NOI

PARTICULARITĂŢI ÎN EPIDEMIOLOGIA ŞI
TRATAMENTUL CANCERULUI GLANDEI
TIROIDE.
Cancerul glandei tiroide la momentul actual
nu prezintă o maladie rar întâlnită, cum era
socotită până nu demult. În ultimele dece-nii
ale sec.XX, după exploziile nucleare din
Japonia şi după catastrofa de la Cernobâl s-a
înregistrat o creştere bruscă şi semnificativă
a incidenţei cancerului tiroidian, cu o tendinţă
de creştere în continuare.
 Morbiditatea şi mortalitatea prin cancer tiroidian

Indicii morbidităţii prin cancer tiroidian variază în diferite ţări de la

0,8 la 9,4 la 100.000 populaţie la femei şi 0,6-2,6 – la bărbaţi.
Conform statisticii pe a.2002 pe glob se înregistrează anual cca
140.000 cazuri noi de cancer tiroidian (103.589 femei şi 37.424
bărbaţi), cea mai înaltă incidenţă fiind înregistrată în Polinezia,
Micronezia, insulele Hawaii şi Islanda. Destul de înalţi sunt indicii
morbidităţii în SUA, Australia, Noua Zelandă, Belorusia, Ukraina.
[Лихтарев И.А., 2009 г.].
Rata morbidităţii prin patologii nodulare tiroidiene în Republica
Moldova conform datelor din “Cancer-registru” a constituit în
perioada anilor 1985-2008 -11,5 la 100.000 populaţie la femei şi 5,2-
6,3 – la bărbaţi.
Raportul „femei/bărbaţi” a constituit 8:1 în 2008 faţă de 3:1 în
1985 (anul precedent catastrofei de la Cernobâl).
 Dinamica incidenţei prin carcinom tiroidian în R.Moldova
la 100.000 locuitori (conform datelor Registrului Naţional de Cancer)

7
6
5
4
3
2
1
0
1998

2005
1995
1996
1997

1999
2000
2001
2002
2003
2004

2006
2007
2008
2009
2010
Astfel, pe parcursul ultimilor 15 ani se observă creşterea incidenţei prin cancer
tiroidian mai bine de 3 ori (de la 1,6 %ooo în anul 1995, pînă la 6,1 %ooo în anul
2010).
 Repartiţia teritorială a bolnavilor cu patologie nodulară a
Localitatea Cazuri
glandei tiroide pe localităţile R.Moldova
înregistrate
or. Chişinău 788 raionul Orhei 75
or. Bălţi 128 raionul Dubăsari 41
or.Tiraspol 151 raionul Nisporeni 31
or.Tighina 115 raionul Străşeni 48
raionul Briceni 44 raionul Criuleni 35
raionul Ocniţa 37 raionul Grigoriopol 10
raionul Edineţ 63 raionul Hânceşti 40
raionul Donduşeni 31 raionul Ialoveni 33
raionul Rîşcani 31 raionul Anenii-Noi 32
raionul Dorchia 31 raionul Leova 23
raionul Soroca 49 raionul Cimişlia 20 peste 8,0 %ooo
raionul Glodeni 34 raionul Căuşeni 40 6,0-7,9 %ooo
raionul Floreşti 36 raionul Slobozia 38 4,0-5,9 %ooo
raionul Camenca 10 raionul Ştefan-Vodă 32 până la 4,0 %ooo
raionul Făleşti 46 raionul Basarabeasca 10
raionul Sângerei 54 raionul Comrat 35
raionul Râbniţa 32 raionul Cantemir 18
raionul Ungheni 71 raionul Ciadîr-Lunga 28
raionul Teleneşti 36 raionul Taraclia 8
raionul Rezina 22 raionul Cahul 42
raionul Călăraşi 24 raionul Vulcăneşti 9
 Repartiţia teritorială a bolnavilor cu carcinom tiroidian pe
Localitatea Cazuri
localităţile R.Moldova
înregistrate
or. Chişinău 346 raionul Orhei 36
or. Bălţi 50 raionul Dubăsari 18
or.Tiraspol 68 raionul Nisporeni 17
or.Tighina 51 raionul Străşeni 25
raionul Briceni 24 raionul Criuleni 19
raionul Ocniţa 11 raionul Grigoriopol 5
raionul Edineţ 29 raionul Hânceşti 18
raionul Donduşeni 12 raionul Ialoveni 17
raionul Rîşcani 19 raionul Anenii-Noi 19
raionul Dorchia 13 raionul Leova 8
raionul Soroca 28 raionul Cimişlia 9
peste 3,5 %ooo
raionul Glodeni 16 raionul Căuşeni 19
2,5-3,4%ooo
raionul Floreşti 19 raionul Slobozia 17
1,5-2,4%ooo
raionul Camenca 5 raionul Ştefan-Vodă 19
până la 1,5%ooo
raionul Făleşti 19 raionul Basarabeasca 9
raionul Sângerei 22 raionul Comrat 19
raionul Râbniţa 14 raionul Cantemir 9
raionul Ungheni 31 raionul Ciadîr-Lunga 16
raionul Teleneşti 16 raionul Taraclia 3
raionul Rezina 13 raionul Cahul 24
raionul Călăraşi 10 raionul Vulcăneşti 2
 Stările precanceroase ale glandei tiroide

În ultimii ani, s-au efectuat diverse studii pentru a stabili corelaţia

dintre patologiile benigne şi cancerul glandei tiroide. [Ţîbîrnă A. 2008].
După cum a fost menţionat în repetate rânduri, cancerul tiroidian se
dezvoltă, în marea majoritate a cazurilor, pe un teren modificat, pe aşa-
numitul fond precanceros. Din aceste maladii sunt implicate în
cancerogeneză mai ales:
1) guşa nodulară, în special, cea solitară;
2) tireoidita autoimună;
3) struma Haşimoto.

1. Guşa nodulară, mai ales forma solitară, fără semne de tireotoxicoză

exagerată, întotdeauna este suspectă de cancer. Aceşti noduli pot fi
adenoame sau chisturi.

2. Tiroidita autoimună este o maladie cu caracter inflamator, care duce

la creşterea glandei în volum, preponderent asimetric, suprafaţa glandei
este netedă, consistenţa dură. La dimensiuni exagerate poate provoca
răguşeală, disfagie, dispnee.

3. Struma Haşimoto este o maladie benignă a glandei tiroide, ca o

manifestare a limfomatozei.
Clasificarea histologică a cancerului glandei tiroide
OMS, 2002
Stadializarea clinică conform clasificaţiei UICC
 Diagnosticul cancerului tiroidian
Diagnosticul cancerului tiroidian, mai ales a formelor înalt diferenţiate, prezintă dificultăţi.
Erorile diagnostice constituie 50%, iar 60% din cancere se depistează la st.III-IV. La stadiile
iniţiale erorile diagnostice pot ajunge până la 80-100%. [Clipca A. 2008; Milcu Şt., 1984.]
În departamentul „Chirurgia tumorilor capului şi gâtului” al Institutului Oncologic din Chişinău
a fost elaborat şi implementat în practică un algoritm de diagnostic al adenomului şi al
cancerului tiroidian, care permite depistarea cancerului incipient pe fondul proceselor
pretumorale în ≈65,2% cazuri. [A. Clipca, 2005; A. Ţîbîrnă, 2010].

Manifestări clinice (anamneza,

examen vizual, palpator)

Scintigrafia Examen
Sonoelastografie
glandei tiroide ultrasonografic

Tomografie computerizată
în caz de necesitate

Puncţie aspirativă
(examen citologic)

Monitorizarea tratamentului Tratament chirurgical al

de corecţie a homeostazei formaţiunilor nodulare ale G T

Examen morfologic detaliat cu

evaluarea gradului de displazie
 Manifestările clinice

În cancer tiroidian există acuze de ordin local şi general.

Locale:
* prezenţa formaţiunii nodulare;
* prezenţa patologiei nodulare şi a cancerului glandei tiroide în
familie (la rude de gradul I şi II);
* senzaţii de presiune şi discomfort;
* disfonie, răguşeală, dureri.
Generale:
* iritabilitate accentuată;
* tahicardie;
* astenie;
* exoftalm;
* tulburări de somn;
* diaree;
* dismenoree;
* scăderea capacităţii de muncă.
 Palparea

Localizarea glandei tiroide pe suprafaţa anterioară a gâtului

permite examenul vizual şi palpator al glandei fără mari dificultăţi. În
majoritatea cazurilor pacienţii se adresează medicului, atunci când ei înşişi
sau cineva dintre rude observă deformarea reliefului suprafeţei anterioare a
gâtului, datorită apariţiei nodulului sau creşterii volumului glandei. Tot
vizual poate fi apreciat şi relieful ţesuturilor cutanate din regiunea glandei.
Prin palpare se poate determina:
* Poziţia glandei: obişnuită sau parţial retrosternală;
* Creşterea volumului glandei: simetrică, asimetrică;
* Relieful: neted, tuberos;
* Localizarea nodulului: lobul drept, lobul stâng, istm;
* Consistenţa glandei sau/şi a nodului: moale, elastică, dură;
* Mobilitatea glandei: mobilă, parţial fixată în timpul actului de de-
glutiţie.
Tuberozitatea, consistenţa dură şi mobilitatea redusă a nodulilor
tiroidieni sunt semne de suspiciune de malignizare a acestora şi în acest
caz este necesar un examen complex detaliat.
Ultrasonografia ocupă un loc important în medicina moder-nă în aproape toate
domeniile medicinei, inclusiv şi în diagnosticul cancerului tiroidian.
Datorită progresului tehnic şi tehnologic la momentul actual prin ultrasonografie
(USG) pot fi depistaţi şi noduli mai mici de 1 cm în diametru (microcarcinoame).

Semnele ecografice, studiate în cadrul examinării

pacienţilor cu patologii nodulare ale glandei tiroide sunt:
* prezenţa nodulilor;
* conturul nodulilor: a) regulat; b) iregulat;
* densitatea diferită faţă de ţesutul sănătos;
* ecogenitate diferită;
* asimetrie a lobilor;
* deformarea capsulei;
* prezenta calcinatelor;
* prezenta adenopatiilor.
Pentru a cerceta starea fluxului de sânge în glandă se
recurge la ecografia Doppler.
 SONOELASTOGRAFIA
Pentru precizarea diagnosticului preoperator pacienţii cu patologie
nodulară suspectă la malignizare au fost supuşi adăugător metodei
non-ivazive – sonoelastografiei. Elasticitatea a fost clasificată după 4
semne: scorul elasticităţii - SE1-nodul colorat omogen în verde
(consistenţă moale); SE2 – nodul colorat predominant în verde cu arii
mici colorate în albastru; SE3 – nodul colorat predominant în albastru
cu zona neînsemnată colorată în verde (elastic); SE4 – nodul complet
colorat în albastru în comparaţie
cu ţesutul tiroidian normal (dur).
Scintigrafia glandei tiroide.

Scintigrafia se bazează pe capacitatea de absorbire de către ţesutul glandular

tiroidian a radioizotopilor de i131, P32, Tc99 m ş. a. Parenchimul afectat nu
absoarbe aceşti radioizotopi, astfel apar aşazisele zone „reci”, cele care au
absorbit alcătuiesc zonele „fierbinţi” sau „calde”.
Metoda nu este absolut specifică pentru tumori maligne, pentru că un astfel de
tablou pot prezenta şi tumorile benigne.
Prin metoda scintigrafică se determină următorii parametri: simetria glandei,
structura uniformă sau neuniforma, intensitatea accentuată sau scăzută de
absorbţie, prezenţa focarelor „reci”, „fierbinţi”, „calde”.
Prezenţa focarelor reci atenţionează asupra unei posibile malignizări.
 Tomografia computerizată în diagnosticul formaţiu-nilor nodular-
difuze ale glandei tiroide nu şi-a găsit o aplicare largă din cauză că
nu este destul de informativă, dar este foarte costisitoare.
Se aplică doar în cazuri neclare, când este necesară o informaţie
mai exactă despre integritatea capsulei glandulare.

1 2

2
2

3 1

TC a glandei tiroide: Forma asimetrică a glandei tiroide.
Lobul stâng mărit în volum, pe secţiune se apreciază
prezenţa zonei de calcinat de 10 x 7 mm de formă
neregulată fără penetrarea capsulei organului. În lobul
drept la fel se apreciază calcinate organizate de dimensiuni
3 x 4 mm, adiacente cu zonă de induraţie a stromei fără
extindere după limita organului.
TC spiralată multisecţională cu angiografie. În lobul drept se
apreciază pe suprafaţa anterioară o formaţiune hipodensă,
forma ovoidă, bine delimitată, dimensiunile – 9,8 x 14,6 x 15mm,
După administrarea substanţei de contrast cu preparatul
Omnipaque350 50ml sa vizualizat captarea soluţiei în glanda
tiroidă până la 131UH . În polul inferior se determină un nodul
cu captare mai redusă decât ţesutul tiroidian normal. În adiacenţa
tumorii zonă de fibroză cu captare redusă a masei de contrast.
Vasele cervicale de aspect normal.
 Biopsia aspirativă şi examenul citologic
Biopsia punctată poate fi efectuată sub control manual sau prin ecoghidare,
exactitatea celei de a doua variante fiind de 68% faţă de 48% în prima.
Puncţia se efectuează cu ac subţire, cu calibru de 19-20G (ga-uze).
În caz dacă formaţiunea nodulară are un diametru mai mare de 1-2 cm se
recomandă să se puncteze material din 2-3 zone ale formaţiunii.
Materialul punctat se colorează după metode speciale şi se studiază la
microscop.
O colectare corectă permite depistarea cancerului glandei tiro-ide în 80-96%
cazuri, iar tipul histologic se poate determina cu preci-zie în 60-70% cazuri.

Citogramă (amplificarea x 100). Carcinom folicular (din celule Hurtle).

Citograma reprezintă un carcinom papilar (amplificarea x 40).
Coplex din celule polimorfe cu citoplasă oxifilă, cu formare de structură
Se apreciază structură masivă papiliformă din celule tumorale
atipică microfoliculară (marcate). Nucleele polimorfe, anizocrome, cu
cu aglomeraţie de nuclee, cu contur clar de aranjament.
cromatină de structură neuniformă. Mică incluziune intranucleară
Nuclee caracteristice anizocrome cu cromatină în formă de
citoplasmatică (marcată). Coraportul sporit nuclear/citoplasmatic.
“lentile de ceasornic”
Nucleele cu mici nucleoli periferici. Citoplasma bine conturată.
 Manifestările clinice ale cancerului tiroidian
Cancerul papilar prezintă o tumoare diferenţiată, care se dezvoltă din epiteliul folicular al glandei tiroide.
Este forma cu cea mai înaltă incidenţă din toate formele de can-cer tiroidian (CT) şi constituie 65-80% din toate
tipurile de cancere tiroidiene. Sinonim al cancerului papilar este „adenocarcinom papilar”. Se manifestă prin
existenţa unui nodul în parenchimă GT şi prin modificarea ganglionilor limfatici cervicali (în 20% de cazuri se
depistează doar ganglionii modificaţi). Nodulii sunt încapsulaţi în 7-20% cazuri. Metastazează hematogen în
cca 10% cazuri (în plămâni, oase şi foarte rar în creier şi ficat).
Cancerul folicular al glandei tiroide reprezintă o tumoare ma-lignă diferenţiată din epiteliul folicular, care în
cele mai frecvente cazuri este incapsulată. Această formă de cancer constituie10-39% din toate
formele de cancere tiroidiene.
De regulă, boala evoluează asimptomatic şi se manifestă prin existenţa unui nodul tiroidian, care în momentul
depistării este, de obi-cei, mai mare decât în cancerul papilar. Palpator se depistează un nodul elastic la
suprafaţă cu mani-festări de tiroidită în zonele adiacente glandei tiroide. Metastazează la distanţă în 10-20%
cazuri. Uneori metastazele la distanţă pot fi pri-mele simptome ale cancerului folicular, pe primul loc în
metastazare fiind plasate oasele, pe al doilea – plămânii.
Cancerul tiroidian medular
Cancerul medular este un carcinom de origine neuroendocrină şi constituie 5-7% din toate formele de
cancer tiroidian. Se deosebesc 2 variante clinice ale maladiei: forma sporadică (70-80%) şi ereditară
(20-30%). Forma ereditară se realizează prin mutaţie genetică în proto-oncogena RET. Boala afectează
persoane tinere cu vârsta medie de 30-40 de ani. Forma sporadică apare după 45 de ani. Cancerul medular
se dezvoltă din celulele de tip „C”, producătoare de calcitonină.
În caz de cancer medular aceste celule „C” încep să producă calcitonină în cantităţi mari, acest fapt fiind
utilizat în scop diagnostic, calcitonina, având rol de marker.
Cancerul medular are o evoluţie relativ lentă, simptomul cel mai frecvent fiind diareea. Metastazează
preponderent în ganglioni regionali (82%) şi mai rar la distanţă (3,5%). Are un pronostic nefavorabil.
Cancerul tiroidian nediferenţiat (anaplazic). Sinonime: carcinom metaplazic, carcinosarcom. Este una din-
tre cele mai agresive tumori ale glandei tiroide. Simptomul cel mai frecvent este creşterea rapidă a forma-ţiunii
tumorale, în 80% cazuri apare răguşeala, în 50% – paralizia coardelor vocale, în 60% – disfagie, în 30% –
senzaţii de durere, în 20% – dispnee.
În cancerul nediferenţiat (anaplazic) există o triadă de simp-tome caracteristice (3”D”) – disfagie, disfonie,
dispnee. Perioada de apariţie a simptomelor de la debutul bolii este de 2-6 săptămâni.
Se observă o creştere rapidă a nodulului, metastazare ganglionară limfogenă (80%) şi la distanţă (50%) la
momentul depistării cancerului. Pronosticul este foarte nefavorabil. Unica posibilitate de a obţine rezultate
pozitive este diagnosticul precoce şi tratamentul chi-rurgical radical activ.
 Cancerul ocult al glandei tiroide
O formă aparte a cancerului tiroidian o constituie „cancerul ocult”, care include toate formele
histologice (din celule A, B, C), dar predomină adenocarcinomul papilar. [A. Clipca, 2008].
În această variantă de cancer sunt incluse toate microcar-cinoamele (mai mici de 1-1,5 cm în
diametru). De regulă, aceste cancere se depistează doar la apariţia metastazelor ganglionare
(90-95%), foarte rar apar metastaze la distanţă (în plămâni şi în ţesutu-rile moi ale frunţii).
Cancerele „latente” sau “oculte” au o evoluţie
lentă, metastazele regionale se manifestă timp de 5-10 şi mai mulţi ani. Ganglionii cresc în
volum considerabil fără semne clinice de tumoare primară.

Piesă operatorie - cancer “ocult” al glandei tiroide.

 Tratamentul cancerului tiroidian

Tactica tratamentului cancerului tiroidian diferă în funcţie de tipul histologic al

tumorii, dar întotdeauna începe cu tratamentul chi-rurgical, iar în cancerul medular
aceasta este unica modalitate de a ameliora pronosticul.
Tratamentul cancerului tiroidian

În tratamentul cancerului tiroidian se aplică câteva

tipuri de intervenţii şi anume:
1. Rezecţia lobului afectat;
2. Rezecţia lobului afectat +istmul glandei;
3. Rezecţia subtotală;
4. Rezecţia maximal subtotală;
5. Tiroidectomie.
În clinica noastră este în proces de implementare
metoda mi-ni-invazivă în chirurgia cancerului
tiroidian.
 Tactica chirurgicală în tratamentul metastazelor regionale

1. Excizia ţesutului celular cervical „în teacă” fascială.

2. Excizia radicală sau operaţia Crile

Radioterapia în cancer tiroidian

Rolul radioterapiei în tratamentul cancerului tiroidian rămâne a fi o problemă discutabilă

– de la aplicarea acestei metode în toate formele de cancer până la negarea completă a
rolului acestei metode.
În perioada postoperatorie radioterapia se aplică în caz de eşecuri în respectarea
principiului ablastiei. În blocul ţesuturilor iradiate sunt incluse şi zonele de metastazare.

Radioterapia cu i131 se bazează pe capacitatea ţesutului glandular tiroidian de a capta

radionuclizii. Din celulele tumorale tiroidiene această proprietate este ca-racteristică mai
mult adenocarcinoamelor foliculare şi foarte puţin (5-15%) captează alte tipuri de cancere.

Tratamentul medicamentos Cancerul tiroidian este unul dintre cancerele, care nu

răspund la acţiunea chimioterapiei existente la ziua de azi, efectul curativ fiind
neînsemnat. Conform datelor din literatură o reacţie pozitivă se obţine doar în 10-15%
cazuri. Se folosesc astfel de preparate ca adriamicina, do-xorubicina. [A. Пачес, Р. Пропп,
1984]. S-a observat un efect mai bun la combinarea adriamicinei cu cisplatina sau
bleomicina, vincristina.
Metoda mini-invazivă în tratamentul patologiei nodulare şi a
cancerului tiroidian incipient

În ultimii ani în chirurgia patologiilor nodulare tiroidiene,

inclusiv şi a cancerului, şi-a găsit aplicare metoda mini-invazivă de
tiroidectomie.
În efectuarea acestui tip de intervenţie se ţine cont de: starea
fizică a pacientului, localizarea tumorii, existenţa tulburărilor hormo-
nale, stadiul procesului tumoral.
Avantajele acestei metode sunt următoarele:
nu este traumatizantă;-
se reduce termenul de spitalizare;-
se reduce riscul complicaţiilor inflamatorii;-
se obţi- n rezultate cosmetice şi funcţionale mult mai favorabile
comparativ cu metoda chirurgicală clasică;
se reduce la minim tratamentul cu analgetice, antibiotice;-
aduce un beneficiu economic considerabil.-
Metoda mini-invazivă în tratamentul patologiilor nodulare al
glandei tiroide este o metodă nouă, care necesită cercetări în
continuare şi pregătirea cadrelor calificate, echipament de
performanţă specializat.
 Etapele intervenţiei chirurgicale miniinvazive

Marcarea linie inciziei Incizia pielei regiunii cricotiroidiene

Mobilizarea lambourilor cutanate Incizia şi ligaturarea fascicolului vascular superior

 Etapele intervenţiei chirurgicale miniinvazive

Vizualizarea nervului recurens Mobilizarea polului inferior și păstrarea integrității

nervului recurrent până la intrarea în laringe.

Mobilizarea lobului de trahee Înlăturarea lobului și istmului în bloc cu tumoare

 Etapele intervenţiei chirurgicale

Suturarea plăgii. Drenaj pasiv. Piesa morfologică înlăturată

Obiectivele dispensarizării pacienţilor după intervenţii chirurgicale
pentru cancer tiroidian

Tratamentul pacienţilor cu cancere tiroidiene nu se

termină în clinică.
Operaţiile chirurgicale radicale constituie doar prima
etapă în acest proces complex de vindecare. După
externare aceşti pacienţi necesită o monitorizare
specială sau dispensarizare, care are următoarele
sarcini:
1. depistarea precoce a recidivelor şi metastazelor
tumorale;
2. depistarea şi corectarea complicaţiilor, survenite în
rezultatul operaţiilor (în primul rând, a tulburărilor
hormonale, );
3. măsuri de reabilitare socială şi profesională a
pacienţilor.
4. evidenţa şi monitorizarea statusului funcţional tiroidian
a pacienţilor după tratament la medicul endocrinolog.
 Dispensarizarea pacienţilor cu cancer tiroidian

Pronosticul cancerului tiroidian în linii generale este

favorabil, supravieţuirea la 20 de ani fiind de cca 90%.
În procesul dispensarizării se efectuează monitorizarea,
corecţia terapiei cu hormoni tiroidieni şi tratamentul
complicaţiilor.
Examenele de control se efectuează în felul următor:
• în primii 5 ani după tratament – peste fiecare 6 luni;
• în anii următori (în lipsa recidivelor) – o dată pe an toată
viaţa.
Examenul de control include:
1) ecografia;
2) biopsia aspirativă;
3) determinarea nivelului hormonului tireotrop în sânge;
4) determinarea nivelului bazal al markerului tumoral;
5) prezenţa şi valorile anticorpilor pentru markerii
tumorali.
 Pacientele operate pentru cancere tiroidiene
şi problema gravidităţii

Păstrarea funcţiei reproductive a pacientelor, operate pentru

cancere tiroidiene este o problemă foarte importantă, având în vedere
că în ultimul timp a crescut numărul pacientelor tinere.
Problema păstrării gravidităţii pacientelor operate pentru
cancer tiroidian trebuie rezolvată individual în fiecare caz concret.
E necesar să se ţină cont de: 1) structura morfologică şi stadiul
tumorii; 2) tipul operaţiei şi caracterul complicaţiilor; 3) durata perioadei
postoperatorii; 4) vârsta şi atitudinea pacientei faţă de graviditate.
Despre păstrarea gravidităţii poate fi vorba doar în cazul
pacientelor, operate radical pentru cancere diferenţiate papilare.
Dacă peste un an după operaţie radicală pentru cancer papilar
diferenţiat pacienta nu prezintă metastaze sau recidive, graviditatea
poate fi admisă.
În formele nediferenţiate de cancer tiroidian graviditatea este absolut
contraindicată şi pacientele trebuie să fie informate despre aceasta de
către chirurgul din clinică sau de către oncologul din teritoriu.
 Profilaxia cancerului tiroidian.

1. Evitarea sau reducerea pe cât e posibil radioterapăia

în copilărie (timus, acnee, hipertrofie amigdaliană).
2. Profilaxia guşilor endemice prin îmbogăţirea cu iod
a sării de bucătărie.
3. Monitorizarea persoanelor cu risc familial
(sindromul MEN – multiple endocrine metaplazia).
4. Tratamentul activ chirurgical al stărilor pretumorale
a cancerului glandei tiroide:
 Adenoame;
 Guşa endemică nodulară;
 Struma Hashimoto;
 Guşa Riedel; Diverse chisturi.
Vă mulţumesc
de atenţie