Bibliografie

A. Ivan (sub red.) - Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iai, 2002

I. S. Bocsan, A. Radulescu, I. Brumboiu, O. Suteu, A. Achimas Epidemiologie practica pentru medicii de familie, Ed.
Medicala Universitara I. Hatieganu Cluj-Napoca, 1999;

David Heymann, Manual de Management al bolilor transmisibile (Control of Communicable Diseases Manual), editia 19,
Ed. Amaltea, Bucuresti 2012

M. Burlea (sub red.) Recomandari de vaccinare in pediatrie, Ed. Medicala Amaltea, 2012

D. Pitigoi, C. Ciufecu Ghid de vaccinari pentru medicii de familie, Ed. National, 2007.
Caplan Dana Magdalena, Valentina Florea, Constantin Ciufecu-Imunoprofilaxie-Imunoterapie - Ghid Practic,
Ed. Ex Ponto, Constana, 2001

I. Brumboiu, I. S. Bocsan Vaccinuri si vaccinari in practica medicala, Ed. Medicala Universitara I. Hatieganu
Cluj-Napoca, 2005

D. Buiuc, M. Negut Tratat de microbiologie clinica, editia 3-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 2009.
Control of Communicable Diseases Manual, 20th Edition, 2014 Edited by David
L. Heymann, MD; Publisher: APHA Press

http://www.cdc.gov/osels/scientific_edu/SS1978/SS1978.pdf
Principles of Epidemiology in Public Health Practice, Third Edition
An Introduction to Applied Epidemiology and Biostatistics, 2011

http://www.eurosurveillance.org/
Europes journal on infectious disease epidemiology,
prevention and control

http://www.cdc.gov/mmwr/
Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR)

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed
PubMed (Medline)
3
 Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Atlanta, USA
- www.cdc.gov

European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC)

Stockholm, Sweden
- www.ecdc.europa.eu

World Health Organization (WHO), Geneva (Copenhaga biroul

pentru Europa)
- www.who.int

Institutul National de Sanatate Publica, Bucuresti

- www.insp.gov.ro
= Centrul National pentru Supravegherea si Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT)

4
 Institutul National de Cercetare Cantacuzino
www.cantacuzino.ro

Institutul National de Boli nfectioase Prof dr Matei Bals

www.mateibals.ro

Ministerul Sanatatii
www.ms.ro

5
 NIVELURI DE PREVENTIE

Preventia primordiala

Preventia primara

Preventia secundara

Preventia tertiara
 Patru etape ale preventiei
preventia primordial previne apariia i consolidarea unor factori
etiologici sau de risc inexistenti anterior

actiuni si masuri care inhiba aparitia si stabilirea conditiilor de mediu,

economice, sociale si comportamentale precum si modele culturale de
viata etc. cunoscute ca cresc riscul bolii

Este sarcina
politicii de sanatate publica
promovarii sanatatii
 Patru etape ale preventiei
- preventia primar pstrarea sntii prin prentmpinarea
expunerii la un factor etiologic sau de risc existent n
comunitate
eforturi
personale
comunitare
urmrete scderea incidenei cazurilor
imbunatatirea statusului nutritional, imunizarea impotriva bolilor
transmisibile si eliminarea riscurilor din mediu cum ar fi furnizarea de
apa potabila contaminata
Este sarcina
sanatatii publice
- preventia secundar depistarea precoce a abaterilor de la starea de
sntate a persoanelor expuse deja la factori - etiologici sau
- de risc
interventie prompta terapeutica curativa

urmrete - bolii prin

scaderea - incapacitatii scurtarea
prevalentei temporare duratei

Este sarcina
medicinei preventive.
 - preventia teriar
ameliorarea suferinei

incetinirea evolutiei unor boli

progresive prin tratament
paleativ
prevenirea sau intarzierea simptomatic
aparitiei unor complicatii in boli recuperator
cronice

recuperarea capacitilor
funcionale
bolnavilor
n perioada de stare
Se adreseaz mai ales cronici

sechelarilor

Este sarcina
urmareste limitarea incapacitatii si complicatiilor
reabilitarii
10
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
PREVENTIA Preventia primordiala
TERTIARA Preventia primara
Preventia secundara

tratament

DSP
clinicieni
 PREVENTIA POATE PREZENTA DOUA ABORDARI
Abordare bazata pe populatie
Masura de preventie se aplica intregii
populatii
dieta pentru prevenirea CIC
sfaturi impotriva fumatului
evitarea partenerilor multiplii
sex protejat
Necostisitoare
Neinvaziva
Implica sanatatea publica
Abordare bazata pe grupuri la risc
Masura de preventie se aplica unui
grup la risc
- screeningul colesterolului la copii
se limiteaza la cei care provin din
familii cu risc crescut
- - screeningul gravidelor pentru
infectia cu HIV
Costisitoare
Mai invaziva / incomoda
Necesita actiune clinica pentru a
identifica grupul tinta

Idealul este o combinatie a celor doua abordari

 EPIDEMIOLOGIA

Epi
deasupra Demos
peste popor
grup Logos
vorbire
stiinta

Stiinta care studiaza procese la nivel

populational (colectivitate, comunitate).
 Biblie Scurt istoric
Egipt epidemie de Anthrax
Carnea de porc interzisa Trichineloza
Leprosul izolat in afara comunitatii

Scrieri Chinezesti
cazuri de gonoree

Grecia
Hipocrate a scris o lucrare Despre aer, ape, locuri ~ anul 400 IC.
prezinta o descriere a simptomelor pacientilor dar si
observatii legate de sezonalitate
de conditiile de trai ale pacientilor
dieta
ingestia de lichide
miscare
 Romani

Epidemie de antrax (Virgiliu)

Prima pandemie de pesta 541 544 AD

- inceputa in Pelusium, Egipt,
- raspandita spre Orientul Mijlociu si Bazinul Mediteranian
- din populatia Imperiului Roman a murit, inclusiv
imparatul Justinian

Europa
Secolul XIV : a doua pandemie de pesta (Moartea Neagra)
a inceput in Sicilia in 1347 si s-a terminat in 1351
aproape o treime din populatia Europei a murit
in timpul pestei bubonice a fost scris Decameronul
Boccacio 1348

Secolul XVII : epidemie de antrax 60.000 decese

Secolul XIX : Pasteur, Koch, Yersin, Calmette, Ramon, Behring

Orient - secolul XIX

A treia pandemie de pesta a inceput in 1855 in provincia Yunnan din

China si s-a raspandit in restul lumii

- a afectat in special India si China

- numai in India au murit 12.5 milioande de persoane

Epidemie de holera extinsa din China si Japonia in

Persia-Rusia-zona Mediteraneana-Europa-Irlanda-SUA si Canada (1817-

1829, prima pandemie de holera)
Anglia
Marea epidemie de Pesta 7.000 decese in doua luni
Daniel Defoe A journal of the plague year (1665)

John Graunt a inceput la 1620 colectarea si anliza unor date

demografice, de morbiditate si mortalitate
Weekly Bills of Mortality
aratand valoarea unui sistem de supraveghere al bolilor

James Lind 1747 a efectuat un experiment randomizat controlat

pentru a stabili cauza scorbutului
Edward Jenner prima vaccinare (antivariolica 1796)
Josef Lister asepsie si antisepsie (fenol 1865)
John Snow epidemie de holera, investigatia epidemiologica
 EPIDEMIOLOGIA DEFINITII
Stiinta care se ocupa cu manifestarile extensive ale bolilor contagioase
(Ch. Dopter, 1925).

Stiinta manifestarilor de masa ale bolilor infectioase sau

a istoriei naturale a acestora (W.H. Frost, 1927).

Stiinta care studiaza din punct de vedere cantitativ distributia si

frecventa determinantilor problemelor de sanatate si boala intr-o
populatie (Mac Mahon, 1960).

Stiinta medicala care se ocupa cu studiul frecventei si repartitiei bolilor,

atat transmisibile cat si netransmisibile, cu decesele si invaliditatile
determinate in grupuri populationale umane, ca si cu factorii care
influenteaza aparitia bolilor si tendintele de morbiditate in colectivitati
(OMS, Bruxelles, 1967).
 Epidemiologia bolilor infecioase

se ocupa cu descoperirea cauzelor, a modalitatilor de apariie si de

existenta a bolilor infecioase, pentru ca ulterior sa elaboreze
masuri de profilaxie si combatere a lor.
Epidemiologia bolior netransmisibile Epidemiologia bolilor infectioase

Se ocupa de o populatie Doua sau mai multe populatii

Factori de risc caz
Un caz este un factor de risc
Evidentiaza cauzele
Cauza este adeseori cunoscuta
Doua sau mai multe populatii
Oameni
Agenti infectiosi
- helminti, bacterii, fungi, protozoare, virusuri, prioni
Vectori
tantari (protozoare-malaria),
melci (helminths-schistosomiasis)
muste (microfilaria-onchocerciasis, bacterii)
Animale
caini, oi/capre Echinococcus
soareci si capuse Borrelia
Un caz este un factor de risc

Infectia de la o persoana poate fi transmisa la altele.

Epidemiologia bolilor infecioase

procesul infecios
focarul epidemiologic
procesul epidemiologic
Procesul infecios

- totalitatea consecinelor interaciunii dintre organismul uman si un agent infecios

se exteriorizeaz prin :
semne clinice aparente (evidente)
semne clinice inaparente (investigaii de laborator)
 Procesul infectios (PI)
Rezultatul interelatiei dintre agentul infectios, gazda si mediu intr-un
sistem dinamic
AGENT MEDIU Clima
Infectivitate boala Locuinta/sanitatie
Patogenitate Factori geografici
Virulenta Ocupatie/servicii
Imunogenitate Calitatea aer/apa
Factori genetici
Stabilitate Alimentatie
antigenica Varsta
Supravietuire GAZDA Gen
Comportament
Status nutritional
Statusul sanatatii
expusi

susceptibili
infectivitate
Toate depind
infectati si de factorii
patogenitate gazdei
bolnavi

decedati virulenta

Infectivitate (abilitatea de a infecta)

(numar infectati / numar susceptibili) x 100

Patogenitate (abilitatea de a cauza boala)

(numar persoane cu forma clinica / numar infectati) x 100

Virulenta (abilitatea de a cauza deces) - fatalitate

(numar decese / numar bolnavi) x 100
Masura de baza a Rata de atac (attack rate) este
infectivitatii este incidenta cumulata a infectiei
rata de atac intr-un grup observat
pe perioada unei epidemii

Rata poate fi determinata

empiric identificand cazuri clinice si/sau
prin mijloacele seroepidemiologiei

numarul de cazuri
Rata de atac a unei boli =
(aceeasi definitie cu riscul)
numarul susceptibililor expusi

Rujeola Varicela Oreillon

Nr. copii expusi la un frate bolnav 251 238 218

Nr. bolnavi 201 172 82

Rata de atac 201/251 = 172/238 = 82/218 =

bolnavi/expusi 0.8 0.72 0.38
27
 Exemplu
7 cazuri de hepatita A
au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta familie
numarul total de persoane
apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) in gradinita:

x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7
y = numarul copiilor din gradinita = 70
Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10%
 Rata de atac secundar (Secondary attack rate)
numarul de cazuri ale unei infectii
care apar printre contacti
in perioada de incubatie
dupa expunerea la un caz primar
in relatie cu numarul total al contactilor expusi;
C3 C2
numitorul este restrans la contactii susceptibili
cand pot fi determinati.
incubatie

Rata de atac secundar este C4

Caz
o masura a infectivitatii Primar
C1

(contagiozitatii)
C5
utila in evaluarea Contact infectat
C7
masurilor de control C6
Contact neinfectat 29
 Exemplu
7 cazuride hepatita A
au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta Dupa perioada de incubatie
familie 5 membrii ai familiilor
numarul total de persoane carora le apartineau cei 7
apartinanad celor 7 familii copii infectati
afectate a fost 32 au facut hepatita A
Rata de atac secundar:
x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie
ai copiilor cu hepatita A = 5
y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total
al membrilor familiilor copiii deja infectati) = 32 7 = 25

Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%

 Masuratori ale Morbiditatii Frecvent Utilizate
Exprimate per
Exprimate per
Masura
Masura Numarator (x)
Numarator (x) Numitor (y)
Numitor (y) Numar
Numar la Risk
la Risk (10)
(10)
Rata Incidentei cazurile noi ale unei Media populatiei in Variaza:
Rata Incidentei cazurile noi ale unei Media populatiei in Variaza:
anumite boli intervalul de timp 10 unde
anumite boli raportate
raportate intr-un
intervalul de timp 10 unde
intr-un n = 2, 3, 4, 5, 6
intervalinterval
de timpde dat
timp n = 2, 3, 4, 5, 6
dat

Rata de Atac cazurile noi ale unei Populatia la inceputul De regula procentual:
Rata de Atac cazurile noi ale unei Populatia la inceputul De regula procentual:
anumite boli perioadei epidemice 10 unde
anumite boli raportate
raportate intr-o
perioadei epidemice 10 unde
intr-o perioada n=2
perioada epidemica n=2
epidemica

Rata de Atac cazurile noi ale unei Marimea populatiei de De regula procentual:
Rata de Atac Secundar cazurile noi ale unei Marimea populatiei de De regula procentual:
Secundar anumite boli aparute contacti la risc 10 unde
anumite boli aparute
intre contactii
contacti la risc 10 unde
intre contactii cazurilor n=2
cazurilor cunoscute n=2
cunoscute
 Focarul epidemic (FE)

Locul unde se afla sursa de infectie

cu teritoriul din jurul ei

in limite in care aceasta gaseste

conditii favorabile
sa transmita agentul patogen si

sa dea nastere unei noi imbolnaviri

 Focarul epidemic

- include procesul infecios , reprezentnd momentul si locul apariiei acestuia ,

totodat totalitatea legaturilor infeciei cu altele anterioare si ulterioare
1 singur individ infectat
mai muli indivizi infectai
 Focarul epidemic
Cazuri
Primar cazul care aduce infectia in populatie
Secundar infectat de la un caz primar

Tertiar infectat de la un caz secundar

T
S
Susceptibil P
S
Imun
S
T
Sub-clinic

Clinic
Procesul epidemiologic:

proces dinamic ce se desfasoara in timp din momentul in care o boala

infecioasa apare intr-o colectivitate umana pana in momentul in care

ea dispare.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS
FE FE

PI PI PI PI

FE

Fenomenul complex
extindere a infectiei in masa populatiei
bazat pe un lant continuu de PI
exprimate natural sub forma de FE.
 Elementele procesului epidemiologic

factori determinani ( obligatorii, principali) cu aciune directa

factori favorizanti (secundari , de mediu) cu aciune indirecta
Factorii determinani

1. sursa de infecie
2. calea de transmitere
3. populaia receptiva

cei 3 factori trebuie sa existe simultan

intre ei exista o strnsa interdependenta
sunt obligatorii: daca unul lipsete , nu poate fi realizat un focar
epidemiologic
Factorii favorizanti

1. factori naturali
2. factori economico-sociali
3. factorii biologici
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI
ocupatia
locuinta FACTORI NATURALI
alimentatia meteo-climatici
igiena individuala si colectiva cosmici
asistenta medicala geografici
cultura si educatie pentru sanatate telurici
aglomeratie: nivel micro/macro
perturbari economico-sociale

FACTORI DETERMINANTI

SURSA CAILE DE POPULATIA

DE INFECTIE TRANSMITERE RECEPTIVA

40
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI FACTORI NATURALI

FACTORI DETERMINANTI

CAILE DE
SURSA DE INFECTIE
TRANSMITERE
Omul Directa POPULATIA
Bolnav Indirecta RECEPTIVA
Infectat inaparent aer
Purtator apa Susceptibilitate
Animale sol Rezistenta
domestice mamifere alimente nespecifica
salbatice pasari obiecte specifica
mana
sinantrope artropode
vectori
acvatice
41
Sursa de infectie

unul dintre cei 3 factori epidemiologici principali, obligatorii pentru constituirea

focarului epidemiologic de boala infectioasa
definitie: macroorganismul care adaposteste pe diverse perioade de timp si
elimina pe diferite cai in mediul extern, unul sau mai multi agenti patogeni
 SI are 2 elemente principale

Localizare epidemiologica
specifica a agentului infectios

Calea de eliminare
Localizare epidemiologica specifica a agentului infectios
Situsul anatomic din organismul gazda
Unde are loc inmultirea cea mai semnificativa a agentului infectios
Care permite apoi eliminarea mo. in mediul extern
Uneori
coincide cu localizarea patologica
infectii acute respiratorii
diarei acute infectioase
infectii urinare

nu coincide cu localizarea patologica

Poliomielita
localizarea epid este intestinala
localizarea patologica este la nivelul
coarnelor anterioare ale maduvei spinarii
Rabie
localizarea epid este parotidiana
localizarea patologica cornul lui Amon Poate fi
Encefalita de capuse - unica sau
localizarea epid este sanguina - multipla
localizarea patologica este encefalul una principala
altele secundare
 Calea de eliminare

Poate fi
unica sau

multipla

una principala
altele secundare

45
Calea de eliminare
Este determinata de localizarea epidemiologica specifica

Tractul respirator
expectoratie (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).

Tractul digestiv
saliva (virusul rabic)
fecale (HAV, agenti ai bolilor enterice)

Tractul genito-urinar
urina (Leptospirae se gasesc in urina animalelor infectate)
secretiile tractului genital (ITS)

Pielea
ag patogen. din leziunile superficiale pot fi eliminate usor(staf)

prin placenta in timpul sarcinii,

.: rubeola, infectia cu virus citomegalic, sifilis,toxoplasma
- transmise de la mama la fat intrauterin
- rezultand malformatii
Exemple
TBC Localizare principala Eliminare principala
respiratorie prin sputa
Alte localizari Alte eliminari
renale urina
intestinale fecale
genitale puroi
osoase
subcutanate
Febra Tifoida
Localizare principala Eliminare principala Enteroviroze
digestiva fecale Localizare principala Eliminare
Alte localizari Alte eliminari intestinala fecale
renala urina
Alte localizari Alte eliminari
medulara respiratorie secretii respiratorii
 Dupa sursa primara de infectie
Bolile transmisibile

ANTROPONOZE Rj Rb Sc Sif
Om Om
boli ale omului Gon FT

ZOONOZE
boli ale animalelor Animal Animal Animal
accidental la om

Zooantroponoze
(zoonoze active) Animal Om Om
Ra Gr FQ Tul

Animal Animal Animal

Zoonoze pp zise
(zoonoze pasive)
Atx Brc Lpt TT Om Animal

48
 SURSA DE INFECTIE
Omul
Bolnav cu forma manifesta
tipica
atipica
Infectat inaparent
Purtator

Animale
Domestice Mamifere
Pasari
Salbatice Artropode
Sinantrope Acvatice
 SURSA DE INFECTIE

OM

INFECTATI PURTATORI
BOLNAVI
INAPARENT AGENTI
PATOGENI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce Fosti
Sanatosi
bolnavi

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice
Purtatori
Temporari
Durata
scurta Purtatori
Perioada de convalescenta
lunga cronici
purtatori convalescenti

50
 ctg. variaza dela o boala la alta
Bolnavii sunt SI pe durata cu limite oarecum fixe in bolile
perioadei de contagiozitate fara stare de purtator
durata de ani in bolile cronice:
Diz, TBC, HIV, VHB, VHC
BOLNAVI
gradul de contagiozitate depinde si
de cantitatea de ag.patogen
Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce
Perioada de incubatie
inaintea prinelor semne de boala
Perioada de stare Rj, Rb, TC, Po, HV, FT, Ho,
bolnavi cu manifestari clinice purtatori excretori precoce

Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti
51
 BOLNAVI
Perioada de stare
Bolnavi cu manifestari clinice
Perioada de incubatie tipice: Gr, vir resp,
purtatori excretori precoce atipice: Po, Str, Dif, TE, Mng

Elimina agenti patogeni

virulenti
Perioada de stare in cantitate mare
bolnavi cu manifestari clinice continuu
perioada lunga

Mobilitate redusa
Perioada de convalescenta consultati/diagnosticati
purtator convalescent depistati precoce
izolati/tratati
masuri fata de contacti/mediu

Numar redus (in epidemii mare)

FT, TE, Va
52
 BOLNAVI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta
Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti purtator convalescent
Sc, Dif, Po, Diz, FT, MNI

53
Primoinfectati inaparent INFECTATI
INAPARENT
suporta PI fara manifestari clinice decelabile

cu restructurari imunologice specifice

asemanatoare trecerii prin boala

elimina agentul patogen Numerosi

in cantitate mica Depistati intamplator
timp mai putin ctrl angajare
ctrl periodic
Mobilitate crescuta sectoare de risc
necunoscuti casatorii
neizolati contacti in focare
netratati
fara masuri fata de contacti / mediu

Importanta epidemiologica
asemanatoare cu cea a bolnavilor
HA, Po, Str, Dif, TE, Mng, MNI 54
 PURTATORI
PURTATORI
DE AGENTI
PATOGENI
orice persoana

Fosti
sanatoasa sau
bolnavi
Sanatosi aparent sanatoasa

care adaposteste
Purtatori in organismul su
Temporari agenti patogeni
(convalescenti)
Durata Purtatori
scurta cronici pe care i elimina in
lunga mediul extern
intermitent
continuu
55
Purtatorii sunt persoane PURTATORI
colonizate cu un mo.

fara a avea semne de boala infectioasa activa

(chiar daca aceasta a existat in antecedente)

rezistente la infectie
fosti bolnavi
fosti infectati inaparent
vaccinati
Microorgamismul
se cantoneaza si se multiplica
pe tegumente
pe mucoasele unor cavitati deschise
in locuri care scapa actiunii Ac umorali
frecvent exista modificari patologice in aceste zone

poate fi identificat
56
 PURTATORI

Precoce (preinfectiosi)

persoane in perioada de incubatie

bolnavi in stadiul incipient al bolii

temporari
cateva zile inaintea debutului bolii
TC, Po, Ho, FT, HV, Rj,

57
Fosti bolnavi PURTATORI
Persoane vindecate clinic care
continua sa elimine agenti patogeni

temporari (p. convalescenti) Prezinta in majoritatea cazurilor

2-8 saptamani 6 luni procese patologice
Dif, Sc, Diz, TIA, FT, Po Generale
distrofie
cronici > 6 luni hipovitaminoze
intermitenti
permanenti Locale
(eliminare continua) colecistite cr FT
Dif, TBC, Diz, FT, HB colita cronica Diz
amigdale criptice Str
faringite cronice inf mng
In functie de localizarea ag. ptg. se clasifica in otite Sc

p. nazofaringieni: Dif, Sc p. urinari: FT, alte Sal, Lpt

p. intestinali: Diz, FT, Po, HA p. medulari: FT
58
p. biliari: FT p. sanguini: HB
 Sanatosi (de contact, ocazionali)
Persoane
PURTATORI
care au fost tot timpul sanatoase si
care fiind contaminate nu s-au imbolnavit
avand o stare de imunitate
Imunitate conferita de

trecerea prin infectii manifeste

trecerea prin infectii inaparente

contactul cu doze mici si repetate

de germeni slab virulenti
(imunizari oculte naturale)

imunizari artificiale active (vaccinari)

Numarul
variaza dupa natura infectiei
depaseste nr. cazurile manifeste
(Po, Sc, Dif, Mng)
Daca starea de imunitate dispare, p. sanatosi pot
prezenta boala manifesta.
59
 PURTATORI
Sanatosi (de contact, ocazionali)

Starea de purtator sanatos

dureaza de obicei atat timp

cat individul este in contact
cu un izvor de infectie
(bolnav sau purtator)

Temporari (in general, in multe BI)

1-3 sapt
Po, Ho, Diz, Dif, Sc, HV, Mng

Cronici (foarte rari, cand exista

un focar cronic predispozant)
luni
Stf, HB
60
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A PURTATORILOR
DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE Purtatori fosti bolnavi

CLINICO-EPIDEMIOLOGICE
Purtatori sanatosi

IN FUNCTIE DE LOCALIZAREA Purtatori: intestinali, biliari,

GERMENILOR IN ORGANISM nazo-faringo-amigdalieni,
urinari, sanguini, cutanati

Purtatori excretori
IN FUNCTIE DE MODUL DE
ELIMINARE intermitenti
permanenti
Purtatori criptici
61
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A PURTATORILOR
DE AGENTI PATOGENI

Purtatori temporari
IN FUNCTIE DE DURATA de scurta durata
PORTAJULUI SI EXCRETIEI de lunga durata
Purtatori cronici

Purtatori precoce
la sfarsitul perioadei
IN FUNCTIE DE PERIOADA de incubatie
DE EVOLUTIE A BOLII Purtatori convalescenti
in primele zile sau
saptamani dupa
vindecarea clinica
62
 Importanta epidemiologica a purtatorilor depinde de
urmatorii factori
Proprietatile agentului etiologic
virulenta
toxigenitate
invazivitate

Eliminarea de agenti patogeni

cantitate
durata
alternanta eliminarii

Gradul de raspandire al purtatorilor

in colectivitate/comunitate
functiile, relatiile lor

Categoria de purtatori Conditiile socio-economice, sanitare

Receptivitatea populatiei Gradul de educatie

a purtatorului
a masei receptive 63
 Purtatorii sunt SI care:
Pot genera noi purtatori sau cazuri de boala

Intretin endemic o boala transmisibila intr-un anumit areal

Se afla frecvent la originea unor epidemii (hidrice, alimentare)

Sunt legatura ascunsa dintre cazurile de boala aparent independente

(o veriga in istoria naturala a bolii)

Metode de diagnostic pt Masuri impotriva

depistarea purtatorilor starii de purtator
Clinice Depistarea
Epidemiologice Luarea in evidenta
Laborator (cele mai importante): Supravegherea
izolarea Izolarea (uneori)
identificarea ag ptg Asanarea sterilizarea
bacteriologica (uneori) 64
 Zoonoze
In lume > 90 zoonoze
In Europa 10 15 zoonoze

Zoonoze in Romania
Etiologie
Antrax Febra aftoasa
Bacterioze
Leptospiroza Febra Q
Viroze
Tuberculoza Febra butonoasa
Rickettsioze
Bruceloza Micoze
Micoze
Tularemie Aspergiloza
Protozooze
Rabie Histoplasmoza
Helmintiaze
Ornitoza Sporotrichoza
Listerioza Tricofitia
Contaminare Salmoneloze Protozooze
Direct Encefalita de capuse Toxoplasmoza
Indirect Coriomeningita Leishmanioza
apa limfocitara Helmintiaze
alimente
vectori 65
Categorii de SI animale

Bolnave

Infectate inaparent

Purtatoare
In functie de mediul de viata

Domestice

Sinantrope

Salbatice

Acvatice

Artropode 66
Domestice
Ingrijite de om
Sanatoase
Accidental SI pt om
Sinantrope (peridomestice)

In apropierea asezarilor umane

Introduc ag ptg pe care i-au
preluat de la vietuitoare salbatice
rozatoare (soareci, sobolani,
lilieci), porumbei

Salbatice (xenantrope)

Departe de asezarile umane

Au rol primordial in focalitatea naturala
Rezervoare pt multe zoonoze (Ra, Tul)
67
Acvatice
Chiar daca sunt poichiloterme
Pot elimina agenti potentiali patogeni
salmonele minore altele decat
Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode
Unele insecte sunt SI secundare, complementare
pentru diverse BI antroponoze sau zoonoze
gazduiesc ag ptg
permit inmultirea lui
il elimina
unele il transmit transovarian descendentilor
cateva generatii (capuse)
Este necesara reinfectarea periodica a insectelor
(capuse, tantari) de la SI primare reprezentate
de homeoterme 68
 Principalele animale SI

Cabaline (solipede) Atx, Lpt, Ra

Cornute mari si mici Atx, Lpt, Sal, Tbc, Brc, F Aft, FQ, Ra
Porcine Atx, Lpt, Sal, Trc, Brc, TBC, Teniaze
Rozatoare (sobolani, soareci, popandai, Lpt, Sal, Pesta, Tul, Brc, FQ, TBC
harciogi, veverite, iepuri)
Pisici Ra, Tox
Cainii Lpt, Ra, TBC, F But
Lupii si vulpile Ra
Ursii si mistretii Trc
Pestii si scoicile Sal, Ho, HV, Bot
Pasarile Lpt, Sal, Orn, FQ
Artropode (capuse) FQ, Tul, F But, F Rec, Enc
69
 rickettsii bacterii Vectori

ANIMALUL capuse ANIMALUL

helminti tantari
REZERVOR RECEPTOR
flebotomi
protozoare virusuri purici

Infectarea omului
Vectorul paraseste focarul (puricele transmite pesta)
De la animalul rezervor (cadavru, jupuire piele: Tul, Pesta)
Omul patrunde in focar (defrisare, destelenire, expeditii, vanatoare)

BFN devin boli ale comunitatilor umane rurale sau urbane

70
CAI DE TRANSMITERE
al 2-lea factor epidemiologic primar obligatoriu
definitie: drumul parcurs de agentul patogen din momentul eliminarii
de catre sursa de infectie pana la poarta de intrare a organismului
receptiv, unde produce o noua imbolnavire
 caile de eliminare a agentilor patogeni de catre sursa
de infectie in mediul extern:
secretii nazofaringiene si sputa pentru infectii respiratorii
febre eruptive (rujeola, rubeola)
gripa si viroze respiratorii
tuse convulsiva
difterie
scarlatina/angina streptococica
TBC pulmonar
infectie meningococica
 saliva - rabie
- parotidita urliana
fecale febra tifoida
- TIA
- dizenterie
- holera
- hepatita virala cu VHA, VHE
- Poliomielita
urina leptospiroze
- febra tifoida
sange hepatita virala cu VHB, VHC, VHD, VHG
- HIV
puroi infectii cutanate stafilococice
 agentii patogeni supravietuiesc temporar pe variate
elemente din mediul extern
clasificarea agentilor patogeni in functie de rezistenta
in mediul extern:
germeni cu rezistenta scazuta supravietuiesc
maxim 1 zi
germeni cu rezistenta medie- supravietuiesc
maxim o luna
germeni cu rezistenta mare luni/ ani
 inglobarea agentilor patogeni in produse patologice le
mareste rezistenta fata de actiunile de dezinfectie/
sterilizare

poarta de intrare - nivelul la care agentul patogen

abordeaza organismul receptiv la finalul transmiterii
 dupa mecanismul de transmitere , bolile
infectioase se impart in:
boli infectioase respiratorii
boli infectioase digestive
boli infectioase tegumentare
boli infectioase sanguine
modalitati de transmitere a agentilor patogeni
1. Transmitere directa
2. Transmitere indirecta
 MODALITATI DE
cale de transmitere SURSA DE INFECTIE TRANSMITERE A
(izvor epidemiogen) AGENTILOR PATOGENI
DIRECTA
cale de transmitere
fara factori
intermediari INDIRECTA
de transmitere
in prezenta
CUTAN sau absenta
SARUT sursei de infectie
SEX
TRANSPLACENTAR SIMPLA
NEONATAL APA
ALAPTARE-SUPT COMPLEXA
AER
MUSCATURA SOL + APA
SOL
SOL + ALIMENTE
ALIMENTE
lichide biologice STAFETA
OBIECTE
contaminate FECAL- ORALA
MANA
frecvent implicate VECTORI

SANGE
SALIVA Populatia
SPERMA receptiva 77
1. Transmiterea directa

se realizaeaza prin transferul direct, nemijlocit al

agentului patogen de la sursa de infectie la organismul
receptiv, fara a interveni vreun element al mediului
extern
implica contactul direct intre persoana infectata si cea
care se infecteaza
 modalitatile principale de transmitere directa sunt:
contact fizic
transmitere percutana( scabie)
muscatura (rabie)
contact sexual ( HIV, hepatita B, boli venerice)
sarut ( MNI, hepatita B, HIV)
transfuzii de sange / plasma (malaria, HIV, hepatita B,C)
transmitere transplacentara (rubeola)
agentii etiologici au rezistenta mica in mediul extern
2. Transmitere indirecta

transferul agentului patogen de la sursa de infectie la

organismul receptiv se realizeaza prin intermediul unor
elemente din mediul exterior, care sunt legate functional
intre ele
caracterizeaza agentii patogeni cu rezistenta medie sau
crescuta in mediul extern
este caracteristica pentru majoritatea infectiilor
digestive, multe din infectiile respiratorii si tegumentare
 2 tipuri:
a) transmitere indirecta simpla
se interpune un singur element din mediul extern,
cel mai frecvent aerul ( boli eruptive, gripa si viroze
respiratorii)
b) transmitere indirecta complexa, prin stafeta
se interpun mai multe elemente din mediul extern
este caracteristica agentilor patogeni cu rezistenta
crescuta in mediul extern
receptivul poate contacta infectia fara a intalni
sursa de infectie
elementele din mediul extern care pot fi cai de
transmitere pentru agentii patogeni: aer, apa,
alimente, sol, obiecte , mana murdara, vectori
 AERUL

peste 20% din bolile infecioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind
principal

infeciile respiratorii ale cror ageni patogeni sunt puin rezisteni in mediul
extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii
indirecte simple( ex: boli eruptive,difteria,inf mening,TC,TBC,adenoviroze)

exista boli infecioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea
aeriana (ex: antrax, tularemie,enteroviroze, pesta )
 zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q

transmiterea agenilor patogeni se realizeaz prin:

picaturi de secreie (picaturi Flugge)
nuclei de pictura (nucleosoli)
particule de praf
 Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica

sunt eliminate in timpul vorbitului , tuitului , cntatului, strnutului

-intervin in transmiterea directa
prin tuse si strnut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin
curenii de aer ajung pana la 10m

sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine, germeni

 Nuclei de picatura(nucleosoli)

rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie

-intervin in transmiterea indirecta
au un miez umed ce include agentul patogen
- se mentin in aer 2-4 ore
- se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge
- -boli: inf stafilococice,TBC,difterie
 Particule de praf

provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni

sedimenteaza pe suprafetele din incaperi

contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta(stafilococ ,streptococ, BK,

Bacil difteric,Coxiela Burnetti, Brucele,Bacil antrax,fungi)
 Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:

este eficienta numai in spatii inchise

caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze

influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acesteia

modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul

urban
APA

apa de suprafata
are potentialul cel mai mare de contaminare
este nepotabila
are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor
posibilitati de contaminare:
- ape reziduale / meteorice
- dejecte umane/animale
- cadavre
 apa freatica (izvoare , fantani)

posibila sursa naturala de apa potabila

posibilitati de contaminare:
- infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale
- scurgeri de pe suprafata solului
- galeata contaminata
- cadavre
 apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare

teoretic potabila

posibilitati de contaminare:
- prelucrare necorespunzatoare
- racorduri gresite ale conductelor
- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte
 contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de
laborator

viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de :

* compozitia chimica a apei
pH si temperatura
gradul de aerare
actiunea luminii
concurenta florei microbiene saprofite
 boli infectioase cu transmitere hidrica
antroponoze
febra tifoida
holera
dizenterie
poliomielita
hepatite acute virale A si E

zoonoze
leptospiroze
tularemie
bruceloza
antrax
 Viabilitatea microorganismelor in apa

Salmonella typhi 30 zile Febra tifoida

Shigella flexneri 30 zile Dizenterie
Vibrio cholerae 3 zile luni Holera
Leptospire 30 zile Leptospiroza
Virusuri polio 30 zile 6 luni Poliomielita
VHA 3 luni Hepatita A
Brucela 30 60 zile Bruceloza

Helmintii au un ciclu de dezvoltare in apa.

Gheata !!!

FT, Diz, HA

93
SOLUL

important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se

contamineaza continuu si masiv prin:
dejecte umane si animale
produse patologice provenite de la animale ( sange, placenta)
cadavre animale
ape reziduale si de suprafata
 prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul
extern
germeni sporulati:
- bacillus anthracis
clostridium tetani
clostridium botulinum
Bacilul gangrenei gazoase
germeni nesporulati:
- enterobacterii
piocianic
leptospire
bacil tularemic
virusuri: virusul poliomielitic
ricketsii: coxiela burnetti
 supravietuirea agentilor patogeni depinde de:
tipul solului supravietuire redusa in:
soluri nisipoase
soluri expuse razelor solare
soluri cu procese biologice intense
gradul de rezistenta al agentilor patogeni
formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
formele sporulate ani de zile

patrunderea agentilor patogeni se face:

pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)

pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

ALIMENTE
asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii
patogeni

3 categorii de alimente
alimente de origine animala
alimente de origine vegetala
alimente mixte ( preparate)

contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

Alimente de origine animala
pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
carne: trichineloza
lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q

contaminare secundara ( cea mai frecventa)

prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare salmoneloze, febra Q,
bruceloza, TBC
prin sol (botulism)
prin vectori (musca)
in timpul manipularii, transportului, distributiei
Alimente de origine vegetala
nu asigura condiii de multiplicare pt ageni patogeni supravieuiesc 2-
4 zile
boli infecioase:
* febra tifoida
holera
poliomielita
TIA
hepatite ac.virale A,E
Alimente mixte

creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare

boli infectioase:
* TIA
febra tifoida
dizenterie
hepatita ac.virala A,E
OBIECTE
provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice
contaminate cu :
*produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
secretii nazofaringiene
sputa
secretii cutanate
saliva
urina
materii fecale
sange
* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara
agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic, salmonela,
bacil tetanic, virus hepatitic A etc
MANA MURDARA

intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor,

digestive si respiratorii

contaminare prin :
* germeni proprii ( autocontaminare)
contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator
apa, praf, sol, alimente
 poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea
indirecta simpla
solutii de continuitate ale tegumentului
mucoasa conjunctivala
mucoasa bucala
mucoasa nazala

intervine si in transmiterea indirecta prin stafeta, contaminand

apa,alimentele,
obiectele
 VECTORI
factori de transmitere
surse de infectie pasivi
mecanici
transmitator
ag. ptg. nu se multiplica
in orgs. artropodului
D.p.d.v.
biologic

Dpdv al specificitatii transmiterii activi

hematofagi
Monovalenti (specifici) rezervor + transmitator
1 sg. agent cauzal gazda intermediara
se inmultesc
Polivalenti trec printr-un ciclu
mai multi ag. cauzali de dezvoltare
paduchele, musca 104
 VECTORI PASIVI Dif, TBC, FT, Diz,
Ho, Atx, Tul,
Muste
Pesta, Br, E coli,
Gandaci Stf, Py
Furnici
Stf, BK,
Viespii
oua helminti,
germeni
enterici
Se contamineaza de la
Depun dejecte
germenii pe secretii
alimente obiecte
obiecte alimente
apa

Deoarece ag. ptg. nu se inmulteste in orgs. vectorului, transmiterea depinde

de capacitatea de supravietuire a microbului sau parazitului.
105
VECTORI ACTIVI

Paduchi
Purici
Tantari
Flebotomi
Capuse

106
 VECTORI ACTIVI

PADUCHELE R. Prowazeki TE
Pediculus R. Quintana febra de transee
vestimenti Spirocheta Obermeyer febra recurenta europeana
(tifosul recurent)
Suge sg de la bolnav intestin paduche crote (dejecte) grataj/strivit

PURICII
Ctenocephalus canis Yersinia pestis pesta (ciuma)
Xenopsylla cheopis R. Mooseri tifos murin
(sobolan negru) Fr. Tularensis tularemia
Ceratophylus fasciatus Viermi (Hymenolepis diminuta,
(soarece, sobolan cenusiu) Dipylidium caninum)
Pulex iritans (om)

Suge sg. (pesta) tub digestiv (dop esofag) regurgitat la un nou supt
107
 VECTORI ACTIVI
Plasmodium malaria
Vivax
Tantarii Falciparum
Anopheles maculipenis Malarie
Culex Ovale
Aedes Virusuri encefalitice encefalita
Fr. Tularnsis tularemia
Helminti (nematode) filarioza
V. febrei galbene FG, Denga

Prin intepare ag. ptg. din glandele salivare patrunde cu saliva in sg.

Flebotomii
Phlebotomus papatacii V. febrei papatacii F. pap. (f. de 3 zile)
Leishmanioza

Inmultire si transmitere transovariana 2-3 generatii.

108
 Tularemia
VECTORI ACTIVI FQ
F butonoasa
Capusele F rec de capuse
F patat a munti stancosi
Ex.: F fluv de Jap
Rhipicephalus sanguineus F. butonoasa Encefalite de capuse
Rhipicephalus bursa F. butonoasa
Dermacentor FQ, Tul
Hyaloma FQ
Haemophysalis FQ
Permit inmultirea ag. ptg. dar si transmiterea
transovariana
Se comporta ca SI pastrand ag ptg in orgs 9-20 zile
Altele (in cazul Tul, FQ, F rec afric)
Musculitele gen. Simulium filarioze onchocercoza
Muste hematofage Chrysops, Tabanus Fr. tularensis tularemia
Musca tze-tze (Glossina) Tripanosoma gambiense
tripanosomiaza africana (boala somnului) 109
 Rezistenta in mediul extern

Microorganismul trebuie sa supravietuiasca temporar pe diferite

elemente din mediul extern.

Clasificare in functie de rezistenta in mediul extern

mo cu rezistenta scazuta supravietuieste in med ext 1 zi

mo cu rezistenta medie supravietuieste in med ext 1 luna
mo cu rezistenta mare supravietuieste in med ext luni sau ani

Inglobarea in produse patologice le mareste

rezistenta fata de actiunile de
decontaminare si sterilizare.

110
 Poarta de intrare (Pi)
Locul pe unde agentii
patogeni patrund in
organism.
Cu 1 poarta
Rj TC Gr FT
de intrare

Cu 2 porti Po Brc
Boli de intrare resp dig
principala
accesorie
dig cut

Atx
Cu 3 porti resp
de intrare dig
cut microorganisme
patogene pe 1 Pi
boli digestive

boli diferite functie de Pi

Str amigdale angina
piele erizipel 111
 Boli
Pi cutanata
Erizipel Pi mucoasa
Stafilococii (conjunctiva oculara)
Tetanos Tularemie
Antrax Leptospiroza
Rabie Adenoviroze
Tularemie Rickettsioze
Leptospiroza
Tifos exantematic
Febra Q Pi respiratorie
Febre eruptive
Gripa
Pi digestiva
Adenoviroze
Febra tifoida
Parotidita epid
Dizenterie
Meningita
Holera
TBC
Poliomielita
Difterie
Hep A
Angine
Geohelmintiaze
Pneumopatii

112
 Mecanismul de transmitere

Calea de Poarta de
eliminare intrare

Organismul
Sursa de
receptiv
infectie

Modalitatea
transmiterii
Localizare Poarta de
epidemiologica patrundere
specifica

Pi poate fi identica cu Pp 113

RECEPTIVITATEA POPULATIEI

reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili

de a fi afectati de catre o anumita infectie
in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de
receptivitate va rezulta:
necontractarea infectiei
stare de purtator
infectie inaparenta
forma usoara de boala
forma grava/ mortala de boala
 la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:

1.Receptivitatea naturala (biologica)

2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

 Receptivitatea naturala la boala infectioasa
Proportia persoanelor care
suporta infectia clinic manifesta
din totalul celor infectati cu un anumit m.o.

Indice de receptivitate este

procentul infectatilor care fac
boala.

1. B. cu receptivitate generala / absoluta

2. B. cu receptivitate partiala / incompleta
3. B. cu receptivitate scazuta / redusa
4. B. cu receptivitate conditionata / potentiala

116
1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta

prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic)
ex: rujeola,febra tifoida etc
b. Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta

prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac
infectie subclinica

contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica

ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria
c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa

prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati,
majoritatea fac infectii- inaparente

ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala

ex: germenii oportunisti

receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari
de patogenitate
doza infectanta foarte mare
cale de patrundere larga neprotejata
rezistenta naturala compromisa
2. Rezistenta antiinfectioasa

a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica

organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni
3 categorii de aparare antibacteriana
bariera cutaneo-mucoasa
integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor
descuamarea lor fiziologica
pH acid
secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)
aparat ciliar
peristaltism
flora comensala
 bariera cito-tisulara
reactie inflamatorie
reactie febrila
fagocitoza
producerea de interferon

bariera umorala sanguina

complement
opsonime naturale
properdina
lizine
b.Rezistenta antiinfectioasa specifica

proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi

contactul cu agentul patogen s-a realizat

este opusul receptivitatii

Rezistenta specifica mostenita

rezistenta specifica naturala ( de specie)

protectie fata de agentii patogeni ai diverselor
specii de animale fata de care omul este rezistent
(ex: jigodia cainelui)
rezistenta relativa
legata de anumite caractere ereditare sau ecologice
ale unor persoane
ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu
anemie falcipara sau deficit de glucozo 6- fosfat
dehidrogenoza
 =rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni
datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril
rezistenta transplacentara
mostenita de la mama, pasiv, transplacenta
temporara ( durata de maxim 9luni)
este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in
antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)
lipseste fata de infectia pertusis
este intretinuta postnatal prin alaptare
Rezistenta specifica castigata ( dobandita)

natural prin trecerea prin boala

(manifesta sau nu clinic)
artificial prin imunizare activa si/ sau
pasiva
 Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:
rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua
imbolnavire( rujeola, oreion)
rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) permite o a doua
imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)
rezistenta de scurta durata febra papataci
 rezistenta cu instalare tardiva
permite evolutia cronica indelungata, cu recidive
ex: malarie, bruceloza
necesita depistare precoce si tratament precoce si corect

rezistenta incompleta
este specifica de tip , varianta sau tulpina
ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze
 rezistenta disociata

rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen
ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de
lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana
FACTORI EPIDEMIOLOGICI
FAVORIZANTI
 prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii
epidemiologici determinanti, favorizand sau limitand
dezvoltarea procesului epidemiologic

influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa

 Factorii naturali

pot stimula sau inhiba dezvoltarea , inmultirea, difuzarea

agentilor patogeni in mediul extern

pot influenta reactia organismului fata de agresiunea

infectioasa
1. factori meteo- climatici: precipitatii, umiditate, temperatura
aerului, miscarile aerului

2. factori cosmici: iradiere solara, ionizarea atmosferica

3. factori geografici: latitudine, altitudine, relief

4. factori tehnici: cutremure, alunecari de teren, erupti

Factori economico-sociali
1. factori ocupationali
profesia : boli profesionale: tularemia, antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q
2. standardul economic al populatiei
conditii de locuit
alimentatia
asistenta medico-sanitara
3. standardul cultural si educational al populatiei
4. aglomeratia favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor
infectioase aerogene sau a celor transmise prin vectori
Factori biologici
sunt reprezentati de o serie de vectori specifici unui anumit mediu de viata si
care pot favoriza sau exacerba transmiterea unei anumite boli infectioase:
invazii de rozatoare sau alte animale( pasari, atac cu arma biologica)
FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

1. forma sporadica
2. forma endemica
3. forma epidemica
4. forma paredemica
1. Forma sporadica
se caracterizeaza prin:
nr.mic de cazuri
diseminate teritorial
apar la intervale neregulate de timp
fara legatura aparenta unele cu altele
aparitia este conditionata de :
nr.redus de surse de infectie
posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen
existenta unei populatii refractare la o anumita infectie ; ca urmare a trecerii prin
boala/ vaccinare
 boli infectioase care se manifesta sporadic :
infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax, tetanos, gangrena
gazoasa, tularemie( trec in mod exceptional de la om la om)
boli care se transmit prin vectori
boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria, tetanos,
poliomielita
2. Forma endemica
se caracterizeaza prin:
aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala
afecteaza un numar mic de persoane
fara legatura aparenta intre ele
aparitia este conditionata de:
germeni cu agresivitate redusa
cai de transmitere limitate
existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse de infectie
boli infectioase care se manifesta endemic:
boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie
boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva
3. Forma epidemica
se caracterizeaza prin:
aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/ colectivitate
pe o perioada de timp variabila, insemnand saptamani/luni
aparitia este conditionata de:
conditii de transmitere optime
receptivitatea la infectie e maxima
 epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada
precedenta
cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/ colectivitatea respectiva

dupa originea si modul de transmitere:

1) epidemii de contact
2) epidemii hidrice
3) epidemii alimentare
4) epidemii prin vectori
5) epidemii prin aer
 Epidemii de contact
recunosc drept cale de transmitere mana murdara
sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale
(internate, cazarmi, familia, tabere)
au o arie de distributie restransa
au intensitate relativ scazuta
se propaga in pata de ulei
boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta virala A,E, enteroviroze
 Epidemii de tip hidric
cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa comuna
contaminata
se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa
poate surveni in orice anotimp
izbucnirea este exploziva
afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite, in
functie de masivitatea si durata contaminarii
 curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost
utilizata
stingerea epidemiei poate avea loc lent prin coada a epidemiei, datorita
imbolnavirilor trenante de contact
epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida, holera, dizenterie, hepatita
acuta virala A,E
 Epidemii de tip alimentar
debut exploziv
cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat
epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului
daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia de noi cazuri
 Epidemia prin vectori
se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv
cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului

Epidemia prin aer

apare in colectivitatile aglomerate de receptivi
debut brusc
cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de
incubatie medie
nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor
exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana
FORMA PANDEMICA

cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse, ce

cuprinde mai multe tari, continente sau intregul glob
se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de peste
100 ori fata de o perioada anterioara sau o zona diferit, afectand cea mai
mare parte a populatiei
pandemia se poate realiza cand:
apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior intr-o populatie
reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva decenii
 boala afecteaza toate grupele de varsta
rol foarte important o au sursele de infectie mobila
factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari,
miscarile populatiei
pandemii : variola, holera, tifos exantematic, gripe, infectie
HIV