ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERILOR DE

TURISM

CONCEPTUL DE BAZĂ
Abordarea prudentă a managementului

Cunoaşterea ştiinţifică a pieţei

Cunoaşterea elasticităţii produselor
Monitorizarea ciclicităţii factorilor determinanţi
Monitorizarea activităţii întreprinderii
Utilizarea metodelor moderne de conducere
 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERILOR DE
TURISM

INTRODUCERE
Particularităţi strategice ale activităţilor în turism

Afilierea instituţională de lanţ turistic sau marcă (brand)

Diversificarea activităţilor
Orientarea spre produse cu grad ridicat de calitate
Informatizarea proceselor de comunicare şi control
Conducerea ştiinţifică, cu personal specializat
 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERILOR DE
TURISM

Analiza economică:
metodă de cercetare ştiinţifică bazată pe
descompunerea fenomenului în părţi componente şi
stabilirea factorilor cale îl determină prin utilizarea
logicii de tip cauză-efect.

Tipuri de anliză economică:

 Pilotajul (monitorizare indicatori strategici: cifra de afaceri, profit, cotă de
piaţă)
 Auditul (control abatere indicatori faţă de un model ţintă)
 Analiza diagnostic (modalitate de cunoaştere şi valorificare superioară a
potenţialului întreprinderilor)
 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERILOR DE
TURISM

ETAPE DE ANALIZĂ

Delimitarea obiectului analizei (fapta, fenomenul)

Determinări, condiţionări de factori, cauzalitate
Factori principali de determinare
Măsurarea influenţei factorilor
Concluzii şi aprecieri asupra rezultatelor
Elaborarea deciziilor de schimbare
Metode, instrumente şi tehnici de analiză economico-financiară

METODE PREGĂTITOARE

 Selectarea şi gruparea

 Diviziunea şi descompunerea rezultatelor

 Metode, instrumente şi tehnici de analiză economico-financiară
METODE DE CALCUL
 Metoda factorială
Cazul produsului de factori

A  abc A0  a0  b0  c0 A1  a1  b1  c1
A  A1  A0  a1  b1  c1  a0  b0  c0
Aa  a1  b0  c0  a0  b0  c0
Ab  a1  b1  c0  a1  b0  c0
Ab  a1  b1  c1  a1  b1  c0
Ex: O pensiune realizează în anul 2015 o cifră de afaceri(CA) de 300000 lei și în 2016
de 330000 in 2016. Cunoscând ca, in conditiile mentinerii tarifului de bază la cazare
(100 lei), numărul de înnoptări în cei doi ani a fost de 2500, respectiv 3000 iar
coeficientul de confort a scăzut de la 1,2 la 1, determinați influența fiecăruia din cei
trei factori în variația CA.
CA2015=2500*1,2*100=300000 lei , CA2016=3000*1,1*100=330000 lei, ΔCA=30000 lei
ΔCA1=3000*1,2*100-2500*1,2*100= +60000 lei
ΔCA2=3000*1,1*100-3000*1,2*100= -30000 lei
ΔCA3=3000*1,1*100-3000*1,1*100= 0 lei
Metode, instrumente şi tehnici de analiză economico-financiară

 Metoda de calcul a indicatorilor şi indicilor

Q
 Valoarea medie Y
X
Q
Ymg 
 Valoarea marginală X

Q Q1  Q0
 Ritmul de variaţie Q Q0 IQ 1
RQ / X  0  
X X1  X 0 X1  X 0

Q Q1  Q0
Q Q0 IQ 1
 Elasticitatea variaţiei indicatorului RQ / X  0 
X

X1  X 0 I X  1
X0 X0

Q=indicator economico-financiar
X=variabila independenta
Metode, instrumente şi tehnici de analiză economico-financiară
o Metoda de calcul a ratelor
 de structură (rata activelor imobilizate, rata activelor circulante, rata
veniturilor din vânzarea mărfurilor etc.);
 de gestiune (rata de rotaţie a stocurilor, rata încasărilor, rata plăţilor
etc.);
 de rentabilitate (rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii
financiare etc.);
 ale echilibrului financiar (rata solvabilităţii, rata lichidităţii, rata de
îndatorare etc.).

o Metoda de calcul a scorurilor (scoring)

Z  a   g i  Ri 

a = constantă;
gi = coeficientul de semnificaţie al ratelor;
Ri = rata;
 Metode, instrumente şi tehnici de analiză economico-financiară

o Metoda puntajelor

0,2(0,3  3  0,5  4  0,2  2)  0,4(0,3  4  0,4  3  0,3  3)  0,3(0,2  5  0,3  4  0,5  1)  0,1(0,4  4  0,3  4  0,3  4)
Pp   3,19
1

0,2(0,3  5  0,5  4  0,2  4)  0,4(0,3  3  0,4  4  0,3  4)  0,3(0,2  4  0,3  4  0,5  2)  0,1(0,4  3  0,3  4  0,3  3)
Pc   3,57
1
Metode, instrumente şi tehnici de analiză economico-financiară
METODE DE EVALUARE
 Metoda comparaţiei
 Temporală Spaţială Normativă Benchmarking

 Metoda concordanţei

Ex: În 2016, față de 2015, la o agropensiune s-au evidențiat următoarele:

a. Scăderea numărului de turiști; b. Devierea accesului pe rute ocolitoare
c. Creșterea salarilor angajaților; d. Numărul mai redus de sărbători legale
e. Creșterea prețului la alimente
Scăderea profitului în 2016 se datorează scăderii veniturilor (a+b+d)
Scăderea profitului în 2016 se datorează creșterii costurilor (b+c+e)
Fenomenul b. este sigur o cauză a scăderii profitului

 Metoda diferenţei
 ANALIZA PERFORMANŢEI ÎNTREPRINDERII

PERFORMANŢĂ

-Rezultate economice
- Aşteptări personale

MEDIUL INTERN
MEDIUL EXTERN
- organizare
- conjunctură
- eficienţă
economică
- calitate
-sistem relaţionar
- control strategic

Performanţă = creşterea economică, rentabilitate, competitivitate +

satisfacţie a proprietarilor.
OBIECTIVELE ANALIZELOR DIAGNOSTIC
 Tipuri de analize diagnostic
1. După orizontul de timp:
 post - factum
 Previzionale (planuri de afaceri)
2. După modul de urmărire al fenomenelor:
 statice
 dinamice
3. Funcţie de poziţia analistului:
 interne
 externe
4. Funcţie de natura problemelor abordate:
 economice
 financiare
 economico-financiare
5. După destinaţia lor:
 tactice
 strategice
 Etape de analiză
Etape pregătitoare:
- delimitarea ariei studiului, constituirea echipei de analiză;
- stabilirea metodelor de culegere a datelor;
- stabilirea reperelor de analiză: rezultatele concurenţei, situaţia din ramură,
situaţia mediului extern etc.

Etape de investigare şi analiză:

- culegerea datelor;
- efectuarea calculelor;
- evidenţierea simptomelor semnificative;
- stabilirea punctelor slabe şi forte, a oportunităţilor şi ameninţărilor (SWOT);

Etape de concluzionare:
- justificarea alegerii ipotezelor, metodelor, coeficienţilor;
- justificarea punctajelor de analiză şi a concluziilor;
- stabilirea recomandărilor şi evaluarea rezultatelor (SWOT optimizat);
- redactarea raportului.
 Diagnostic financiar

Diagnosticul financiar : determinarea ansamblului de instrumente şi

metode care să permită o apreciere a poziţiei financiare şi a
performanţelor organizaţiei.

Principii ale diagnosticului financiar:

 Investigarea prioritară a aspectelor de funcţionalitate ale
întreprinderii (mediul intern);
 Interpretarea dinamică a fenomenelor (mai multe perioade de timp);
 Aprecierea rezultatelor ţinând cont de mediul concurenţial (extern);
 Evaluarea gradului de risc şi incertitudine al afacerii.
Diagnostic financiar
Norme generale de evaluare în analiza financiară (Bernard Colasse)

 imobilizările trebuie finanţate cu resurse stabile (fondul

de rulment pozitiv);
 îndatorarea totală (pe termen scurt, mediu şi lung) nu
trebuie să depăşească dublul valorii capitalurilor proprii;
 îndatorarea la termen (mediu şi lung) nu trebuie să
depăşească valoarea capitalurilor proprii;
 îndatorarea la termen nu trebuie să depăşească dublul
(pentru unii) sau triplul (pentru alţii) capacităţii de
autofinanţare;
 o întreprindere se află în stare instabilă din momentul în
care cifra sa de afaceri este cu cel puţin10% sub pragul
de rentabilitate.
Diagnostic financiar
 DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERILOR DE TURISM

Metodă de analiză diagnostic pentru întreprinderile de turism

Elemente specifice întreprinderilor din turismul românesc

 Diversitate mare de activităţi (producţie, servicii);
 Diversitate mare de resurse capacitate;
 Caracterul conjunctural, neorganizat şi extensiv al afacerilor;

Factori de importanţă în analizele întreprinderilor din turism

 Lipsa de mobilitate a resurselor tehnice=sezonalitate;
 Determinanta cererii (elasticitate ridicată) în condiţiile ofertei rigide;
 Concurenţă oligopolistă (dominaţia companiilor mari);
 Importanţa portofoliului de resurse externe disponibile (datorită sezonalităţii);
 Predominanţa managementului prin obiective faţă de cel strategic;
 Importanţa ridicată a managementului financiar al performanţelor;
 Importanţa rentabilităţii financiare a investiţiilor;
 Determinanţa mare a capitalului extern şi a riscului asumat în poziţia financiară.
 Metodă de analiză diagnostic pentru întreprinderile de turism
Particularităţi ale modelului cadru de analiză diagnostic în turism
 Nivelul mai redus de importanţă al diagnosticului cifrei de afaceri (acţiunea nediferenţiată a
factorilor externi: sezonalitate, infrastructură, zonă turistică etc.);
 Evaluarea rentabilităţii întreprinderii prin activitatea financiară şi mai puţin prin cea
comercială şi economică (la afacerile puternic capitalizate);
 Nivelul mai redus de semnificaţie al riscului de faliment;
Criterii de analiză diagnostic financiară
Diagnosticul creşterii economice
DF1=Diagnosticul cifrei de afaceri
DF2=Diagnosticul valorii adăugate
DF3=Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii
Diagnosticul rentabilităţii activităţii
DF4=Diagnosticul rezultatului
DF5=Diagnosticul rentabilităţii comerciale
DF6=Diagnosticul rentabilităţii economice
DF7=Diagnosticul rentabilităţii financiare
Diagnosticul echilibrului financiar
DF8=Diagnosticul bilanţului financiar
DF9=Diagnosticul situaţiei nete
DF10=Diagnosticul fondului de rulment
DF11=Diagnosticul necesarului de fond de rulment
DF12=Diagnosticul trezoreriei nete
Diagnosticul riscului
DF13=Diagnosticul riscului rentabilităţii
DF14=Diagnosticul riscului de faliment
Model structural de analiză diagnostic
 Model matematic de analiză diagnostic

DF =Nota medie ponderată a diagnosticului financiar

14

 Pdf i  fi
DF  i 1
14

f
i 1
i

i = 1..14 (criterii de analiză diagnostic)

Pdfi = 1..5 (punctaje convenţionale de analiză)
fi = coeficienţi de ponderare a importanţei criteriilor

Gradul de importanţă Consecinţele neîndeplinirii criteriului fi

Foarte important Extrem de grave la nivel de întreprindere 5
Major Grave, cu efect sectorial 2

Secundar Izolate, la nivel compartimental 1

 Evaluare situaţie întreprindere

DF Clasificare Recomandări
1 Faliment mascat Divizare întreprindere în centre de profit.
Declanşarea procedurii de insolvenţă pentru
centrele neprofitabile. Conservare patrimoniu.
2 Situaţie critică Restructurare radicală:restrângere activitate,
schimbare produse, pieţe; reorganizare
administrativă, retehnologizare, capitalizare
prin aport de capital.
3 Echilibru dificil Restructurare importantă: stimulare vânzări,
control cheltuieli; perfecţionare management,
asigurare capital productiv (linii de credit).
4 Adaptare Optimizare financiară: finanţare preferenţială a
satisfăcătoare activităţilor performante, reducere cheltuieli,
refinanţări de capitaluri externe.
5 Viabilă în mediu Dezvoltare financiară: produse şi pieţe noi,
concurenţial promovare produse, investiţii tehnice şi
tehnologice, asigurare capitaluri permanente
(credite pe termen lung).
 Diagnosticul creşterii economice
Metodă de analiză a cifrei de afaceri
Cifra de afaceri rezultă prin însumarea veniturilor din vânzarea produselor
(bunuri materiale şi servicii) cu cele din vânzarea mărfurilor. Ea nu include
veniturile din vânzarea sau transferul activelor şi nici cele din subvenţii.

CArec / N  CAefectiva / N  I pN / N t
 Indicatori de volum (mărimea CA);
 Indicatori de structură (din ce se compune);
 Indicatori de dinamică (ritmul de variație);
 Indicatori factoriali (influenta unor factori).
 Metodă de analiză a cifrei de afaceri
Model de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori de volum Mod de calcul Explicaţii

Cifra de afaceri netă Cont de profit şi CA
pierdere (CPP)
Cifra de afaceri medie CA 
CA Q=cantitatea totală de produse vândute
Q

Cifra de afaceri critică CF CF=costurile fixe

CAcr 
1  rcv rcv = rata costurilor variabile
c pm cpm = costul de producţie mediu
rcv 
p vm pvm = preţul de vânzare mediu
 Model de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori de structură Mod de calcul Explicaţii

H   gi
Coeficientul Herfindhal 2 gi= structura pe sortimente
Q
gi  i
Q
Qi= cantitate din sortiment i
Coeficientul Gini-Struck n= numărul de sortimente
n   gi 1
2

G
n 1
Coeficientul clienţilor mari N NCM=număr clienţi mari
K CM  CM  100 N= număr total clienţi
N
Coeficientul clienţilor mici NCm=număr clienţi mici
N
K Cm  Cm  100
N
Rata clienţilor mari în CA CACM CACM = cifra de afaceri a
RCM   100 clienţilor mari
CA
 Model de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori de dinamică Mod de calcul Explicaţii

Indicele creşterii anuale CAn CAn=CA in anul curent
I CA  100
CAn1 CAn-1=CA in anul anterior

Ritmul mediu de creştere pe CAn-2=CA cu doi ani înainte

ultimii 3 ani CAn
R(  1) 100
CAn2

Indicele preţurilor de Pn= preţul în anul curent

P
vânzare Ip  n 100 Pn-1= peţul în anul anterior
Pn 1
 Model de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori factoriali Mod de calcul Explicaţii

Indicele produselor CAPF CAPF=CA din produse fabricate

fabricate I PF   100
CA
Productivitatea Qf Qf = cantitatea de produse
fabricaţiei ws  fabricate
Ns
N s = numărul mediu de salariaţi

Productivitatea CA
vânzărilor wCA 
Ns
 Model de evaluare a cifrei de afaceri
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Descreştere sistematică a volumului vânzărilor cu peste 10% pe an.
totală Cifra de afaceri sub valoarea critică ( coeficient de siguranţă <1).
Rate subunitare de creştere a preţurilor.
Structură deficitară consemnând o dependenţă mare de clienţii mari
sau de cei mici (KCM sau KCm, RCA sau RCM >95%); număr redus de
produse cu contribuţie semnificativă în cifra de afaceri (G 1).
Activitate în recul, indicii fabricaţiei şi productivităţii scad în ultimii doi ani.
2 Adaptare Descreştere sistematică a vânzărilor sub 10% pe an sau oscilaţii
insuficientă mari semestriale.
Cifra de afaceri este la valoarea critică ( coeficient de siguranţă <1,05).
Rata de creştere a preţurilor sub rata inflaţiei.
Structură inadecvată de produse; număr redus de produse, cu mare
sezonalitate; există produse/servicii alternative însă greu de
implementat (G , H >0,8).
Indicii fabricaţiei şi productivităţii scad în ultimul an.
 Model de evaluare a cifrei de afaceri
Punctaj Calificativ Semnificaţie
3 Adaptare la Menţinere constantă, în limitele ratei de inflaţie, în ultimii trei ani.
limită Cifra de afaceri peste valoarea critică ( coeficient de siguranţă <1,5).
Rata de creştere a preţurilor sub nivelul ratei inflaţiei.
Structură adecvată a produselor vândute (G>0,5) dar repartizată
inadecvat pe clienţi (KCM sau KCm, RCA sau RCM >80%);
Probleme de fabricaţie şi marketing (indicele fabricaţiei scade).
Indicii productivităţii se menţin la valori constante.
4 Adaptare Creştere sistematică sub 10% pe an, în ultimii doi ani.
bună Cifra de afaceri peste valoarea critică ( coeficient de siguranţă >1,5).
Rata de creştere a preţurilor peste nivelul ratei inflaţiei.
Structură bună a vânzărilor (G < 0,5), curba Paretto aproape de ideal
(KCM =10% şi RCM=60%).
Sunt necesare acţiuni de intensificare a promovării.
Indicii productivităţii în creştere continuă.
5 Adaptare Creştere sistematică peste 10% pe an, în ultimii doi ani.
foarte bună Cifra de afaceri peste valoarea critică ( coeficient de siguranţă >2).
Rata de creştere a preţurilor la nivelul ratei inflaţiei.
Structură ideală a vânzărilor (G  0, H1/n).
Indicii fabricaţiei şi productivităţii cresc în ultimii doi ani.
 Diagnosticul creşterii economice
Metodă de analiză a valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) este plusul de ”bogăţie” creat de întreprindere ca
urmare a activităţii proprii desfăşurate.
VA este expresia eficienţei consumului de factori de producţie.

VA = (Qe + Mc) – M’

unde: Qe= producţia exerciţiului; Mc=marja comercială (Mc=Vmf - Chmf)

M’ = consumurile de la terţi
Metodă analitică de calcul (după CPP)
VA = Rex + Chp + Cham + Chimp (pe bază de bilanţ)

 Indicatori de structură;
 Indicatori de dinamică;
 Indicatori de eficienţă;
 Indicatori factoriali.
 Model de evaluare a valorii adăugate

Indicatori de structură Mod de calcul Explicaţii

Rata medie a cheltuielilor Chmat= cheltuielile materiale
C
RChm  hmat 100
materiale VA
Rata medie a cheltuielilor cu Chp= cheltuieli cu personalul
C hp
personalul RChp   100 (salarii şi taxe)
VA
Rata medie a cheltuielilor cu C hd Chd= cheltuieli cu dobânzile
dobânzile RChd   100
VA
Indicatori de dinamică Mod de calcul Explicaţii
Indicele VA VAn VAn=valoarea adăugată în
IVA   100 anul curent
VAn1
VAn-1=valoarea adăugată în
anul precedent
Rata medie aferentă CA VA
RVA   100
CA
 Model de evaluare a valorii adăugate

Indicatori de eficienţă Mod de calcul Explicaţii

Valoarea adăugată la 100 lei VA ΔVA= VAn - VAn-1

mijloace fixe VAMF   100
MF (variaţia VA de la o perioadă la
alta)
Valoarea adăugată la 100 lei VA ΔKp= Kpn – Kpn-1
VAKp   100
capital angajat Kp (variaţia capitalului propriu de
la o perioadă la alta)

Valoarea adăugată medie pe Δ N s = Nsn – Nsn-1 (variaţia

VA numărului mediu de salariaţi de
salariat VA Ns 
 Ns la o perioadă la alta)

Indicatori factoriali Mod de calcul Explicaţii

Modelul factorial Qf = productivitatea fabricaţiei
Qf VA Ns
VA  Ns  
Ns Q f VA = productivitatea VA
Qf
 Model de evaluare a valorii adăugate
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Descreştere sistematică a valorii adăugate cu peste 10% pe an.
totală Rata aferentă CA în scădere şi cu valori reduse (< 0,1)
Structură deficitară, cu pondere mare a unor categorii de cheltuieli.
Eficienţa în scădere a tuturor factorilor determinanţi de producţie.
Lipsa perspectivelor de îmbunătăţire.
2 Adaptare Descreştere sistematică a valorii adăugate sub 10% pe an.
insuficientă Rata aferentă CA în scădere dar cu valori > 0,2
Structură deficitară pe principalele grupe de cheltuieli.
Eficienţa în scădere a principalilor factori de producţie.
Productivitate VA scăzută.
Necesitate de restructurare a activităţii.
3 Adaptare la Menţinere sau creştere sub limitele ratei de inflaţie, în ultimii trei ani.
limită Rata aferentă CA se menţine în limitele ratei de inflaţie.
Structură echilibrată la principalele grupe de cheltuieli.
Eficienţa factorilor de producţie, deşi scăzută, este în creştere la
principalele grupe.
Productivitate VA scăzută dar în creştere.
Probleme de fabricaţie şi gestiune a costurilor.
 Model de evaluare a valorii adăugate
Punctaj Calificativ Semnificaţie
4 Adaptare Creştere sistematică a valorii adăugate, sub 10% pe an, în ultimii doi ani.
bună Rata aferentă CA în creştere sau valori >0,5 în ultimii doi ani.
Structură echilibrată a principalelor grupe de cheltuieli.
Eficienţă în creştere la principalii factori de producţie utilizaţi.
Productivitatea VA în creştere uşoară (sub 10%)
Se impune gestionarea la un nivel superior a costurilor.
5 Adaptare Creştere sistematică a valorii adăugate, peste 10% pe an, în ultimii trei
foarte bună ani.
Rata aferentă CA în creştere şi valori >0,5 în ultimii trei ani.
Cheltuielile sunt gestionate cu maximă eficienţă.
Eficienţă în creştere a utilizării tuturor factorilor de producţie.
Productivitatea VA în creştere, peste 10% în ultimii trei ani.
 Diagnosticul creşterii economice
Metodă de analiză a lichidităţii şi solvabilităţii
Lichiditate: capacitatea întreprinderii de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată pe
seama activelor curente.
Solvabilitate: capacitatea întreprinderii de aş-i onora în totalitate obligaţiile de plată.

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Rata lichidităţii curente Ac Dts= obligatii pe
Rlc  termen scurt
Dts
Ac=active curente
Rata lichidităţii parţiale A S S = stocuri
Rlp  c
Dts

Rata lichidităţii imediate A  S  Cr Cr = creanţe

Rli  c
Dts

Rata solvabilităţii generale A Dt= obligatii totale

Rsg  t
Dt
Rata solvabilităţii patrimoniale K pr Kpr=capital propriu
Rsp 
K pr  Credite
 Model de evaluare al lichidităţii şi solvabilităţii
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Capacitate foarte scăzută de plată; insolvabilitate patrimonială.
totală Rlc <1; Rlr <0,5; Rli < 0,1
RSg < 1; RSp < 0,3
2 Adaptare Capacitate redusă de plată a datoriilor; solvabilitate foarte redusă.
insuficient Rlc >1; Rlr <0,5; Rli < 0,1
ă Rsg < 1,2; Rsp < 0,3
3 Adaptare la Pot exista probleme de lichiditate; solvabilitate limitată.
limită Rlc =1..1,5; Rlr = 0,5..0,8; Rli = 0,1..0,3
Rsg < 1,2..1,4; Rsp = 0,3..0,5
4 Adaptare Întreprinderea este lichidă; solvabilitatea este bună.
bună Rlc =1,5..2; Rlr = 0,8..1; Rli > 0,3
Rsg >1,4; Rsp > 0,5
5 Adaptare Întreprinderea are o excelentă lichiditate şi solvabilitate.
foarte bună Rlc > 2; Rlr >1; Rli > 0,5
Rsg > 2; Rsp = 1
 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII
Rentabilitatea întreprinderii se apreciază atât prin valoarea sa absolută (rezultatul) cât şi prin
eficienţa utilizării factorilor de producţie (ratele de rentabilitate).
Metodă de analiză a rezultatului
.
Indicatori de structură Mod de calcul Explicaţii
Rezultatul operaţional Vs=variaţia stocurilor
(marja brută);
Ro  CA  (Cho  Vs ) Cho=cheltuieli de operare
rentabilitatea activităţii de Chmat=cheltuieli materiale
producţie Chut=cheltuieli cu utilităţile
Cho  Chmat  Chut  Chmf  Ch p Chmf=cheltuieli cu mărfurile
Chp=cheltuieli cu personalul
Rezultatul din exploatare Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor de
(Rex) producţie, distribuţie şi
administrare

Rezultat financiar (Rf) Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor

financiare

Rezultat extraordinar Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor

excepţionale
(Rextr)
Rezultat brut (Rbr) Rbr = Rex +Rf +Rextr Rentabilitatea tuturor
activităţilor
Rezultat net (Rnet) Rnet = Rbr - Ipr Ipr = impozitul pe profit
Rentabilitatea patrimonială
Metodă de evaluare a rezultatului

Indicatori de dinamică Mod de calcul Explicaţii

Indicele mediu al preţurilor Ip 
Pn
100 Pn=preţul mediu în anul n
de vânzare Pn 1 Pn-1=preţul mediu în anul anterior
Indicele costului de C pmn Cpmn = costul de producţie mediu
I C pm  100
producţie mediu C pmn1 în anul n
Cpmn-1 = costul de producţie
mediu în anul anterior

Rata marjei brute Ro Ro = rezultatul operaţional

Rmbr  100 Rentabilitatea producţiei în CA
CA
 Model de evaluare al rezultatului
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Descreştere sistematică a Ro în ultimii trei ani cu peste 10% pe an
totală chiar dacă Rbr >0, Rex < 0 (pierdere), Rf < 0.
Costurile de producţie cresc mai rapid ca preţurile de vânzare (Icpm >Ip).
Rata marjei brute scade în fiecare din anii analizaţi
2 Adaptare Descreştere sistematică a Ro, sub 10% pe an, Rex < 0, Rf <>0.
insuficientă Costurile de producţie cresc în acelaşi ritm cu preţurile de vânzare.
(Icpm  Ip) iar rata marjei brute scade în ultimul an.
3 Adaptare la Creştere uşoară a Ro, sub 10% în ultimul an, Rex > 0, Rbr < 0 (pierdere
limită mai mică de 10% din capitalul social).
Costurile de producţie cresc sub nivelul preţurilor de vânzare(Ic < Ip).
Marja brută se menţine la nivelul anului anterior sau creşte uşor.
4 Adaptare Creştere a Ro, peste 10% pe an, în ultimii doi ani, Rex >0 în toată
bună perioada analizată, Rbr > 0 în ultimul an (Rnet poate fi negativ).
Marja brută creşte în fiecare an.
5 Adaptare Ro creşte peste 20% în ultimii doi ani, Rnet > 0 (profit peste nivelul
foarte bună maxim al randamentului capitalului pe piaţa monetară).
Rbr > Rex
 Metodă de analiză a rentabilităţii

Indicatori
. Mod de calcul Explicaţii
Rata rentabilităţii Rnet Rnet = rezultatul net
comerciale R rc  100
CA Rentabilitatea vânzărilor

Rata rentabilităţii R La întreprinderi dependente de politica fiscală, fluxurile

economice; Rre  ex 100 financiare şi extraordinare, pentru eliminarea influenţei lor;
Aex
Aex = active de exploatare;
Rentabilitatea utilizării EBE
La întreprinderi dependente de politica de amortizare a
activelor Rre  100 capitalului tehnic.
At EBE = excedentul brut din exploatare
Cham = cheltuieli cu amortizarea capitalului tehnic
EBE = Rex + Cham
At = Active totale
Rbr La întreprinderi în care toate activităţile aduc profit.
Rre  100
At Rbr = rezultat brut
Viteza de rotaţie a CA, Vt Vt = venituri totale (Vex + Vf + Vextr)
VrAt 
activelor în CA sau Vt At
Rata rentabilităţii Rnet Kp = capitalul propriu
financiare a capitalului Rrf  100 Rentabilitatea utilizării capitalurilor
sau veniturilor K p , Vt
Braţul pârghiei A Eficienţa utilizării capitalurilor proprii
financiare B pf  t
Kp
 Model de evaluare al rentabilităţii comerciale

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare Descreştere sistematică cu peste 10% pe an sau valori actuale < 1%
totală
2 Adaptare Descreştere sistematică sub 10% pe an sau valori actuale < 5%
insuficientă
3 Adaptare la Menţinere constantă sau uşoară scădere, în ultimii trei ani
limită
4 Adaptare Creştere sistematică sub 10% pe an, în ultimii doi ani
bună
5 Adaptare Creştere sistematică peste 10% pe an, în ultimii doi ani sau valori
foarte bună actuale >20%
 Model de evaluare al rentabilităţii economice

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare Descreştere sistematică cu peste 20% pe an, valori actuale Rre < 5 %
totală Descreştere simultană a VrAt şi Rrc
2 Adaptare Descreştere sistematică sub 20% pe an, valori actuale Rre < 10%
insuficientă Descreştere VrAt sau Rrc
3 Adaptare la Menţinere constantă sau uşoară scădere, în ultimii trei ani.
limită Creştere VrAt sau Rrc
4 Adaptare Creştere sistematică sub 10% pe an, în ultimii doi ani
bună Valori actuale Rre >20%
5 Adaptare Creştere sistematică peste 10% pe an, în ultimii doi ani.
foarte bună Valori actuale Rre > 40%
 Model de evaluare al rentabilităţii financiare

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare Descreştere sistematică cu peste 10% pe an pentru Rrf şi VrAt
totală
2 Adaptare Descreştere sistematică sub 10% pe an pentru Rrf
insuficientă
3 Adaptare la Menţinere constantă sau uşoară scădere, în ultimii trei ani a Rrf
limită
4 Adaptare Creştere sistematică a Rrf, sub 10% pe an în ultimii doi ani
bună
5 Adaptare Creştere sistematică a Rrf, peste 10% pe an în ultimii trei ani, creştere
foarte bună în ultimii doi ani a VrAt şi Bpf
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a bilanţului financiar
Bilanţul financiar este expresia valorii reale a patrimoniului, cu cea mai mare probabilitate de
valorificare pe piaţă El evidenţiază echilibrul dintre necesarul de finanţat (activul) şi resursele
disponibile la nivelul entităţii (pasivul).

Elemente patrimoniale de activ Elemente patrimoniale de pasiv

Necesar permanent Capitaluri permanente
Active imobilizate, din care: Capitaluri proprii, din care:
-imobilizări necorporale -capital social
-imobilzări corporale -rezerve-rezultat
-imobilizări financiare Provizioane cu termen > 1an
Active circulante pe termen >1an Obligatii cu termen de plată > 1an

Necesar curent Resurse temporare

Active circulante pe termen < 1 an Obligatii cu termen de plată < 1an
-stocuri -credite bancare curente
-creanţe - alte obligaţii curente
-investiţii financiare Provizioane cu termen sub 1 an
-disponibilităţi
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a bilanţului financiar
.
Indicatori ai activului Mod de calcul Explicaţii
Rata activelor imobilizate A Ai = active imobilizate
Rai  i 100 At = Active totale
At
Rata imobilizărilor corporale A Aic = imobilizări corporale
Ric  ic 100
At
Rata activelor circulante Ac = active circulante
A
Rac  c 100
At
Rata stocurilor S = stocuri
S
Rs  100
At
Rata creanţelor Cr Cr = creanţe
Rcr  100
At
Rata disponibilităţilor Disp Disp = disponibilităţi de
Rd  100 trezorerie
At
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a bilanţului financiar
.
Indicatori ai pasivului Mod de calcul Explicaţii
Rata stabilităţii financiare K  Dtl Kpr=capital propriu
pr
Echilibrul surselor de finanţare Rsf   100 Dtl = obligatii pe termen lung
K D
pr t Dt = obligatii totale
Rata autonomiei globale K Echilibrul finanţării din surse proprii
pr
Rag   100
K D
pr t

Rata îndatorării globale D Echilibrul total al finanţării din surse

Rig  t  100 proprii şi atrase
K D
pr t
Rata datoriilor pe termen lung Dtl Echilibrul pe termen lung al finanţării
Rdtl  din surse proprii şi atrase
K pr  Dt

Rata datoriilor pe termen scurt Dts Dts = obligatii pe termen scurt

Rdts  Echilibrul pe termen scurt al finanţării
K pr  Dt din surse proprii şi atrase
 Model de evaluare a bilanţului financiar
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Structură deficitară a activului (Rai sau Rs >90%).
totală Instabilitate financiară datorată insuficienţei resurselor disponibile
(Rsf scade continuu peste 10% pe an sau are o valoare sub 20%).
Autonomie în scădere puternică pe fondul diminuării capitalurilor
permanente şi al creşterii datoriilor (Rag < 50% şi scade continuu).
Grad mare de îndatorare (Rig > 80%).
2 Adaptare Structură inadecvată a activului (Rai sau Rs >80%).
insuficientă Stabilitate financiară redusă ca urmare a resurselor proprii foarte reduse
(Rsf < 40% în ultimii doi ani).
Autonomie redusă (Rag <60% sau scade continuu >10% pe an).
Creşte îndatorarea (Rig, Rdts cresc anual cu >10% şi au valori sub 80%).
3 Adaptare la Structură deficitară a activului (Rai, Rac sau Rs >70%).
limită Stabilitate financiară la limită, grad ridicat de îndatorare pe termen lung
(Rsf < 50%, Rdtl> 80%).
Autonomia este limitată (Rag <50%).
Îndatorarea globală este medie (Rig =50%..65%).
 Model de evaluare a bilanţului financiar
Punctaj Calificativ Semnificaţie
4 Adaptare Structură echilibrată a activului (Rai,Ric, Rac sau Rs <60%, Rs,Rcr
bună constante sau uşoară scădere, sub 10% pe an).
Stabilitate financiară bună (Rsf >50%).
Autonomia financiară este bună (Rag creşte continuu sub 10% sau are
valori >50%), îndatorarea este redusă (Rig, Rdts <50%).
Există surse potenţiale externe pentru finanţarea activităţii (Rdtl < 50%).
5 Adaptare Structură ideală a activului (Rai,Ric, Rac sau Rs sub 50%, Rs,Rcr în
foarte bună scădere, peste 10% pe an).
Stabilitate financiară foarte bună (Rsf > 80%).
Autonomie financiară deplină (Rag>80%).
Grad foarte redus de îndatorare (Rig,Rdtl, Rdts <40%).
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a situaţiei nete
Situaţia netă evaluează măsura în care activitatea economică generează
drepturi patrimoniale proprietarilor sau obligaţii ale acestora, în situaţia lichidării
întreprinderii (situaţia netă de lichidare).
SN  At  Dt  Vavans  Ch prov
Indicatori Mod de calcul Explicaţii
Active totale Bilanţ contabil At

Obligatii totale Bilanţ contabil Dt

Venituri în avans AtnBilanţ contabil Vavans

Cheltuieli cu provizioanele Bilanţ contabil Chprov

Situaţia netă SN= At-Dt-Vavans-Chprov

Indicele SN SN n
I SN  100
SN n1

Indicele activelor totale Atn Atn

I At  100
Atn 1

Indicele datoriilor totale Dtn

I Dt  100
Dtn 1
 Model de evaluare al situaţiei nete

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare Valori negative ale SN în ultimii doi ani.
totală Abatere negativă a SN, ISN < 90%.
I At < I Dt , venituri în avans şi provizioane nesemnificative (1).
2 Adaptare Valori negative ale SN în ultimii doi ani.
insuficientă Abatere negativă sau pozitivă a SN, ISN între 90%-110%.
I At > I Dt , valori semnificative ale Vavans sau Chprov (1)
3 Adaptare la Valori pozitive ale SN în ultimii doi ani, sau în creştere.
limită Abatere pozitivă a SN, ISN < 110%.
I At > I Dt, valori certe ale veniturilor în avans sau provizioanelor (1)
4 Adaptare Valori pozitive ale SN în ultimii doi ani.
bună Abatere pozitivă a SN, ISN > 110%.
I At >I Dt , valori nesemnificative ale provizioanelor (1)
5 Adaptare Valori pozitive ale SN în ultimii doi ani.
foarte bună Abatere pozitivă a SN, ISN >120%.
IAt > I Dt, valori semnificative ale provizioanelor (1).

Pragul de semnificaţie al veniturilor în avans şi provizioanelor, se stabileşte de la caz la caz, funcţie de

(1)
specificul activităţii desfăşurate
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a fondului de rulment
Fondul de rulment reprezintă excedentul resurselor permanente (cu scadenţă > 1 an) asupra
necesarului permanent (active imobilizate cu durată de folosire >1 an) sau al necesarului curent
(active curente cu durată de folosire <1 an) asupra resurselor temporare (cu scadenţă < 1 an).

FR  Acurente  Rtemp FR  R perm  Aimob

 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a fondului de rulment

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Capital propriu Bilanţ contabil Kpr
Obligatii pe termen lung Bilanţ contabil Dtl

Cheltuieli cu provizioanele Bilanţ contabil Chprov

Subvenţii pentru investiţii Bilanţ contabil Sinv

Active imobilizate Bilanţ contabil Aimob

Fondul de rulment propriu FRp = Kpr+Chprov+Sinv-Aimob

Fond de rulment total FR = FRp + Dtl

Indicele FR FRn
I FR  100
FRn1
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a fondului de rulment

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Active circulante Bilanţ contabil Ac
Cu caracter temporar

Cheltuieli în avans Bilanţ contabil Chavans

Necesare într+un ciclu de
Active curente Acrt = Ac + Chavans producţie

Obligatii pe termen scurt Bilanţ contabil Dts

Venituri în avans Bilanţ contabil Vavans

Surse de finanţare pe
Resurse temporare Rtemp = Dts + Vavans termen scurt

Fond de rulment total FR = Acrt - Rtemp

Indicele activelor curente Acrt

I Acrt  n
100
Acrt
n 1

Indicele resurselor temporare Rtemp

I Rtemp  n
100
Rtemp
n 1
 Model de evaluare al fondului de rulment

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală Valori negative ale FR în ultimii doi ani şi în scădere. IFR < 100
FR p < 0 şi în scădere.
IAcr < IRtemp.
2 Adaptare Valoare negativă a FR în ultimul an. IFR < 0 sau >0
insuficientă FR p < 0 şi în scădere.
IAcr < 100 şi IRtemp >100.
3 Adaptare la limită Valoare negativă sau uşor pozitivă a FR în ultimul an.
FR p < 0 dar în creştere.
IAcr > 100.
4 Adaptare bună Valoare pozitivă a FR în ultimul. IFR > 100
FR p > 0 în creştere în ultimul an.
IAcr > IRtemp; IAcr > 100 şi IRtemp >100.
5 Adaptare foarte Valoare pozitivă a FR în ultimii doi ani. IFR > 100
bună FR p > 0 şi în creştere în ultimii doi ani.
IAcr > IRtemp; IAcr > 100 şi IRtemp <100.
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a necesarului de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă nevoile de finanţare ciclice, curente, cele care
generează beneficii constante în cadrul activităţilor de exploatare. El se calculează ca excedent al
activelor ciclice utilizate în procesul de producţie şi resursele temporare, reprezentate de obligaţiile
curente ce sunt asumate în cadrul activităţii de exploatare.

NFR  Acicl  Rtemp

 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a necesarului de fond de rulment
Indicatori Mod de calcul Explicaţii
Stocuri Bilanţ contabil S
Creanţe Bilanţ contabil Cr
Investiţii financiare pe termen scurt Bilanţ contabil IFts

Cheltuieli realizate în avans Bilanţ contabil Chavans

Ce trebuiesc
Active ciclice Acicl = S + Cr + IFts +Chavans susţinute financiar pe
termen scurt

Obligatii pe termen scurt Bilanţ contabil Dts

Venituri în avans Bilanţ contabil Vavans

Surse de finanţare
Resurse temporare (ciclice) Rtemp = Dts + Vavans pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment NFR = Acicl - Rtemp

Indicele NFR NFRn

I NFR  100
NFRn1
 Model de evaluare a necesarului de fond de rulment

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare Valori pozitive ale NFR, în creştere, INFR >200.
totală Lichiditate foarte redusă a activelor ciclice şi exigibilitate în
timp foarte scurt a datoriilor, deficit important de resurse.
2 Adaptare Valori pozitive ale NFR, în creştere, INFR >100.
insuficientă Dificultăţi de încasare sau costuri mari de producţie.
3 Adaptare la Valoare pozitivă a NFR în ultimul an, în scădere (INFR < 0),
limită sau:
Valoare negativă a NFR în ultimul an, în creştere, INFR>100.
4 Adaptare bună Valoare pozitivă sau negativă a NFR, INFR>100.
Indicele datoriilor pe termen scurt mai mic decât cel al creanţelor.
Există o bună lichiditate a creanţelor şi datoriilor pe termen
scurt. Este asigurat echilibrul financiar pe termen scurt.
5 Adaptare Valoare uşor negativă a NFR în ultimii doi ani, INFR>100.
foarte bună Indicele datoriilor pe termen scurt mai mic decât cel al
activelor ciclice.
Foarte bună circulaţie a activelor şi a resurselor
 Diagnosticul echilibrului financiar
Metodă de analiză a trezoreriei nete
Trezoreria netă exprimă excedentul activelor lichide (trezoreria activă) faţă de pasivele lichide
(trezoreria pasivă) reflectând astfel gradul de valorificare al fondului de rulment prin necesarul de
fond de rulment.

TN  FR  NFR TN  Alichide  Plichide

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Fond de rulment FR = Acrt - Rtemp

Necesar de fond de rulment NFR = Acicl - Rtemp
Trezoreria netă TN = FR – NFR
Disponibilităţi băneşti (Alichide) Bilanţ contabil
Credite de trezorerie (Plichide) Bilanţ contabil
Indicele TN TN n
ITN  100
TN n1
 Model de evaluare a trezoreriei nete

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare TN<0, FR<0, NFR>0.
totală Creditele de trezorerie sunt peste nivelul disponibilităţilor băneşti şi
finanţează în parte investiţiile.
2 Adaptare TN<0, FR<0, NFR<0.
insuficientă Creditele de trezorerie şi datoriile comerciale finanţează în parte
investiţiile.
3 Adaptare la TN<0, FR>0, NFR>0 sau TN>0, FR<0, NFR<0.
limită Active ciclice mari finanţate în parte din credite pe termen lung sau
datoriile pe termen scurt (comerciale) finanţează în parte investiţiile.
4 Adaptare TN>0, FR>0.
bună Întreprinderea se autofinanţează din resurse proprii sau comerciale.
Disponibilităţile sunt peste nivelul creditelor de trezorerie, care nu se
justifică în totalitate.
5 Adaptare TN0, FR>0, NFR>0.
foarte bună Credite de trezorerie la nivelul disponibilităţilor.
Echilibru financiar pe toate planurile.
 Diagnosticul riscului economic
Metodă de analiză a riscului de rentabilitate
„Rata rentabilităţii financiare” nu reflectă şi riscurile pe care societatea şi le asumă
pentru obţinerea profitului.
Riscul de rentabilitate (de exploatare, financiar, total) se referă la posibilitatea de
neacoperire a cheltuielilor de fabricaţie din veniturile obţinute.

Riscul de exploatare este consecinţa influenţei structurii costurilor de fabricaţie (costuri

fixe, costuri variabile) asupra rezultatului exploatării.

Riscul financiar este consecinţa structurii finanţării activităţilor din cele două surse:
proprii şi împrumutate.

Riscul total cumulează riscul de exploatare cu cel financiar.

 Metodă de analiză a riscului de rentabilitate
Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Coeficientul levierului din Rexp  CF CF=costurile fixe

exploatare CLE 
Rexp Rexp = rezultat din exploatare
Sensibilitatea Rexp la variaţia
profiturilor nete din vânzare CLE> 2 * CLEref -risc maxim
Coeficientul levierului financiar Rexp Cfin = Cheltuieli financiare
Sensibilitatea rezultatului net la CLF 
variaţia Rexp Rexp  C fin CLF> 2 * CLFref -risc maxim

Coeficientul levierului total CLT  CLE  CLF

Sensibilitatea rezultatului net la
variaţia veniturilor din vânzare

Cifra de afaceri critică CF c pm CF=costurile fixe

CAcr  rcv 
1  rcv p vm rcv = rata costurilor variabile
cpm = costul de producţie mediu
pvm = preţul de vânzare mediu
Gradul de utilizare a Qmax = capacitatea maximă de
capacităţii de producţie în CAcr producţie
Gcr   100
punctul critic Qmax  Pmed Pmed = preţul mediu de vânzare
pe piaţă
Poziţia de piaţă CA  CAcr CA = cifra de afaceri
Sensibilitatea vânzărilor la variaţia '   100
CAcr
cererii pe piaţă
 Model de evaluare a riscului de rentabilitate

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare CLE, CLF la nivel maxim şi în creştere în ultimii 3 ani.
totală ’ < 0 în ultimii 3 ani; Gcr >80%
2 Adaptare CLT la nivel maxim chiar dacă CLE sau CLF sunt la
insuficientă nivel mediu. CLE în stagnare sau creştere uşoară în
ultimii 3 ani.
’ < 5% în ultimii 3 ani; Gcr >70%
3 Adaptare la CLT la nivel mediu sau peste, în stagnare sau variaţie
limită uşoară în ultimii 3 ani. CLE în scadere.
’ < 50% în ultimul an; Gcr =50%
4 Adaptare CLT sub nivelul mediu, în scădere în ultimul an.
bună CLE, CLF la nivel mediu, în scădere în ultimii 3 ani.
’ >50% în ultimii 2 ani; Gcr <40%
5 Adaptare CLT, CLE şi CLF sub nivelul mediu, în scădere în
foarte bună ultimii 3 ani.
’ >100% în ultimii 3 ani; Gcr <30%
 Exemplu de calcul
Indicatori Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Cifra de afaceri totală [lei]

1083455 1417402 1544060
Cifra de afaceri critică [lei]
1182533 1026438 1151086
Rezultat din exploatare [lei]
-624731 -362089 130816
Costurile fixe ale întreprinderii[lei] 1265421 1225285 1040670

Cheltuieli financiare [lei] 45090 117357 42344

Faceţi analiza diagnostic a riscului de rentabilitate cunoscând că valorile de referinţă

pentru indicatorii luaţi în calcul sunt: CLE=10; CLF=1,2; CLT=12

Indicatori Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Coeficientul levierului din exploatare (CLE)

-1,03 -2,38 8,95
Coeficientul levierului financiar (CLF)
0,93 0,76 1,48
Coeficientul levierului total (CLT)
-0,95 -1,81 13,23
Poziţia de piaţă (’)
-8,4% 38% 34%

Concluzii: Adaptare la limită

CLE, uşor peste nivelul mediu; CLF, la nivelul mediu; CLT, peste nivelul mediu în ultimul
an; ’ < 50%
 Diagnosticul riscului economic
Metodă de analiză a riscului de faliment
Falimentul este o stare de dificultate financiară majoră şi se referă la incapacitatea întreprinderii de
a genera lichidităţi la nivelul datoriilor curente.
Necesitatea de anticipare rapidă a stării premergătoare de faliment, impune metode rapide de
diagnosticare de tipul scoring pe baza unor modele statistice.
Modelul Anghel
Domeniu de utilizare: întreprinderi româneşti din toate domeniile de activitate

A  5,676  6,3781 X1  5,3932  X 2  5,1427  X 3  0,0105  X 4

unde:
X1 = rata rentabilităţii veniturilor (Pnet/Vtot)
X2 = rata de acoperire a datoriilor din fluxul de lichidităţi (TN/Dt)
X3 = rata de îndatorare a activului (Dt/At)
X4 = perioada de achitare a obligaţiilor (Smed ct. 40..../Rcr ct. 40..x 365 zile)

Interpretare rezultate:
Pentru A < 0: situaţie iminentă de faliment
Pentru 0 < A < 2,05: situaţie financiară incertă ce îndeamnă la prudenţă
Pentru A > 2,05: situaţie financiară bună, fără risc de faliment
 Diagnosticul riscului economic
Modelul Conan - Holder
Domeniu de utilizare: întreprinderi mici şi mijlocii cu activitate de producţie, comerţ,
transport, servicii

Z  0,24  X1  0,22  X 2  0,16  X 3  0,87  X 4  0,1 X 5

unde:
X1 = Excedentul brut din exploatare (EBE) /datorii totale
X2 = capital permanent/total active
X3 = valori realizabile şi disponibile (stocuri+creanţe)/total active
X4 = costul creditării (cheltuieli financiare)/cifra de afaceri
X5 = cheltuieli cu personalul/valoarea adăugată
Interpretare rezultate:
Pentru Z < - 0,15 : risc major de faliment
Pentru - 0,15 < Z < 0,04: risc mare de faliment
Pentru 0,04 < Z < 0,1: risc mediu de faliment
Pentru 0,1 < Z < 0,16: risc redus de faliment
Pentru Z > 0,16: risc inexistent de faliment
 Diagnosticul riscului economic
Modelul AFDCC2HR
Domeniu de utilizare: hoteluri şi restaurante

AFDCC2 HR  13,2770  0,005 X 1  0,2073 X 2  0,0468 X 3  0,0028 X 4  0,8948 X 5

 Model de evaluare a riscului de rentabilitate

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare A < 0 sau: Z < - 0,15 în ultimii doi ani ,tendinţe descrescătoare sau:
totală AFDCC2HR<-3
2 Adaptare A < 0 tendinţă crescătoare sau: - 0,15 < Z < 0,04 in ultimul an
insuficientă sau: -3 <AFDCC2HR < -1
3 Adaptare la 0 < A < 2,05 în ultimul an, tendinţă descrescătoare
limită sau: 0,04 < Z < 0,1 sau: -1<AFDCC2HR <1
4 Adaptare 0 < A < 2,05 în ultimul an, tendinţă crescătoare sau : 0,1<Z<0,16
bună sau: 1<AFDCC2HR <1,5
5 Adaptare A > 2,05 în ultimul an, tendinţă crescătoare sau: Z > 0,16 sau :
foarte bună AFDCC2HR >1,5
 Exemplu de calcul
Pensiune agroturistică

Indicatori Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Active circulante[lei] 19337 17169 49261

Obligatii pe termen < 1 an [lei] 49414 8774 8163
Obligatii pe termen > 1 an [lei] 375899 146404 135865
Capital propriu [lei] 220055 463305 508410
Cifra de afaceri totală [lei] 140445 139164 164468
Valoarea adăugată [lei] 83975 72276 105091

Faceţi analiza diagnostic a riscului de faliment folosind modelul AFDCC2HR

Indicatori Anul n-2 Anul n-1 Anul n

X1
X2
X3
X4
X5
AFDCCHR

Concluzii:
 Exemplu de calcul
Pensiune agroturistică

Indicatori Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Active circulante[lei] 19337 17169 49261

Obligatii pe termen < 1 an [lei] 49414 8774 8163
Obligatii pe termen > 1 an [lei] 375899 146404 135865
Capital propriu [lei] 220055 463305 508410
Cifra de afaceri totală [lei] 140445 139164 164468
Valoarea adăugată [lei] 83975 72276 105091

Faceţi analiza diagnostic a riscului de faliment folosind modelul AFDCC2HR

Indicatori Anul n-2 Anul n-1 Anul n

X1 25,38 25,38 25,38
X2 0,7 1,31 1,31
X3 50,87 50,87 50,87
X4 522 401 315
X5 14,66 14,66 14,66
AFDCCHR 1,03 1,50 1,74

Concluzii: Risc inexistent de faliment

AFDCC2>1,5;