oligoanurie, febra, HTA
Tromboza acuta a venei renale renale principale
Renala/ extensie vena cava inf
Evolueaza spre vindecare, sechele, atrofie , insuficienta renala
Apoplexiile hemoragice peri/pararenale
Vasculite, leucemii, Sindr. Watwerhouse- Friederickson, sindr
Wunderlich
Durere lombara . Hematurie , ileus, sindr pseudoperitonitic
Hematuriile marilor sindroame nefrologice
Sindrom Semne asociate observatii

Glomerulonefrita HTA, edeme, proteinurie , IRA

Sindrom Goodpasture Hematurie, uremie, pneumonie

hemoragica hemoptizii
Purpura Henoch-Schonlein Hematurie , purpura , artralgii

Nefropatia diabetica Glomeruloscleroza difuza, Evolueaza spre IR

arterionefroscleroza , nefrita
interstitiala , necroza papilara
Nefrita lupica Hematurie, artralgii, Insuficienta
renala, dermatita lupica faciala
Necroza papilara renala Colica renala, hematurie
macroscopica, histurie, febra,
oligurie,insuficienta renala
Boala Berger Hematurie renala idiopatica
Hematuria in IRA Hematurie , oligoanurie,
leucociturie, cilindrurie
Formele bilaterale ->uremigene, mortale;
Formele unilaterale -> nefrectomie
Boala apare la diabetici , consumatori
fenacetina
Apare in nefropatia cu IgA, care se
depun mezenchimal
Secundura necrozei tubulare -,
reprezinta substratul lezional,
indiferent de cauza
Diagnosticul diferential al hematuriei
Hemoglobinurie Sindroame hemolitice , traumatisme
vasculare , CID, hemoliza imuna , paroxistica
nocturna sau de mars
Mioglobinurie Sindr. de zdrobire , soc electric, arsuri
Alcaptonurie In tulburarile metabolismului acidului
homogentizic
Melanuria Sindroamele melanotice
Porfinuria Eliminarea urinara de hematoporfirina-
descompunerea hematinei , congenitala,
postmedicamentoasa(barbiturice)
Sindr. scutecelor albastre Tulb. metabolismului triptofanului ; asociata cu
hipercalcemie
Uretroragia intre mictiuni / hematurie initiala Leziuni situate sub sfincterul striat
Fiziologic Dupa ingestia de sfecla, mure,
coloranti/medicamente: Urovalidin, Ciocolax
Dupa uraturia in exces; cromobacteriile Serratia
Marrcenses
 Protocolul de investigatie al
bolnavului cu hematurie
Echografia de urgenta
Radiografia reno-vezicala
UIV
Cliseu mictional/postmictional la barbat
Cistoscopia
Tomografia computerizata
IRM
Arteriografie
Scintigrafie renala
 Decalogul hematuriei
1. Hematuria este intotdeauna un semnal de alarma care
nu poate fi ignorat
2. Hematuria este provocata intotdeauna de o leziune
anatomica
3. Hematuria nu este nici fiziologica nici functionala
4. Nu exista hematurie fara cauza. Hematuria zisa
esentiala are o cauza pe care inca nu o cunoastem
5. Hematuria este un semn cardinal in patologia ap
urinar , dar nu apartine exclusiv acestuia, putand fi
expresia altor afectiuni viscerale sau sistemice
 Decalogul hematuriei
6. Hematuria microscopica are aceeiasi semnificatie si gravitate
ca cea macroscopica
7. Hematuria macroscopica importanta este asimilata
hemodinamic cu orice alta hemoragie importanta : hematemeza,
melena, hemoptizie
8. Hematuria este urgenta de diagnostic .
9. Hematuria este urgenta terapeutica, cand impiedica evacuarea
urinara prin chiaguri sau cand produce dezechilibru
hemodinamic
10. Tratamentul simptomatic al hematuriei poate deveni o grava
eroare terapeutica, cand se limiteaza la atat.
 Confirmare Leziuni
laborator+ Ex Clinic sugestive pt
cauza Echografie
hematuriei Ex clinic normal Normala

RRVS+
RRVS+
UIV
UIV

Patologic
Dg de Normal
Dg cert probabilitate

Investigatii TC
Tratament complementare
Investigatii
complementare Angiografie
Dg cert Cavografie,endoscopi
e,teste coagulare

Dg cert
Tratame
nt Patologic Normal

Tratament

Dg cert Asteptare

Control
periodic
Tratatment
 Polachiuria
Urinarea frecventa cu scaderea volumului urinar mictional
neexplicata prin cresterea diurezei
Mecanisme de producere a polachiuriei
1. Reducerea capacitatii vezicale
2. Staza vezicala
3. Iritatia sfincteriana sau a detrusorului
4. Poliuria
5. Alte mecanisme
Modificari ale pH-ului urinar
Cristalurie persistenta
Cristalopatie endocrina
Cauze psihogene( emotii puternice)
Abuzul de alcool , cafea
 Polachiuria
Reducerea capacitatii vezicale
Timpul necesar umplerii vezicii urinare va deveni mai
scurt - > bolnavul va urina mai des
Mecanisme intrinseci
Tumori vezicale
litiaza vezicala voluminoasa
cistita acuta
pancistita
tuberculoza urinara
adenom prostatic, cancer prostatic (ambele cu evolutie
endovezicala).
Mecanisme extrinseci:
sarcina fibrom uterin patologie anexiala compresiva
 Polachiuria
2.Staza vezical
->reziduul vezical- scade capacitatea vezicala si ritmul
mictiunilor va creste.
Cauzele cele mai frecvente
obstructiile subvezicale
: adenom prostatic
cancer prostatic
stricturi uretrale valve uretrale stenoze de meat periuretrite
fimoze tumori uretrale/peniene cu invazie uretrala
calculi inclavati n uretra.
Vezica neurologica, flasca, paralitica, ce nu poate evacua
ntregul continut, determina staza vezicala.

 Polachiuria
3.Iritatia sfincteriana a detrusorului
Apare in leziuni cervico-uretrale date de tumori vezicale sau prostatice,
calculi sau subs iritante.
secundar leziunilor nervoase, adenomului prostatic voluminos, (efect
anatomic iritativ ca non-selfanatomic local). Calculul uretral juxtavezical
poate de polachiurie prin iritatia vezicala pe care o produce.
 Polachiuria
4. Poliuria
Este definita ca urinarea frecventa cu cantitate
normala per mictiune diureza >2000-2500 ml/zi.
Poate fi fiziologica dupa ingestia crescuta de lichide.
Apare ca mecanism compensator n IRC, -procesul de
concentrare este alterat.
In regresia IRA, tot ca mecanism compensator.
insoteste boli endocrine diabetul zaharat, diabetul
insipid.
in tratamentele diuretice.
 Polachiuria
Sindromul cistitic
-urina tulbure durere la mictiune.
Polachiuria diurna,
- hematurie de efort, jet urinar ntrerupt, care se reia dupa schimbarea pozitiei
durere cu sediu variabil n functie de pozitie, sugereaza litiaza vezicala.
TBC
caracter permanent, urina apare tulbure, mata, cu pH acid si sterila medii uzuale.
TV
+ hematurie, histurie, anemie, ->cistita neoplazica.
HBP
polachiuria n a doua parte a noptii.
Supuratiile prostatice/periuretrale.
Polachiuria progresiva asociata cu disurie progresiva de la o ora la alta, febra, frison,
dureri perineale
Cistopatia endocrina
Polachiuria premenstruala asociata cu dureri hipogastrice urina limpede
 Polachiuria
Mictiuni rare
Numarul de mictiuni pe 24 de ore este de 3-7; cel mult o mictiune nocturna.
Exista situatii, ce-i drept rare, n care bolnavii se adreseaza medicului pentru ca
urineaza o data, de doua ori sau de trei ori pe 24 de ore.
Sa ne asiguram ca diureza este normala ca pacientul nu este oliguric sau anuric.
Situatiile patologice, n care se rareste ritmul mictional sunt:
Megavezica congenitala
Diverticulii vezicali congenitali sau dobnditi
Tulburari de inervatie senzitiva sau motorie a vezicii urinare.
 Mictiunea dureroasa
Durerea premictionala hipogastrica perineala traduce- reducerea
capacitalii vezicale.
Durerea initiala traduce deschiderea dureroasa a colului, =facto
disectaziant adenom prostatic, maladia colului vezical.
Durerea terminala asociata cu tenesm vezicale, -n inflamatia mucoasei
musculaturii vezicale, precum n litiaza vezicala
Durerea n tot timpul mictiunii - uretrite acute sau cronice, stricturi uretrale,
calculi inclavati n uretra.
Durerea spre sfarsitul mictiunii- litiaza vezicala
-sediu variabil poateiradia n gland.

Nefralgia aparuta la urinare = crestere brusca a presiunii n aparatul

urinar superior, secundar incompetentei ecluzei uretero-vezicale, fenomen
denumit reflux vezicoureteral".
Durerea permanenta accentuata la mictiune, asociata polachiuriei permanente
chinuitoare cu urina tulbure, mata, pH acid, sugereaza tuberculoza urinara.
 Mictiunea dureroasa

Examenul clinic
examenul urinii la emisie,
tactul rectal si vaginal
examenul ecografic,
urografic, cistoscopic
 Disuria
Dificultatea mictionala, golirea cu efort a vezicii
urinare.
Principalele cauze ale mictiunii dificile sunt
urmatoarele:
1. disuria prin disectazia colului vezical
2. disuria secundara obstructiilor subvezicale
3. disuria de cauza vezicala
4. disuria secundara neconcordantei detrusor-col
vezical
5. disuria prin afectiuni ale organelor vecine.
 Disuria
l. Disuria prin disectazia colului vezical:
se produce datorita leziunilor survenite la nivelul elementelor componente ale
colului vezical mucoasa, musculatura, inervatie, tesut conjunctiv,
vascularizatie.
Perturbarea survenita n deschiderea colului vezical se va manifesta clinic prin
disurie.
Patologie
: tumorile vezicale, tumorile prostatice (benigne si maligne),
scleroza de col vezical,
tulburari de vascularizatie, inervatie a colului.
2. Disuria secundara obstructiilor subvezicale
hipertrofia prostatica benigna maligna,
tumorile uretrei, supuratiile prostatice si periuretrale,
litiaza uretrala, uretritele acute si cronice, stricturile uretrale,
stricturile uretrale congenitale, hipertrofia de veru montanum, valvele
uretrale. copii si tineri
 Disuria
Disuria de cauza vezicala:
tumorile vezicale ce obstrueaza colul,
calculii vezicali obstructivi,
vezica paralitica
Sindromul cistitic /litiaza vezicala
Disuria este mai intensa spre sfrsitul mitciunii, mucoasa vezicala vine n
contact cu calculul.
leziunile nervoase centrale (mielita, tabes, accident Vascular cerebral AVC
Leziuni nervoase periferice (dupa amputatie de rect), ct si n leziunile vertebrale cu
interesare nervoasa.
4.Disuria secundara neconcordantei detrusor/col vezical -Acalazia
megavezica, sindrom Innes-Williams.
 Disuria
Disuria prin afectuni ale organelor vecine.
Gravide
tumori ebnigne maligne de uter, col si anexe,
tumori rectale, flegmoane de fosa ischio-rectala,
abcese perianale,
hemoroizi trombozati, inflamatii si supuratii pelvi-
subperitoneale.
 Disuria
Examenul clinic
observarea urinii la emisie
cum urineaza bolnavul, pozitia pe care o adopta, efortul depus, uneori comprima
hipogastrul cu minile
Disuria poate (disurie initiala) patologia colului vezical
(disurie terminala).
Disurie totala in obstructiile subvezicale,
Disuria terminala n patologia vezicala, n inflamatiile si tumorile vezicii urinare.
jetul urinar intrerupt reluat dupa schimbarea pozitiei semne de litiaza vezicala.
mictiune n doi timpi
Jetul urinar se opreste, pacientul are senzatia de golire vezicala, dar care dispare rapid odata cu reinstalarea
imperiozitatii mictionale - - diverticul vezical voluminos.
mictiunea ntrerupta, ca stop complet, brusc, produs de inclavarea unui calcul in colul
vezical.

 Disuria
Exista situatii particulare, mai frecvent la
paciencii cu afectiuni ale prostatei, care prezinta
distensie vezicala, la care disuria este cu att
mai mare cu ct vezica este mai plina. Bolnavul
va urina mai upr cu vezica umpluta incomplet,
deci si mai frecvent. n atare situacie
polachiuria mascheaza disuria.
Examenul clinic complet
 Retentia incompleta de urina
Mictiunea este n mod fiziologic un proces voluntar si complet, existnd un mic
reziduu fiziologic de 2-5 ml de urina, ramas ntre pliurile mucoasei vezicale.
Faza compensata
Hipertrofierea detrusorului
aparitia celulelor coloanelor, fibrelor musculare hipertrofiate prin care herniaza mucoasa vezicala.
Aspectul cistografic este de vezica dintata (vezica de lupta").
vezica se goleste complet, iar reziduul masurat clinic, ecografic, radiologic sau scintigrafic este nul .
Faza decompensata,
detrusorul nu mai face fata obstacolului
apare o cantitate de urina ce nu se mai elimina, este restanta postmictional - reziduu vezical sau
stagnare vezicala. Reziduul creste treptat odata cu decompensarea, ajungnd la capacitatea fiziologica
a vezicii urinare, respectiv 300 ml la barbat 350-400 ml la femeie
reziduu ffira distensie vezicala.
Destinderea treptata a vezicii se peste capacitatea fiziologica, ajungnd la limitele anatomice de
distensie
reziduu cu distensie vezicala.
odata cu aparitia reziduului vezical, capacitatea vezicala efectiva scade->polachiuria.
 Retentia incompleta de urina

n reziduul vezical cu distensie, a carui expresie

clinica o reprezinta globul vezical moale"
vizibil la inspectie, palpabil si percutabil,
bolnavul urineaza frecvent cantitati mici de
urina, iar noaptea, cnd controlul cortical se
diminueaza, pierde aceste mici cantitati
asemenea picaturilor suplimentare puse ntr-un
pahar deja plin. Este vorba de falsa incontinenta
urinara, numita generic mictine prin prea
plin".
 Retentia incompleta de urina
Pna la 300-400 ml stagnarea vezicala fira distensie se percepe prin percutia hipogastrica
stagnarea cu distensie, manifesta clinic prin globul vezical, detectabil la inspectie, palpare si
percutie.
Apare incontinenta ->uremia sau retentia completa de urina
Retentia incompleta de urina reprezinta o entitate clinica grava, ce necesita diagnostic terapie
rapida. masuri de urgenta pentru degonflarea aparatului urinar rezolvarea cauzei. uremia nu
doare
retentia incompleta de urina se instaleaza odata cu aparitia reziduului vezical
Cnd acesta depaseste 100 ml este necesara interventia terapeutica.
.
 Retentia complet de urina
Retentia complet de urina
imposibilitatea miccionala cu vezica urinara plina.
imposiblitatea mictionala survenita ca accident acut, brusc, fira
prodroame urologice.
survenita n finalul unei afectiuni urologice, cel mai frecvent
obstructive, este un accident previzibil dupa o lunga suferinta.
Anuria
este imposibilitatea mictionala cu vezica urinara goala. Bolnavul nu
urineaza pentru ca nu se produce urina, sau se produce nu poate ajunge
in vezica.
diureza sub 100 ml/24 ore.
 Retentia acuta complet de urina

survine la pacientii fara un trecut cu afectiuni urologice, are debut brusc, flind un accident trecator, care
dispare dupa cteva sondaje vezicale, dupa mentinerea temporara a unei sonde uretro-vezicale, sau dupa
administrarea unei medicatii asimpatolitice si/sau parasimpaticomimetice .
poate aparea reflex n postoperator,
se asociaza unei patologii acute de vecinatate: tromboza hemoroidala,
pelviperitonite, abces perianal, flegmoane ischio-rectale, etc.
Fiziopatologie,
imposibilitatea mictionala duce la distensia vezicii,
ncetinirea fluxului unar dinspre rinichi spre vezica
secundar, ureterohidronefroza acuta prin hiperpresiune n tot sistemul colector si de conducere a urinii.
Presiunea mult crescuta acut depaseste presiunea de filtrare sanguina renala,
activitatea secretorie excretorie a rinichiului se opreste, -> IRA.
Tratament de urgenta =degonflarea lenta a vezicii urinare prin cateterism uretro-vezical sau
cistostomie minima.
 Retentia complet de urina
Complicatii
infectie urinara, uretero-hidronefroza secundara simetrica
insuficienta renala prin degradarea progresiva renala.
staza urinara infectia determina producerea litiazei
secundare.
de uretra tumorile peniene cu
 Retentia complet de urina
Cauzele principale -urinare
/extraurinare.
Cauzele urinare
Obstructiile subvezicale
hipertrofiile benigne, maligne,inflamatorii, litiaza
prostatica,
Uretrite acute/cronice, periuretrite, stricturi
uretrale, traumatisme uretrale sau ale
structurilor ce invecineaza uretra,
stenoza de meat, fimoza, parafimoza,
tumorile cu invazie uretrala,
balanite, balanopostite, litiaza uretrala, corpii
straini n uretra.
Cauzele subvezicale
 Retentia complet de urina
Cauze vezicale:
tumorile veticale ce pot obstrua colul, sclcroza de col,
hematuriile importante -cheaguri ce obstrueaza colul,
litiaza vezical inclavata incol
Cauze inalte (renale)- retenlie complet de urini pe
cale reflex,
in pielonefrit, sau in tuberculoza
urinar.
Traumatismele aparatului urinar pot produce
retenlie acut{l de urin prin mecanisme diferite
Traumatismele subvezicale pot produce rupturi
ale uretrci si hematoame compresive cu efect
obstructiv, in timp ce traumatismele vezicale pot
produce compresie prin revarsat urinar
subperitoneal, cu efect compresiv sauhi hematurie
obstructivtl prin cheaguri.
 Retentia complet de urina
Manifestari clinice
Dureri hipogastrice
La inspectie
ca o tumora ovoida vezica abdominalizata
Se percuta dinspre periferie spre linia mediana matitate
hipogastrica
Glob moale flasc, nedureros, secundar retentiei de urina
Stagnare cu distensie
Poate fi lateralizat si mobil
Bolnav anxios agitat, pozitie antalgica
Face eforturi sa urineze
Contractia musculaturii abdominale
 Retentia complet de urina
Atitudinea terapeutic
stabilirea cauzei ce a produs retentia complet de urin
evacuarea urinii din vezic prin diferite metode:
Deblocarea farmacodinamic -obstructii cervico-prostatice benigne, prin
interferenta receptorilor nervos de la nivelul colului stimularea contractiei vezicale.

1. a-blocante de tip ergotoxin, redergin, hidergin, prazosin, alfuzosin, doxazosin, terazosin

2. Parasimpaticomimetice
3. anticolinesterazice de tip prostigmin, miostin
-.
 Retentia complet de urina
- Cateterismul uretro-vezical evacuator /montarea unei sonde
permanente.
- Continutul vezical se va evacua foarte lent, n 24 de ore, n pictur rar, pentru
a preveni hematuria ex-vacuo, ce poate aprea secundar rupturilor venoase la
nivelul mucoasei vezicale, consecint a jocurilor presionale mult prea rapide.
Punctia vezical evacuatorie sau cu montarea unei
cistotomii minime
anestezie local, cu evacuarea de asemenea lent, a vezicii,.
Are indicatie cnd metodele anterioare nu au dat rezultat,
uretra impracticabil
rupturi complete de uretr cu disjunctie uretrite
acute, periuretrite supurate, prostatite acute, abces prostatic, tumori de uretra
Stabilirea diagnosticului cauzal
Rezolvarea terapeutica
 Anuria
O definim ca suprimarea diurezei.
Diureza normal se situeaz ntre 800 1800 ml pe 24 ore,
Oliguriierelative ntre 400 si 800 ml
Oligurie absolut100 400 ml
Anurie Diureza sub 100 ml/24 de ore
.Anuria poate avea dou cauze principale,
obstructia aparatului urinar
imposibilitatea functiei normale a panchimului renal
Evolutia final este spre distrugerea parenchimului deci spre
anurie parenchimatoas renal.
Anuria obstructiv se produce prin
instalarea brusc
a unui obstacol pe rinichi unic functional, congenital sau chirurgical, insidios
obstructia simultan a ambilor rinichi.
litiaza, cheagurile n hematuriile renale majore, tumorile,
infectiile urinare specifice sau nespecifice grave,
malformatiile complicate, cancerul de prostat s
Cancerul vezicii urinare, compresiile de vecinatate , iatrogene
 Anuria
Tratament
asigurarea permeabilittii cii urinare-degonflarea rinichiului.
cateterism ureteral retrograd,
ureteroscopie
instituirea unui drenaj intern pielo-uretero-vezical,
prin nefrostomia percutanat ecoghidat
Uretero-pielografia retrograd ne poate informa asupra strii aparatului urinar asupra
permeabilitlii cilor urinare.
Nereluarea diurezei conduce spre alte cauze ale anuriei nefrologice, infectioase sau
vasculare.
Sarcina urologului este s stabileasc permeabilitatea cii urinare si s rezolve cauza anuriei
pentru remiterea insuficientei renale.
 Chiluria

prezenta lichidului limfatic n urin datorit unei comunicri ntre sistemul

limfatic cile urinare.
Urina are aspect lptos, tulbure
Diagnosticul se face prin colorare cu acid osmic (bulele grsoase devin negricioase),
sau evidencierea limfocitelor n exces la microscop.
Amestecul urinii cu eter o limpezete.
Cauzele principale
comunicri patologice sau iatrogene postoperatorii ntre cele dou compartimer:e,
blocajul limfatic determinat de anumite parazitoze tropicale, de exemplu
schistosomiaz.
 Pneumaturia

Definim prin acest termen eliminarea de gaze prin urin. Cele mai frecvente
cauze sunt comumicrile anormale, patologice sau iatrogene, dintre aparatul
urinar cel digestiv.
Fistulele recto-vezicale, sigmoido-vezicale, uretero-rectale, vor determina
aparitia gazelor, uneori chiar a materiilor fecale prin urin, fenomen ce
poart numele de fecalurie. Ca posibilitte de eliminare de gaze prin urin,
trebuie amintit cistita emfizematoas, form grav de inflama!ie a vezicii
urinare ce apare la diabetici sau cnd germenii cauzali, prin metabolismul
lor, degaj gaze. Aspectul radiologic cu bule gazoase este caracteristic, iar
afectiunea este o urgent terapeutic.

Incontinenta urinar
pierderea de urin pe cale natural la timp nepotrivit n loc nepotrivit
pierderea urinar se realizeaz prin uretr,
c rezervorul vezical pierde capacitatea de nmagazinare a urinii - aceasta curge
pierderea controlului consient voluntar al contentiel vezicale.

Cauze
Disfunclia sfincteriana
la femeile cu multe nasteri n antecedente' cu traumatisme sfincteriene
repetate.
Lezarea sfincterului striat controlat cortical
traumatisme directe, infectii, inflamacii s
iatrogen, n rezectia endoscopiecundar leziunilorn coboar sub coliculul seminal.
Leziunea congenitala a nervilor aferenti
vasculite, neuropatii, miopatii.
Lipsa sfincterului congenital - epispadias.
 Incontinenta urinar
Cauze vezicale.
retentia falsa incontinenenta incompleta de de urin cu distensie vezical- mictiunea prin prea plin
Prin pierderea capacitti vezicale,
secundar unei cistite, tumori, compresie extrinse ,calcul,
polachiuria devine att de intens nct poate simula incontinenta.
Iritatia colului vezical (calcul), inflamatorie sau tumoral-pierdere involuntar de urin.
Cauze uretrale
leziuni uretrale n regiunea n care sfincterul o circumscrie,
calculi inclavati, infectii, corpi strini, tumori.
Cauze neurologice
totalitatea leziunilor neurologice centrale sau periferice care apar la nivelul structurilor nervoase
ce controleaz contentia.
sunt secundare unor disfunctii metabolice, traumatice, postchirurgicale sau infectioase.
Incontinenta psihogen
poate aprea n sindroame psihotice complexe, n nevroze, isterie, schizofrenie, etc.

 Incontinenta urinar
Cauzele endocrine
adenomul suprarenalian, insuficienta hipofizar, tiroidian.
Forme clinice ale incontinentei
incontinenla sfincterian la femeie
Incontinenta postoperatorie la brbat
incontinenta urinar neurogen
incontinenta neurogena prin prea plin".
Insuficienta sfincteriana la femeie
cea mai frecvent forma clinic
poate fi pasager,
in cursui sarcinii
definitiv.
se datoreaz tulburrilor sfincteriene modificrilor de static genital,ce implic
de pozitie ale uretrei colului vezical.
Unghiul uretro-cervical devine obtuz n loc de drept numai intervine mecanic n
sistemul de contentie.
 Incontinenta urinar
Incontinenta postoostoperatorie brbat,
leziunilor sfincteriene aprute dup adenomectomia transvezical,
dup rezectia endoscopic, mult mai frecvent, cnd procedura coboar sub coliculul seminal
afecteaz sfincterul striat.
Incontinenta urinar neurogen
n afectiunile nervoase, cel mai frecvent traumatice, care implic inervatia vezical sfincterian.
n vezica spastic n leziunile medulare grave cu paralizie complet perineal.
Incontinenta prin .,prea plin"
retentia incomplet de urin, n care pacientul pierde involuntar ceea ce depsete capacitatea vezicii
pline.
Examenul clinic
consultul neurologic
endocrin,
cistomanometria.
Diagnosticul diferential
pierderilor urinare prin alte ci dect cele naturale
fistule, ectopii uretrale, malformacii sau cauze iatrogene.
 Febra n afectiunile urologice

febra sugereaz, reactie a organismului la agresiunea infectioas,

semn clinic obligatoriu n definirea unor boli,
poate lipsi, aparita ei fiind semn de complicatii sau agravare.
Caracteristici.
Prezenta febrei
pielonefrita acut, n supuratiile de parenchim renal sau pionefrite
pionefroza. n ultima vreme,
Evolutie afebrila, (antibioterapie ) de multe ori mai grav
Cistita acut
- afebril.
aparicia febrei ->extensia ca pericistit sau pancistit.

 Evolutie afebrila
afectiunile maligne ale tractului urinar pot evolua febril
suprarainfecie, tulburri ale centrului termoreglrii=pirogenii tumorali.
Tumora Grawitz a parenchimului renal
trepiedul clasic (hematurie, nefralgi nefromegalie),
febr n platou, neinfluentat de tratamentul antibiotic.

Inflamatiile parenchimelor prostatic testicular /anexelor,

evolueaz febril. amintim prostatita acut
abcesul prostatic, veziculo-eferentitele actite, orhiepididimita
periuretritele actite, abcesele periuretrale, etc.
Alteori absenta febrei
reprezint semn gravitate maxim
infectii anaerobe fulminante, gangrena Fournier,
bolnavi tarati, imunodeprimati, areactivi, vrstnici
simptomatologia evolueaza in cascad
se desfoar rapid
etape simptomatologice
urosepsis.
 Febra n afectiunile urologice

.
n infec!iile urinare, asocierea febrei cu
frison - descrcare bacterian sanguin bacteriemie .
Urosepsis septicemie urinara
bacteriemie
prbusiire tensional
tahicardie, oliguriei.
evolueaz spre insuficien! multipl de organe, asa numitul MSOF -deces.

 Febra n afectiunile urologice

Elementele de diagnostic stri uroseptice
TRIADA- febr frison-hipotensiune arterial.
etapa bacteriemiei febr ridicat si frison
socul cald sau septicemiei,
debit cardiac crescut,
rezistenl vascular sczut,
volum btaie cardiac crescut
presiune venoas central sczut
socul rece
faza septico-toxic
debitul cardiac scazut
rezistenla vascular creste
instaleaz suferinla celular generalizat.

sindromul insuficienlei organice multiple MSOF .