INVESTIGAREA

TULBURARILOR
FUNCTIEI EXCRETORII
 Mentinerea echilibrului
Hidro-mineral Glucidic

Acido-bazic Lipidic
Proteic

RINICHI

Toxine
Toxine exogene Reglarea
endogene tensiunii
arteriale
Produsi de Reglarea
catabolism hematopoiezei
Eliminarea
 Rinichi

Asigura

Formarea Eliminarea Filtrare glomerulara

Mecanisme Resorbtie tubulara

Urinei
complexe

Secretie tubulara
 Metode de investigare paraclinica
Teste statice Functia endocrina
globale a rinichiului

Metode
Teste dinamice
morfofunctionale

Renina

Eritropoietina
Hormoni secretati
de rinichi Dozati
Prostaglandina

1,25
dihidrocolecalciferol

- Examene bacteriologice
Explorari ce nu sunt - Hemocultura
Nefropatii specifice rinichiului - Exudat faringian
- Examene imunologice
 TESTE STATICE GLOBALE

- Ofera informatii despre starea si functionalitatea

Examenul urinii rinichiului, dar si asupra unor leziuni de la nivelul
altor organe si sisteme

Examenul
macroscopic
Examenul
microscopic
Examenul
biochimice
 1. Examen
macroscopic

Volumul urinar

Aspectul urinii

Culoarea urinii

Mirosul urinii
 1. Examenul macroscopic
Volumul urinar

Variaza in raport cu:

- Varsta
- Ingestia de lichide
- Starea de hidratare a oraganismului

VN / 24 h

ADULT 1 000 – 2 000 ml

NOU-NASCUT 30 – 60 ml
COPII (2-12 LUNI) 400 – 500 ml
COPII (5-8 ANI) 650 – 1 000 ml
 - Regim lipsit de apa
Fiziologic
Oliguria - Transpiratii profuze
- Varsaturi incoercibile
- Diaree abundenta
- Arsuri
Diureza < 500 ml - Hemoragii
Patologic - Insuficienta cardiaca
- Eclampsie
- IRA
- Stadiul decompensate al IRC

Anuria Diureza < 100 ml

- Rinichiul de soc
- IRA
- Intoxicatii acute
- Obstacol mecanic pe caile urinare

Oligoanuria Diureza : 250 – 500 ml / 24h

Aceleasi cauze ca si in cazul oliguriei sau anuriei

Poliuria
Diureza > 2 000 ml

-
Fiziologic - Ingerarea de lichide in cantitate mare
Alimentatia bogata in legume sau fructe
- Diabet insipid
Patologic - Diabet zaharat
- Stadiul compensat al insuficientei renale

Normal

Urina eliminata Urina eliminata Raport

1 / 3,5
noaptea ziua nictemeral
 Aspectul Pielonefrita Aspect de zeama
urinii acuta de varza

Clara
Urina
proaspata piuriei mucusului
Transparenta

Piure
(prezenta numeroasa a leucitelor – prezinta puroi; a muscusului si a
florei microbiene)

Lipidurie
Urina tulbure
(prezenta lipidelor)

acidifiere cu acid Chilurie

acetic N/10 (prezenta limfei)

Opalescenta Oxalatului dupa

prezenta incalzire
Prezenta uratilor
dispare de calciu
 Culoarea
NORMAL Galben citrin pana la galben rosietic
urinii
datorita
Urina diluata
Culoarea mai
palida comparativ Pigmentilor
cu cele acide
Urina alcalina
Urobilina Porfirina

Culoarea
Urina acida
chihlimbarului

URINA DECOLORATE - Poliurie de diferite cause

- Alimentatie hiperproteica
Fiziologic - Efort fizic
URINA INTENS COLORATA - Oligurie
- Febra
Patologic - Afectiuni hepatice grave
- Staza cardiaca
Culoarea modificata
a urinii poate Hematii Hematurie
semnifica si prezenta Culoare roz – rosie
unor substante in (in raport cu
aceasta Hemoglobina Hemoglobinurie cantitatea
substantelor)
Mioglobine Mioglobinurie

Culoare:
Urobilinogen - Oranj
- Verde
- Brun
Pigmenti biliari - Negru
(in functie de substanta care predomina
si concentratia ei)

- Culoarea bulionului de carne

Glomerulonefrita
(datorita hematuriei)
Patologie - Aspect galbui-tulbure
Nefroza (datorita proteinuriei si
lipiduriei)
Piramidon - Culoare rosie
Medicamentos
Albastru de metilen - Culoare albastru - verzuie
 Migdale
Normal
amare

Miros
Infectie puternic de
Mirosul amoniac
urinii
Acidoza
diabetica Miros de
fructe
Copii cu (mere acre)
varsaturi
acetonemice
2. Examenul
microscopic Leucocite

Sedimentul Aprecierea calitativa

urinar a unor elemente Eritrocite

Cilindri

Utilizarea
metodelor de
Metoda
determinare
Addis-Hamburger
cantitativa a
elementelor

- Se efectueaza din prima urina de dimineata care este mai concentrata

- Sedimentul se obtine prin centrifugarea urinii (1 000 – 2 500 turatii/minut) timp
Tehnica
de 5 minute
obtinerii - Se decanteaza supernatantul
sedimentului - Din sediment se ia o picatura si se pune pe o lama ce se acopera cu o lamella
urinar - Se fixeaza la microscop (intai cu obiectivul mic apoi cu cel mare)
- Frotiul colorat se obtine in general cu coloratii policrome (colorant Papanicolau)
 Sedimentul
urinar

Organizat Neorganizat
Pseudocilindrii
prezenta
prezenta
de Substante de natura de
Celule neoplazice organica
- Acid uric
- Cistina
Celule epiteliale Flora microbiana - Leucina
- Tirozina

Hematii Paraziti Natura minerala:

- Fosfati
- Carbonati
Leucocite Filamente - Oxalati
Care in functie de modificarile
Cilindrii Levuri diurezei, pH- sau in regim
alimentar precipita sub forma
cristalizata sau amorfa
Cilindroizi Grasimi
Sedimentul
urinar

Normal O hematie

Camp
microscopic
3 – 5 leucocite
Valori
crescute
1 cilindru (posibil, in functie
de alimentatie)

Celule epiteliale rare (din

caile urinare inferioare) Semnificatie
patologica
Sediment
organizat
Celulele - Provin din descuamarea epiteliului ce
epiteliale tapiseaza aparatul urinar

- Valoarea diagnostica a lor este limitata

- Aspectul: - In functie de regiunea din care provin

- Celule epiteliale plate mari poligonale

- Celulele mici rotunde ovale sau sau rotunde, cu 1 sau mai multi nuclei
poligonale voluminosi
provin provin
Caile urinare Vezica
superioare sau
urinara
tubii renali
Au - Celulele cilindrice, alungite
semnificatie
patologica provin
indica
Cilindrii
hialini Leziune renala Uretra
grava
Sediment
organizat Campul Mici discuri galbui bine conturate,
microscopic lipsite de granulatie

Hematiile
Afectare glomerulara

Hematurie
Litiaza

Procese inflamatorii ale aparatului

urinar

Tumori
Coloritul poate ajuta in
determinarea Boli generale
provenientei
Sindrom hemoragic
Decolorate Bine colorate
Tulburari circulatorii
Boli renale
(au trecut prin Caile urinare Boli autoimune
filtrul renal)
 Cantitatea de
leucocite este atat
de mare incat
Leucociturie:
Leucocitele - Proces inflamator al
tractului urinar
- Infectii acute Urina purulenta
(piurie)

Leucocituria este acceptata numai dupa ce s-a exclus posibilitatea contaminarii cu secretii
genitale

Morfologiei
Vechimea
Se determina
procesului
prin analiza
In leucociturie
inflamator Gradul de
degenerescenta

Leucocitele mari cu granulatii, animate de miscari browniene (la examenul

direct celulele Sternheimer Malbin) sunt caracteristice pielonefritei
 Urina atinge maximum de
concentratie si este acidifiata
(proteinele precipita in mediul acid)

- Formatiuni alungite “mulaje” ale lumenului tubilor renali distali

sau colectori
Cilindrii
urinari precipitarea proteinelor solubile in urina
(cilindri acelulari)
- Formati prin
precipitarea proteinelor si altor elemente
celulare (hematii, leucocite, epitelii)

Cilindrii celulari

Apar in urina definitiva

in conditii patologice
 Transparenti

Cilindrii
urinari Structura fina

a. Cilindrii acelulari Matrice mucoproteica

– uromucoidul
Alcatuire
(proteina Tamm –
Cilindrii hialini Horsfall)

Extremitati in
forma de deget
de manusa

Au valoare diagnostica doar intr-un context

patologic

Fiziologic:
- In unele albuminurii (de staza, ortostatism,
de effort)
Cilindrii
urinari Formatiuni bine delimitate

a. Cilindrii acelulari Acoperite cu granulatii inegale

(provenite din degenerescenta granuloasa a celulelor
Cilindrii renale)
granulosi
Pot fi intalniti si in mod fiziologic

Patologic:
- Glomerulonefrita
- Pielonefrita

Cilindrii
grasosi
caracterizat Granulatii grasoase

Patologic:
- Nefropatii Cr si subAc
- Sdr nefrotic
 Cilindrii
urinari

a. Cilindrii acelulari

Cilindrii
pigmentarii

Hemoliza
Hemoglobina Cilindrii (accidente
hemoglobinici posttransfuzionale)

alcatuire precipitat Mioglobina Cilindrii Mioglobinurii

mioglobinici (sdr de strivire)
Hiperbilirubinemii
Cilindrii
Bilirubina (sdr hepato-renal,
bilirubinici hepatonefrite acute)
 Hematii
intacte
contine
Cilindrii Hematii putin
urinari Cilindrii alterate
hematici Fiziologic Eforturi mari
b. Cilindrii
celulari Patologic (mai frecvent) Afectiuni glomerulare

Frecvent in leucociturii
Cilindrii
leucocitari Indica procese inflamatorii septice sau aseptice
ale parenchimului (pielonefrit,
glomerulonefrite, tbc renal)

Contine celule epiteliale tubulare descuamate,

Cilindrii morfologic normale
epiteliali
Patologic:
- Afectiuni tubulare toxice si infectioase
(pielonefrite, intoxicatii cu substante nefrotoxice)
 NU au
semnificatie
Cilindrii Pot fi patologica
urinari confundati Pseudocilindrii

Aglomerari de diferite
Organice produse Anorganice

formati

Saruri amorfe
de urati
Se
dizolva
Incalzire
usoara a
produsului
Fosfat
Se
dizolva
Cateva picaturi
de acid acetic
 NU au
semnificatie
Cilindrii Pot fi patologica
urinari confundati Cilindroizii

Alcatuiti din mucina Marginile sunt paralele

Lungi ca o panglica, avand una din

Sunt usor striati longitudinal
extremitati efilata

Celulele - Recunoscute cu ajutorul caracteristicilor lor morfologice

neoplazice - Cand apar este necesara o examinara speciala

Pe campul microscopic se poate observa:

- Trichomonas vaginalis
Parazitii - Oxiuri
- Schistosoma hematolium
 Identificarea in sediment urinar a unor germeni patogeni implica
Flora
efectuarea unor uroculturi pentru identificarea lor (antibiograma – ajuta
microbiana
la stabilirea sensibilitatii la diferite antibiotic)

Filamentele de Benzi subtiri, albicioase, simple sau cu leucocite si

Caracteristici
mucus epitelii aderente de suprafata lor

Prezente Fiziologic

Patologic Inflamatii ale cailor urinare

Corpusculi de - rotunzi, formati din straturi concentrice

lecitina - intalniti in afectiuni ale prostatei

Levuri - Preteaza la confuzii cu leucocitele

Picaturi de - Apar in sdr nefrotic

grasime - Pot fi confundate cu eritrocitele
 Sediment neorganizat
Substante - Sunt saruri amorfe care se gasesc normal in compozitia urinii (oxalatii, uratii,
anorganice carbonatii, fosfatii)

- In stare patologica, valorile acestora cresc

Diagnosticul unor:
Cristaluria - Boli metabolice
- Litiaza urinara

Sedimentul cristal amorf variaza in functie de pH-ul urinei

Urini acide Urini alcaline

contin contin

- Cristali de acid uric - Fosfati amoniacomagnezieni

- Urat acid de Na - Fosfat bi- si tricalcic
- Oxalat de Ca - Fosfat basic de magneziu
- Fosfat acid de Ca - Carbonat de Ca
- Sulfat acid de Ca - Urat de amoniu
 Cristale galbene Inegale
(in guta, neoplazii,
polimorfe (rombice,
leucemii, policitemia
patrate, cubice, in Vera, tratament
Cristale sub stea, rozete, haltere) citostatic)
forma
granuloasa
sau amorfa, Acid uric Granulatii galbui
albicioase, sub forma de
cenusii Urat acid de material amorf
Carbonat de
Aspectul sodiu
Ca
caracteristic al
diverselor tipuri
Cristale de cristali
Oxalat de Urati de -
incolore mici Forma sferica cu
octaedrice sub calciu amoniu prelungiri aciculare
forma de plic - Asociat cu fosfatii
(oxaluria: Fosfat
Fosfat acid amoniacomagnezieni
consum de amoniaco-
de Ca
varza, spanac, magnezian
rosii,
Forma de prisma Cristale incolore sub
ciocolata)
incolora
(asemanatoare cu
forma de prisma,
un capac de cosciug) deseori grupate
Patologic mai
pot sa apara
cristale de

- Galben brune, sferice cu striatii concentrice sau

Leucina
radiare ce se intalnesc in unele afectiuni degenerative
- Forma de snopi
- Alcatuiri din ace fine, galbui
Tirozina
Intalnita in:
- Neoplazii
- Tirozinaza
- Avitaminoza C

- Tablete hexagonale incolore

Cisteina
Intalnita in:
- Tulburari ale metabolismului proteic
- Cristale incolore
- Margini neregulate
- Forma de cioburi de sticla
Colesterol
Intalnita in:
- Sdr nefrotic
- Bilirubinemii (ace rosii brune)
Studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor din urina (debitul minutat)

Glomerulonefrita
Valoare
diagnostica Pielonefrita
in
Stabilirea
Stabilireastadiului
stadiului evolutiv
evolutiv al glomerulonefritei
glomerulonefriteisisipielonefritei
pielonefritei

Metoda Addis-
Hamburger
Tehnici
utilizate
Metoda Stanfeld
Webb
Studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor din urina (debitul minutat)

Principiu:
Metoda
Determinarea in urina proaspata a numarului de elemente pe
Hamburger
unitate de timp

- Pacientul ingera in ajun alimente bogate in protein, fara lichide

(pentru a se mentine o urina cat mai concentrate, acida, fara
substante cristalizate si amorfe)
- Examinarea se va face in ziua urmatoare (dimineata)
Tehnica - Pacientul va fi nemancat
- Se goleste vezica
- Dupa 3 ore de repaus absolut la pat, vezica se evacueaza din nou
complet (la femei prin sondaj) si se masoara volumul urinar

- Din urina recoltata se preleveaza 10 ml

- Se centrifugheaza 5 minute (2 000 turatii)
- Se indeparteaza 9 ml de supernatant
- Sedimentul din restul de 1 ml se omogenizeaza
- Din acest amestec se introduce cate 1 picatura
pe ambele campuri ale celulei Burker
- Aici fara coloratie se disting : hematiile,
leucocitele, cilindrii care se Numara pe 4
campuri a 1 mm2 si se face media
- Pentru a avea valoarea la 1 ml urina,
numarul de elemente de pe 1 mmc se
multiplica cu 1 000
- Deoarece urina a fost concentrate de 10
ori, rezultatul se imparte la 10
- Nr elementelor aflate pentru 1 ml urina se
inmulteste cu volumul urinar din 180
minute (nr total)
- Pentru a afla eliminarile elementelor pe
minute se imparte nr total la 180 minute
 Valori normale / min / ml
Metoda
Hamburger Hematii 0 – 1 00 (maxim 1 000)
Calcul Leucocite 0 – 5 00 (maxim 2 000)
Cilindri 0 – 3 (maxim 7)

Nr / mmc x 1 000 = nr / ml concentrate din 10 ml urina

Nr / ml concentrate din 10 ml : 10 = nr. real / ml concentrat

Nr real / ml x vol. urinar / 3 ore = cantitatea totala de elemente in 3 ore

Nr elemente din cantitatea totala / 3 ore : 180 = nr elemente / min / ml

Metoda
- Se determina nr de elemente din urina de 24 h
Addis

Valori medii normale

Hematii 60 000 / 24 h (0 – 1 000 000)
Leucocite 320 000 / 24 h (30 000 – 1 800 000)
Cilindri 1 000 / 24 h (0 – 4 000)
 3. Examene biochimice

Proteinuria Cetonuria

Glucozuria Produsii de
retentie azotata
pH-ul urinar
Lipiduria
Osmolaritatea
urinii Pigmentii biliari
Ionograma
urinara Saruri biliare
Proteinuria VN < 150mg/24h

Nu poate fi Proteinurie
identificata prin absenta
metode uzuale

Proteinurie = 200
Oligurie accentuata Fiziologic
mg/24h

Determinarea
proteinuriei

Testul dipstix
(Albustic, Combistix)
 Clasificarea
proteinuriei

In raport cu durata

Benigna: efort, febra, expunere la frig, in

Tranzitorie ortostatism la tineri, in insuficienta cardiaca
(<2g/zi)

Constanta Intotdeauna patologica

De natura renala Alterarea filtrului Proteinurie

(proteinuria adevarata) glomerular glomerulara
- Glomerulonefrita
difuza acuta (1-3 g/l)
- Sdr nefrotice (9-15 g/l)

Proteinurie
tubulara
Reabsorbtie
tubulara renala
 Clasificarea Cresterii
Proteinurie
proteinuriei datorita permeabilitatii
glomerulara
glomerulare
Proteinele plasmatice traverseaza
In raport cu durata bariera glomerulara si depasesc
posibilitatie de reabsorbtie a tubilor

Constanta O proteinuria > 3g/24h , bogata in

albumina corespunde unei atingeri
glomerulare

De natura renala - Proteina urinara a

Albumina
(proteinuria adevarata) interesarii
glomerulare
(lezionala sau nu)
Proteinuria - A unor perturbari
tubulara hemodinamice
glomerulare (efort
Incapacitatea tubilor proximali de absrobi fizic, febra,
proteinele plasmatice cu greutate medicam
moleculara <65 000 daltoni (lizozim), care vasoactive)
trec prin filtrul glomerular intact.
Clasificarea
proteinuriei

In raport cu durata
Albuminurii cu
albumin
Constanta acetosolubile

Natura
De natura extrarenala anormala a Albumoza Bence-
datorita
(proteinuria falsa) proteinelor Jones
eliminate

Leucemii
limfoplasmocitare
Clasificarea < 1g/24h
proteinuriei
Usoare
Fiziologic:
In raport cu - Efort
cantitatea - Stari febrile

1-3 g/24h
Medii
Fiziologice - Proteinurie ortostatica

- Pielonefrite
- Rinichiul polichistic
- Glomerulonefrita difuza cronica
Patologica - Insuficienta renala congestive
ATS
- HTA

>3,5g/24h

Severe - Sdr nefrotice de diverse etiologii

- Glomerulonefrita acuta
- HTA maligna
- Nefroangioscleroza diabetica
- Mielom multiplu
 Clasificarea
proteinuriei

In raport cu
selectivitatea
Eliminarea preponderenta a
Selective proteinelor plasmatice cu greutate
moleculara mica (albumine >80%) ce
coexista cu leziuni glomerulare minime

Eliminarea tuturor fractiilor proteice

Neselective existente in plasma (albumine < 80% si
(globale) globuline) ce coexista cu leziuni
glomerulare severe

Diferentierea se face prin electroforeza in gel agar si/sau imunelectroforeza

Proteina cu greutate Proteina cu greutate

Indicele de moleculara putin superioara
moleculara mare
selectivitate albuminei
(IgG – 160 000 daltoni) (transferina – 88 000 daltoni)
 Tehnici de
evidentiere a
proteinelor urinare
- Necesita
In cadrul examenului sumar de urina confirmarea prin
Semicantitativ determinarea
(metoda bandeletei reactive – dipstick) proteinuriei
cantitative

Decelate urme:
+; ++; +++; ++++

Calitativa In stadii
Electroforeza proteinelor urinare incipiente

decelarea glomerulo
Glomerulara albumina
Tipului de nefrite
Mielom multiplu proteinurie Afectiuni tubulo-
Boala lanturilor usoare
Tubulara
interstitiale Ac si Cr
Macroglobulinemia Glomerulo
Glomerulara
Waldenstrom Mixta patii
si tubulara avansate
Prezenta unor
Diagnosticul
proteine
gamapatiei Peak Monoclonala
anormale
monoclonale
structural
Microalbuminemia
MAA Excretie anormala de proteine in urina

Disfunctii endoteliale
semnificative

Indivizii cu risc mare cardiovascular

(diabetici, hipertensivi)

indica

Cantitatile de albumina Lezarea incipienta a rinichiului

definitorii pentru
microalbuminurie (30-300
mg/24h) se determina cel
mai fidel cu metode
imuohistochimice foarte
sensibile
Glucozuria VN < 300mg/24h

Intreaga cantite de glucoza care trece prin filtrarea glomerulara in urin

primara este reabsorbita la nivelul tubilor controi proximali

Depasirea pragului renal de reabsorbtie a

cauza
glucozei fara ca glcemia sa fie crescuta

Post prandial la
Tranzitorii gravide

Post agresiv
Clasificare

Diabet clinic
Permanent
manifest
Hiperfunctiile glandelor
endocrine hiperglicemiante

Diabet renal

Sdr Fanconi
Glucozuria Dozarea glucozei urinare

calitative
Proprietatile reducatoare
Metode bazeaza
ale glucozei
cantitative

calitative
Reactiile

Fehling Benedict

Tehnica Tehnica

- 2-3 ml urina + 2-3 ml reactiv Fehling - Intr-o eprubeta se introduce 5 ml

se pun intr-o eprubeta
- se agita
- se incalzeste in baie de apa
- In prezenta “ozelor” apare un
precipitat rosu de oxid de cupru
reactiv Benedict + 5 ml urina
- Se fierbe eprubeta timp de 5
minute la baie de apa
- Se urmareste modificarea culorii in
timpul racirii de 5-7 minute
 Rezultate tehnica Benedict
Culoare urina Cantitate glucoza in urina
Incolor Nu contine glucoza

Precipitat verzui numai la

racire Urme de glucoza prezente

Verzui 0,08 – 0,1g% glucoza

Brun – verzui 0,5g% glucoza
Cafenie 0,6g% glucoza
Galbena 1g% glucoza
Rosie > 2g% glucoza
 Metodele rapide Clinistix sau Labstix
- Au la baza o metoda enzimatica cu glucoxidaza
- Prag de sensibilitate de 0,5 g/l
- In prezenta glucozei, benzile de hartie impregnate cu aceasta enzima isi modifica culoarea care se
compara cu o scara etalon caracteristica pentru test
Determinarea
Adaptarea metodelor tehnicilor calitative de identificare:
calitativa a
metoda Fehling, Benedict cu ortoluidina sau polarimetrie
glucozuriei
Distrofia
Unii sugari cu apare Lactoza Pentoze apare musculara
diaree cronica (lactozuria) (pentozuria)
Alte zaharuri ce pot fi progresiva
gasite in urina
Fructoza Galactoza
(fructozurie) (galactozuria)

Valori: 100 – - Apare dupa Determinata prin

300mg/100ml ingestia a >100g reactia Clinitest
fructoza din
fructe in caz de
Fiziologic - Ingestia de cantitati mari de
R Benedict si Clinitest lapte sau produse lactate
deficit genetic de
+ Patologic - Deficit al enzimei galactoza-1-
fructoza fosfat-uridil-transferaza din
- Deficit de hepatocyte si eritrocite cand
fructoza-1- galactoza nu mai este
Testele enzimatica fosfataldolaza transformata in glucoza
- DZ sever
-
 Sumarul de urina

determina

Examenul microscopic
Proteinuria
al sedimentului urinar

Glucozuria

- Din urina proaspata, recoltata steril, se executa uroculturi ptr

identificarea germenilor si pentru teste de sensibilitate la
antibiotic in vitro, antibiograma, examen necesar inainte de
inceperea unui tratament cu antibiotice
pH-ul urinar Reflecta echilibrul acido-bazic al sangelui
Variatii
Usor acid cu o medie de 6
In fct de efortul fizic
Alimentatie:
4,7 – 8 - Regim vegetarian – urini alcaline
Tulb echil - Regim carnat – urini acide
acido-bazic Momentul recoltarii urinii:
- Dimineata este mai acida

acidoza alcaloza

Urina devine Urina devine

f acida alcalina pH-ul urinar se determina
colorimetric sau cu hartie
indicator universala

daca

Functia tubulara de excretie a

excesului de H+ si de
amoniogeneza sunt normale
Osmolaritatea
urinii VN:
Totalitatea ionilor din urina 500 – 1 400 mOsm/l
(mOsm/l)

Variaza d p cu densitatea

Variaza i p cu volumul diurezei

Densitate
Stabil
Osmolaritate

Unei densitati scazute ii corespunde o

osmolaritate scazuta
Ionograma Pe aceleasi principii ca si ionograma
urinara sanguina

Utilizare limitata:
- Datorita variatiilor largi ale valorilor normale
- Datorita variatiei aportului alimentar de apa si
electroliti
- Dificultatilor in colectarea corecta a urinii din 24 h
Ionograma
urinara
Concentratia sanguina a electrolitilor

Integritatea functionala a filtrului

renal

Volumul fluidului extracelular

Factori care pot Activitatea corticosuprarenalei

influenta eliminarile
electrolitilor
Unii agenti farmacodinamici:

Diuretice

Hormoni

Aportul exogen al ionilor respectivi

 Ionograma
urinara
Dpdv clinic

-IRC
Natriuria
-Varsaturi
-Diaree
-Hiperaldosteronism primar/secundar
-Stres
-Regim hiposodat - Nefrite cu pierderi de sare
-B Cushing - Acidoza renala
-Hipercloremia dupa
administrarea de diuretice
mercurial in insuf suprarenala

Kaliuria - Diarei profuze

- Admin de diuretice
mercurial
Depinde de - Glomerulonefrite
- Pielonefrite
- Acidoza renala hipercalorica
- Conc ionilor de K si H in celula tubulara
+ +
- Dupa admin de inhibitori ai
- Conc Na+ si a ionilor nerezorbabili din anhidrazei carbonce
filtratul glomerular - Sdr Fanconi
- Hormonii glucocorticoizi - Hiperaldosteronism
- Subst diuretice primar/secundar
Ionograma
urinara
Dpdv clinic

Cloruria Urmeaza variatiile Na+

Rezulta din cantitatea de calciu filtrata glomerular si cea reabsorbita

Calciuria
tubular sub control hormonal sau nonhormonal

- Rahitism
- Hipoparatiroidism
- Ostemalacie
- Aport dietetic excesiv (lapte)
- Steatoree
- Aport excesiv de vit D
- IRC
- Imobilizare prelungita
- Carcinom de prostate metastazat
- Hiperparatiroidism
- Leziuni litice osoase
- Sdr Fanconi
- Adm de droguri

- Hipoparatiroidii
- Acidoza tubulara renala
- IRC
Fosfaturia
- Sdr Fanconi
- hiperparatiroidism
Ionograma
urinara
Dpdv clinic

Enzime si hormoni De regula, patologic se elimina cantitati

urinari variabile de enzime celulare sau hormoni

Determinarea enzimelor
NU se face in Util in aprecierea
NEFROPATII diagnosticului si evolutiei
unor boli renale si
extrarenale

Aldosteron
VN = 2-26ug/24h sau 5,5 – 73,2mmol/24h
Hormoni
eliminati mai
Adrenalina
frecvent VN = 5-7ug/24h sau 27-40umol/24h
Catecolamine
Noradrenalina
VN = 150ug/24h
 Produsii de
retentive azotata

Creatinina VN: Scaderea productiei

(creatinuria) (imobilizare prelungita, casexie)
0,5 – 1 g/l urina (0.8 – 1,9 g/24h)
Scaderea numarului de nefroni functionali
(IRC incepand din stadiul compensate)
Hipertiroidism
Efort fizic Tratament cu aldosteron
Hipercorticism
Acromegalie

Ureea Produs al catabolismului proteic care se excreta in urina in cantitatea cea mai mare

- Situatii cu bilant proteic crescut (perioada de

VN:
crestere rapida, prima jumatate a sarcinii,
15 – 35 g/l urina
convalescenta)
(250 – 500 mmol/24h) - Deficit grav de productie (hepatopatii grave)
- Deficit de eliminare renala (faza oligoanurica a IRC)

- Regim hiperproteic
- Catabolism proteic exagerat (hipertiroidism, stari
febrile, leucemii, diabet decompensat)
- Faza de recuperare IRA
 Principalul produs de catabolism al bazelor purinice ce se excreta prin
Acidul uric urina
Variatii in fct
VN: de vst si regim
0,25 – 0,80 g/24h alimentar - Productia endogena este marita
(1,50 – 4,50 mmol/24h)
(guta, leucemii)

- Scade reabsorbtia tubulara (tratament cu corticoizi)

- Scade in faza intial a IRC
- Scade in faza oligoanurica a IRA

VN:
Aminaciduria Aminoacizi liberi: 800 - 1 100 mg/24h (57 – 78 mmol/zi)
Aminoacizi sub forma legata (ca acid hipuranic, polipeptide):
200mg/24h

- Hepatopatii grave Eliminare crescuta de

- Intoxicatii cu metale grele Aport
- Cloroform
aminoacizi ca: glicol,
apare proteic
- Tetraclorura de carbon alanine, metionina,
exagerat
- Sdr Fanconi acid glutamic, histidin
- Boala Wilson
 VN:
Cetonuria Prezenta de corpi cetonici in urina Eliminare in cantitate redusa
15 – 30 mg/24 h
Nu sunt decelati prin teste uzuale

Intalnit in:
- DZ cu acidoza de inanitei
- Casexie
- Varsaturi acetonmemice la copii

VN:
Lipiduria Eliminare
10 mg lipide/24 h
Patologic: Sub forma de acizi grasi, grasimi neutre, colesterol
Pana la 1% sau mai mult

- sdr nefrotice in special cele lipoidice

Pigmentii biliari Saruri biliare

(urina) (colaluria)
- Bilirubina directa (conjugata) - In mod normal se elimina
- Biliverdina
- Urobilinogen
cantitati reduse, sub limita
- Urobilina dozabilitatii
 4. Examenul fizic
Densitatea VN: 1015-1025
urinara (normostenurie)

cristali >1035
ioni
- Continut crescut de albumina, glucoza,
Depinde de saruri (nefrite, diabet, hemoliza)
glucoza
continutul in - Ca urmare a deshidratarii (hipersudoratie,
alte substante diabet)
proteice sau albumina
neproteice

1015-1012 (hipostenurie):
- Nefropatii 1010-1011 (izostenurie):
- Diabet insipid - Insuficienta renala avansata
- Tratament cu diuretice
- Fiziologic: dupa ingestie de
lichide in cantitate mare
Determinarea
densitatii osoase
se face cu
urodensimetru
 4. Examenul fizic
Densitatea
urinara

Tehnica

- Urina se toarna intr-un cilindru gradat de 50 ml

- Se indeparteaza spuma cu ajutorul unei hartii de filtru
- Se introduce urodensitometrul care trebuie sa pluteasca liber fara a atinge peretii
cilindrului
- Citirea urodensitometrului se face la diviziunea tangenta cu meniscul inferior al urinii

Urodensitometrele sunt
etalonate pentru 15oC, fiecare
crestere a temperaturii camerei
cu 3oC determinand adaugarea Prezenta unor substante
la densitatea citita a unei unitati anormale in urina (protein,
de densitate (0,001) glucoza) impune de asemenea
corectarea cifrelor citite
 B. Examenul sangelui - biochimic

a. Proteinele
dozare Utila in nefropatii
plasmatice

Hipoalbuminemie

Sdr nefrotic

Hiper α2-globulinemie
Hiper β-globulinemie

Pielonefrite cronice Gamaglobulinele

 Valori normale
b. Creatinina Barbati 0,8 – 1,33 mg/dl 70 - 114 μmoli/l 5 – 10 mg/l
Femei 0,6 – 1,0 mg/dl 53 – 88 μmoli/l 6 – 18 mg/l

Indicator mai specific si mai sensibil al fct de

filtrare glomerulare (comparativ cu urea)
Sexul
Sugereaza cronicizarea afectiunii renale

- Insuficienta renala Varsta

- Acromegalie
- Gigantism Depind de
Dimensiunile pacientului
RFG (rata filtrarii
glomerulare)
Redusa cu cel Creatinina serica
creste peste VN Masa musculara
putin 50%

Varstnici
- Inaltime + greutate
Creatinina serica
Reducere cu 70% a poate fi inca
Pacientii mica fct excretorii renale
- Masa musculara “normala”
redusa Pacientii cu disfunctie renala pot sa ramana
nediagnosticati daca ne-am baza doar pe valoarea
 c. Uree
Apreciere mai scazuta a fct renale

Barbati:
Reducere a 3,5 – 8 mmol/l
filtratului Nu
influenteaza Sex
glomerular cu 50%
Femei:
2 – 6,5 mmol/l
Valorile
sanguine Nastere:
ale ureei Varsta
3 – 10 mmol/l

Starea de Scade cu 25% in

VN: gestatie prima ½ a sarcinii
Variatii
10 – 40 mg/100ml fiziologice
(2-8 mmol/l) Creste cu 10% dupa
Dieta mesele cu aport proteic
mare

Diureza Creste in oligurii

 NB: Ureea nu are prag de eliminare, astfel prin compararea concentratiei sanguine
c. Uree cu debitul urinar se obtin informatii asupra capacitatii functionale a rinichiului

Valori Valori
Raport normal 30:1
uree creatinina

IRA
functionala
Nefropatii cu
Raport crescut insuficienta renala
Stare
hipercalorica Cauza
renala

Conditii Ureea > Se

numeste
Hiperazotemie - Diete hiperproteice
patologice 50mg/100ml
- Infectii
- Hemoragi acute
- Infart miocardic acut
Azotemiile terminale: Cauza - Tulburari de echilibru
- Apar la pacientii in extrarenala hidroelectrolitic ca in
stare grava, cu neoplazii, deshidratari
in ultimele zile de viata - Boli febrile
d. Acidul uric

Substanta de deseu a catabolismului nucleo-protidic

Mai scazute si 1,5 – 6,7 mg/100ml

Valori inainte de
asemanatoare pentru sau
pubertate
ambele sexe 0,09 – 0,40 mmol/l
Valori crescute - Lucemii
Sex (uricidemia): - Mielom multiplu
- Guta - Ateroscleroza cu
- IRC hipertesniune
Varsta - Rinichi
polichistic

Rasa
Concentratia
Depinde se
serica Bagaj
genetic
Valori scazute: - Scaderea activitatii
- Defect de xantinoxidazei
Dieta reabsorbtie - Boli neoplazice
tubulara a acidului
uric
Medicatie
e. Produsi de
putrefactie
intestinala

VN: Guanidina
15 – 25 unitati
Fenolul
Substante din sangele Care
Toxine
pacientilor uremici actioneaza ca Aminele

Uratii
Unele dintre acestea actioneaza ca
potentiali inhibitori enzimatici Acizii
hidroxiaromatici

Indicanul
In caz de insuficienta renal cresc
constant
Pot determina aparitia
de simptome si defecte
metabolice
f. pH-ul VN:
sanguin 7,38 – 7,42

Echilibrul acido-bazic - indicator pretios in aprecierea insuficientei renale

VN rezerva alcalina: Grad de

Asociat cu
24 – 27 mEq/l acidoza
Diminuarea
bicarbonatilor
Se traduce
prin

Alcaloza
metabolica
Cresterea:
- Fosfatilor
Pierderi
de

- Sulfatilor
excesive de - Clorurilor (indicator al
Cauza renala determinata afectarii tubulare)
acizi pe cale
renala
Ionograma serica Tulburari de echilibru electrolitic

VN Creste Scade
Potasiul seric 3,5 – 5 mEq/l (3,5 – 5 mmol/l) - IRA - IRC (faza poliurica)
- Faza poliurica a
nefrozelor acute - Nefropatii cu
tubulare
Sodiul seric 135 – 145 mEq/l - Nefropatia pierdere de sare
- Nefroze
hipokaliemica
- Diabetul nefrogen
 VN:
Clorul sanguin - Globular = 52mEq/l
- Plasmatic = 94 – 111 mmol/l

Influentat de Care Permeabilitatea Trecerea sa din plasma

determina
modifica membranei eritrocitare in hematii si invers
aciditatea plasmatica

Acidoza Se
Ionii de clor deplaseaza In hematii
(consecutiva IRC)

Cloropenie: Cloropenie
- Alcaloze metabolice cu hipokaliemie plasmatica
- Acidoza metabolica renala
predominant glomerulara antrenand

Cresterea
bicarbonatilor
Hipercloremia:
- Acidoza metabolica
predominant tubulara
Osmolaritatea Determinata Masurarea punctului VN:
serica indirect prin crioscopic al serului 281 – 297 mOsm/l

Nivelul de ADH (secretat

de hipotalamus)

Afectiunile Osmolaritate serica Reactivitatea tubulara la

corelata
renale (indicatie indirecta) ADH

Eliminarea renala a
substantelor
hipertonicizante
(glucoza, lipide, uree)

Lipidele serice

- Cantitati crescute
Se poate
Sdr nefrotic de fosfolipide
asocia uneori - Cantitati crescute
(>300 mg/ml)
cu de acizi grasi liberi