ALIMENTE

MODIFICATE
GENETIC
Brengya Denisa
Cimpan Andreea
Cristian Cristiana
CEPA III
Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta
 In prezent, probabil ca nu exista un subiect din
domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa
nasca cele mai mari confuzii in randul
consumatorilor decat organismele modificate genetic
(OMG).

Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de

periculoase, in vreme ce altii le considera solutia
optima in caz de foamete in masa.
 Tehnologia care furnizeaza noi proprietati
organismului transferand gene de la un organism
la altul sau care interfereaza cu structura sa
genetica se numeste tehnologia genei. Prin aceasta
tehnologie structura genetica a alimentelor este
schimbata motiv pentru care aceste alimente se
numesc alimente modificate genetic.
Aceasta tehnologie consta in
luarea de la organismul
donor a genei care
intereseaza si introducerea
ei intr-o molecula de ADN
strain, care se numeste
vector purtator.
Apoi urmeaza etapa
inserarii intregii molecule de
ADN in molecula ADN a
organismului gazda. In
continuare se urmareste
celula in care se manifesta
genele si apoi se selecteaza
produsul care ne
intereseaza.
Acest produs este greu de controlat, deoarece genele

nu functioneaza izolat, ci interactioneaza unele cu

altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene si

daca luam in calcul si faptul ca indivizii sunt entitati

distincte, atunci ne putem da seama ca aceeasi gena

poate avea efecte diferite de la un organism la altul.

 Toate aceste produse sunt obtinute prin
tehnica de inginerie genetica printre care
se numara :

Plante rezistente la seceta si daunatori;

Cereale cu un procent crescut de
proteine;
Cereale fara gluten;
Orez cu un continut ridicat de vitamina
A;
Seminte de rapita cu acizi grasi care pot
fi utilizati in regimuri dietetice;
Tomate cu coacere in timpul
transportului;
 Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in

galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca

emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse

alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina

este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este

utilizata in productia de branzeturi;

Vitamine si arome alimentare.

 Ce se obtine prin modificari genetice ?

Ameliorarea culorii si aromei fructelor;

Cresterea timpului de conservare;

Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;

Modificarea calitatilor nutritive :

cartofi mai bogati in amidom care

absorb uleiul de gatit in cantitati

mai mici.
 Recoltele devin mai rezistente la ierbicide,

pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina

recunoaste aspectele benefice ale manipularii genetice

pentru ca astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni,

produse de sange (cu potential alergic scazut),

vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau rosia) mai

rezistente la transport si pastrare indelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul
poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce
poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu
poate aduce efecte negative care sa depaseasca efectele benefice.
Astfel incat, din punct de vedere ecologic nu putem spune ca OMG
aduc beneficii organismului nostru. In principiu, plantele care
exista in prezent, cele nemodificate genetic au fost selectate in mod
natural; ele au rezistat cel mai bine la daunatori, in conditiile de
mediu din zona/tara respectiva. Creand plante modificate genetic
riscam sa contaminam si plantele nemodificate genetic si sa
scadem biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic specialist in
Diabet, Nutritie si Boli metabolice.
Ca orice alta industrie si industria alimentelor modificate

genetic prezinta avantaje si dezavantaje.

Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de dimensiunea

economica , nicidecum de protectia sanatatii omului.

Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost

micsorate. Legumele mutante au fost concepute astfel nct

sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta

chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare agriculturii.

Mai mult dect att, acestea au dezvoltat rezistenta n fata

insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic.

Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide

insectele daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor

de ntretinere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de fermieri este

mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa n pericol de

substantele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra mediului este

mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide folosite se reduce.

Datorit aspectului foarte plcut, aceste produse atrag tot mai muli

clieni ducnd astfel la creterea profiturilor comercianilor. n plus,

produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind durabilitatea

sau valoarea nutritiv.

 Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :

Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite;

Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol;

Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de

plante fertile;

Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este

surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului . Astfel se

poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol

ce poate cauza dezechilibre ;

 Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate

impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul

uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza pierderi

, metamorfoze sau alte organisme ciudate ;

Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente

rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea

transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte

nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri

curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul

scontat ;
 In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand

aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme

de rezistenta ;

Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;

Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi

influentate de alimentele modificate genetic;

Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina

celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa

poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri;

 Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii

consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina

alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si

soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin

introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.

Rezistenta la antibiotice

Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta

omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele

modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena

rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau

kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de

bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei

implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene

de rezistenta la antibiotice.
 Modificari la nivelul metabolismului

Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la

nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le

contine un organism - alterari care pot genera in

organismul gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar

fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea

nivelului de toxine in organismul gazda.

 Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:

Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in Romania

culturile de alimente modificate genetic. La acel moment existau

130 000 ha cultivate cu soia modificata genetic. De atunci se

incearca scoaterea de pe piata a alimentelor modificate genetic,

unele hypermarketuri le-au scos definitiv din rafturi pana in

prezent. Cu toate acestea inca se importa alimente modificate

genetic, cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora

(in cazul legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa

pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.

 Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial

Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate

cu plante modificate genetic au crescut de cel putin 25 ori; cele

mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a le

creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin

aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un

procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria.

In Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa

exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru

reglementari clare in aceasta privinta

Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in

domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii

nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu dioxina au

provocat panica si neincredere in sistemele de control ale

alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea

etichetarii alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii tuturor

care sa precizeze ce continut de modificare genetica are alimentul

respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele

destinate copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel

incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.

 Germania, Frana, Ungaria, Polonia, Grecia i Italia

au interzis deja cultivarea de organisme modificate

genetic. Bulgaria a impus condiii att de stricte pentru

cultivatori nct nici n ara vecin nu se va mai cultiva

porumbul Monsanto 810. n fruntea listei celor mai mari

consumatori de organisme modificate genetic se afla

Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu

19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane i Spania

cu aproximativ un milion i jumtate de hectare.

 Boli cauzate de soia modificata genetic

Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si

cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor
epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale
lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au
aceasta afectiune.
Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de Home
Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca
activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia
hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.
Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din
alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care
consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la
persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.
 De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care
au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel
ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune
precum Hashimoto sau Graves.
In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni
ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu
ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale
glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile.
Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea
bune pentru organism, in cazul in care suferiti de
hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice.
Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si
fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si
ar trebui evitate.
Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii i

Sntii, n cadrul unui seminar tiinific ce a avut loc n Viena,

indic faptul c organismele modificate genetic pot afecta capacitatea

de reproducere, de aceea specialitii cer retragerea acestor produse.

Studiul indic faptul c fertilitatea oarecilor de laborator hrnii cu

porumb modificat genetic a fost serios afectat, acetia putnd

procrea doar ntr-o mic msur, comparativ cu cei hrnii cu

mncare natural. oarecii de laborator hrnii cu mncare ce nu

coninea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai

eficient. Acest efect poate fi atribuit diferenelor dintre sursele de

hran.
 Cercettoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un
experiement la Institutul de Neurofiziologie i Studiul
Activitii Nervoase Superioare de pe lng Academie Rus de
tiin.
Nou femele de cobai au fost mprite n 3 grupe de cte 3:
un grup de control, un grup n a crui hran s-a adugat fin de
soia modificat genetic i un grup care a consumat alimente
amestecate cu fin de soia obinuit. Au fost numrate femelele
care au nscut i numrul de cobai nscui i mori. Dup primul
stagiu, cobaii au fost mprii n dou grupe, una hrnit cu fin
de soia modificat genetic, cealalt hrnit cu fin de soia
obinuit. A rezultat un numr anormal de mare de decese printre
urmaii femelelor hrnite cu soia modificat genetic. n plus, 36%
dintre aceiai cobai cntreau mai puin de 20 de grame, fapt care
evidenia starea lor de extrem slbiciune.
 Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependen
clar ntre hrnirea cu alimente modificate genetic i starea de
sntate a urmailor.
Morfologia i structurile biochimice ale cobailor snt foarte
asemntoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de
ngrijortor n ce privete efectele asupra mamelor i bebeluilor
nenscui, mai ales n contextul n care se urmrete introducerea
de ct mai multe OMG n alimentaia uman, din raiuni
comerciale, a declarat n concluzie Ermakova.
Putei vedea, n mod sintetic, rezultatele experimentului n
tabelul de mai jos:
Femele care au Cobai Cobai morti Procent Cobai in viata
nascut nasuti in 3 sapt
Grup de control(4 din 44 3 6,8% 41
6)
Cu soia MG (4 din 6) 45 25 55,6% 20
Cu soia comuna(3 din 33 3 9% 30
6)
n imagine, doi
cobai din acelai
grup de vrst .
Cel de jos este un
cobai din grupul
hrnit cu soia
modificat genetic,
n mod vizibil
extrem de
debilitat.
 Unul dintre nenumratele studii cu rezultate negative fcute
pe mncarea modificat genetic a fost realizat de cercettorul de
origine maghiar Dr. rpd Pusztai, care a hrnit cobai cu cartofi
modificai genetic. Experimentul su a demonstrat c astfel hrnii,
cobaii ajungeau s aib creierul, ficatul i testiculele mai mici,
precum i sistem imunitar deficient.
S-a mai observat i prezena unui numr ridicat de celule
precanceroase n mai multe esuturi ale organismului.
La dou zile dup publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr.
Puszai a fost dat afar din postul pe care l ocupa la Rowett
Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de
la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercettori a
fost desfiinat i s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de
procese care urmreau intimidarea acestora i stoparea dezvluirii
a i mai multe adevruri cumplite.
 CONCLUZII
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu imbunatatit
genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei.
Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim deplin. Gasiti
placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor
artificiale.