ARTICULAŢIA GLEZNEI

Se mai numeste si articulatia talocrurala, participand oasele gambei si talusul. Privita

anterior are aspectul unei chei formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei ce
se muleaza pe o suprafata situata pe fata posterioara a astragalului (trohleea
talusului).
Privita din profil se observa ca cele doua suprafete articulare au o forma cilindrica
(superior un cilindru gol, inferior un cilindru plin). Aceste suprafete sunt acoperite de
cartilaj.
Corespondenta dintre
suprafetele articulare este
destul de precisa:
- trohleea talusului este
prelungita lateral de cele
doua feţe maleolare ce se
vor articula cu cele doua
maleole.
- in partea interna (tibiala)
suprafetele sunt aproape
verticale.
- in partea externa (fibulara)
suprafetele sunt mai
curbate, oblice si coboara
mai jos
Suprafeţele articulare

A – Suprafaţa de
contatct în condiţii
normale
B – Suprafaţa de
contact la o
deplasare laterală a
talusului cu 2mm
 Articulaţia tibio-fibulară:
◦ Permite o mobilitate scăzută
(câteva grade) datorită
existenţei membranei
interosoase
 Articulaţia talocrurală sau
articulaţia gleznei:
◦ Articulaţie cilindrică (tip
balama) formată din talus,
maleola laterală a fibulei şi
suprafaţa inferioară a tibiei
◦ Mişcările permise sunt:
flexie (dorsiflexie) şi
extensie (flexie plantară)
 Dorsiflexia: între 0o şi 20o;
Flexia plantară: între 0o şi 50o

Centrul instantaneu de rotaţie pentru articulaţia

gleznei pentru o mişcare de la flexie plantară
completă la dorsiflexie completă
În timpul mersului normal:
Dorsiflexia: 10o;
Flexia plantară: 20o cu genunchiul în extensie
Extensor Extensor
Tibialis
Digitorum Hallicus
Anterior
Longus Longus
Grupul superficial Grupul profund

Flexor Flexor
Tibialis
Gemeni Soleus Plantaris Digitorum Hallicus
Posterior
Longus Longus
Statica articulaţiei gleznei

Când un pacient este în sprijin

bipodal, fiecare articulaţie a
gleznei preia jumătate din
greutate corpului.

Într-o analiză statică, forţa care

acţionează în articulaţia gleznei
este influenţată de acţiunea
muşchilor gastrocnemieni şi
soleus, prin intermediul
tendonului lui Achile.

R – forţa rezultantă ce acţionează

asupra articulaţiei gleznei;
S – forţa de reacţiune din partea
solului
A – Forţa cu care acţionează muşchii soleus şi gemeni (gastrocnemieni) prin
intermediul tendonului lui Achile
Dinamica articulaţiei gleznei

R – Forţa de reacţiune de la nivelul gleznei

S – Forţa de reacţiune de la nivelul solului
G – Forţa de greutate a piciorului
FA – Forţa dată de muşchiului triceps sural
(prin intermediul tendonului lui Achile)
Fta – Forţa dată de muşchiul tibial anterior

Variaţia forţei de reacţiune de la nivelul

articulaţiei gleznei pentru perioada temporală,
din timpul unui ciclu de mers, pentru care
planta este în contact cu solul
Dinamica articulaţiei gleznei

Variaţiile componentelor forţei de

reacţiune de la nivelul articulaţiei gleznei
pentru perioada temporală, din timpul
unui ciclu de mers, pentru care planta
este în contact cu solul:
- Rn – componenta verticală (normală);
- Rt – componenta orizontală (verticală);
- G – forţa de greutate a pacientului.

Diagramele sunt înregistrate pentru

situaţia unei glezne normale şi pentru un
pacient cu endoproteză de gleznă,
înainte de intervenţia chirurgicală şi
după intervenţia chirurgicală.
 Serveste la:
◦ Suport de baza care asigura stabilitatea posturala
◦ Absoarbe socurile
◦ Genereaza propulsie
◦ Asigura rigiditate la contactul calcaiului cu solul
 Se imparte in:
◦ Piciorul posterior (retropicior)
◦ Piciorul mijlociu
◦ Piciorul anterior (antepicior)
Talus

Calcaneu
 Navicular (scafoid)
◦ Punte de legatura pentru
miscarile intre piciorul
posterior si piciorul anterior
 Cuboid
 Cuneiforme (primul, al doilea si
al treilea)
 Falange (14)

 5 metatarsiene
 14 falange
 Contribuie la formarea arcurilor care
distribuie greutatea corpului pe
suprafata plantara Metatarsiene (5)
 Articulatia subtalara
◦ Articulaţie între talus şi calcaneu
◦ Articulaţie plană (de alunecare -
glisare)
◦ Converteşte rotaţia tibială în
supinaţia şi pronaţia antepiciorului

Axele de miscare ale articulatiei

subtalare se afla intre aproximativ
42° in planul sagital si aproximativ
16° in planul orizontal
4 Variaţii anatomice distincte
(Bruckner, 1987):
A. trei faţete;
B. două faţete (tranzitoriu);
C. două faţete (simple);
D. două faţete (special);

Ligamentele articulaţiei subtalare

1. talo-calcaneal - limitează inversia şi eversia
2. talo-calcaneal lateral - limitează inversia
3. talo-calcaneal posterior – relativ nesemnificativ
Axul tibiei, axul vertical al talusului şi axul
vertical al calcaneului se află pe aceeaşi
dreaptă.
- Miscare triplanară – mişcările principale fiind pronaţia şi supinaţia
- Natura mişcării articulaţiei subalare depinde de felul în care este încărcat piciorul –
fără sprijin pe sol (lanţ deschis) cu sprijin pe sol (lanţ închis)

Pronaţie

Supinaţie
Pronaţia articulaţiei subtalare

1. Lanţ deschis:
a. calcaneul se mişcă liber,
b. talusul este blocat în articulaţia gleznei
c. apar abducţia, o eversia şi dorsiflexia
calcaneului

2. Lanţ închis:
a. mişcarea calcaneului este
restricţionată de greutatea corpului,
b. apar o eversia calcaneului, flexia
plantară şi adducţia talusului,
c. piciorul face mişcări de abducţie şi
dorsiflexie,
d. tibia face o rotaţie internă
Supinaţia articulaţiei
subtalare

1. Lanţ deschis:
a. calcaneul face o mişcare de
adducţie, inversie şi flexie plantară

2. Lanţ închis:
a. calcaneul face o mişcare de
inversie,
b. talusul face o mişcare de
dorsiflexie şi abducţie,
c. piciorul face mişcări de adducţie şi
flexie plantară,
d. tibia se roteşte în exterior
Se produce, fie datorită unei dezaxări dintre
calcaneu şi talus, prin dezechilibre ligamentare sau
musculare, fie datorită unei varizări a antepiciorului
Se produce, fie datorită unei dezaxări dintre
calcaneu şi talus, prin dezechilibre ligamentare sau
musculare, fie datorită unei valgizări a antepiciorului
◦ Realizează legătura dintre
antepicior şi retropicior;
◦ Articulaţii între talus, navicular,
calcaneu şi cuboid;
◦ Clasificate ca articulaţii plane.
 Axele de mişcare ale piciorului mijlociu

Axa longitudinală a piciorului

mijlociu (ALPM):
- Pronaţie şi supinaţie;
- În planul frontal – predomină
mişcarea de inversie şi eversie;
- Permite rotaţia retropiciorului –
adaptare la terenul neregulat;
- Compensează mişcările
articulaţiei subtalare (pronaţia
subtalară → supinaţia ALPM);
- contracţia tibialului anterior
produce supinaţia ALPM.
Axa oblică a piciorului mijlociu (AOPM):
- Pronaţie şi supinaţie;
- În planul sagital – predomină mişcarea de dorsiflexie / flexie plantară;
- În planul transvers – predomină mişcarea de abducţie / adducţie;
- Forţa de reacţiune a solului (laterală) duce la pronaţia / stabilizarea antepiciorul şi
retropiciorul;
- contracţia muşchiului peroneus longus nu permite rotaţia în jurul AOPM;
Cinematica articulaţiilor piciorului mijlociu
INVERSIA PICIORULUI - amplitudinea de
miscare intre 0 si 35 de grade.
Agenţi limitatori:
tensionarea ligamentelor externe ale tarsului;
tensionarea muschilor peronieri;
contactul oaselor tarsului pe marginea interna
Agenţi motori:
muschiul principal - muschiul tibial posterior;
muschi accesori: lungul flexor comun al
degetelor, lungul flexor propriu al halucelui,
gemenul intern
EVERSIA PICIORULUI - amplitudinea de
miscare intre 0 si 15 grade
Agenţi limitatori:
tensionarea ligamentelor interne ale tarsului;
tensionarea muschilor tibiali anterior si posterior;
contactul oaselor tarsului pe marginea externa
Agenţi motori:
lungul peronier;
scurtul peronier;
muschi accesori; peronierul anterior
Abducţia şi adducţia
Are loc în planul transvers şi se realizează în jurul componentei verticale a axei
oblice a piciorului mijlociu (AOPM);
Acest tip de mişcare poate fi realizată numai în lanţ închis, pentru a se suprima
mişcarea de dorsiflexie / flexie plantară care se realizează în jurul componentei
sagitale a AOPM şi a mişcării de pronaţie/ supinaţie care se realizează în jurul
componentei frontale a AOPM
 Legătură care oferă tranziţia între
retropicior şi antepicior
 Supinaţia retropiciorului oferă o
pârghie rigidă
 Când retropiciorul se află în
supunaţie articulaţiile piciorului
mijlociu au abilitatea de a o
compensa şi de a o limita.

 Când retropiciorul se
află în pronaţie
articulaţiile piciorului
mijlociu o pot
compensa în scopul
maximizării
contactului plantar la
nivelul antepiciorului
 Cuneiformul medial cu primul metarsial
 Cuneiformul intermediar cu al doilea metarsial
 Cuneiformul lateral cu al treilea metarsial
 Cuboidul cu al patrulea şi al cincilea metarsial
 Articulaţii de alunecare mici
 Permit piciorului să se adapteze suprafeţelor
neregulate
 Toate sunt articulaţii de tip condilar
 Pot executa mişcări de: flexie/extensie
(dorsiflexie şi flexie plantară), abducţie/adducţie
 O dorsiflexie mare permite sprijinul corpului
numai pe articulaţiile metatarso-falangiene
 Articulaţii tip
balama
 Falangele au rolul de
a realiza tranziţia
sprijinului de pe un
picior pe altul
 Arcul longitudinal
◦ Arcul longitudinal lateral
◦ Arcul longitudinal medial
 Arcul transvers
 Au rol de suport
 Absorb şocurile
◦ Arcul longitudinal medial
 Transmiterea greutăţii de la retropicior la
antepicior
◦ Arcul longitudinal lateral
 Creşte mobilitatea piciorului
 Ligamentele principale care conferă stabilitate
arcurilor piciorului sunt:
◦ ligamentul calcaneonavicular
◦ Ligamentul plantar lung
◦ Fascia plantară
◦ Ligamentul plantar scurt (caneo-cuboid)
 Suportă greutatea corpului
 Se comportă ca o pârghie
 Ligamentele sunt active în poziţie staţionară şi se comportă ca
un troliu
 Muşchii plantari sunt activi în propulsie
 Normal
 Pes Planus: picior plar
 Pes Cavus: arc supracurbat
 Intrinseci - muşchii care au atât originea cât şi
inserţia pe picior
 Extrinseci - muşchii care au numai inserţia pe
picior
 Primul strat (superficial)
◦ Abductor Hallicus
◦ Flexor Digitorum Brevis
◦ Abductor Digiti Minimi
 Al doilea strat
◦ Quadratus Plantae
◦ Lumbricales
 Al treilea strat
◦ Adductor Hallicus
◦ Flexor Hallicus Brevis
◦ Flexor Digiti Minimi
 Al patrulea strat
◦ Plantar Interosseous
◦ Dorsal Interosseous