REGENERAREA PARODONTALĂ – FENOMEN COMPLEX

ÎNTRE BIOMATERIALELE UTILIZATE ŞI PROCESELE DE

BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA

prof. univ. dr. Silvia Mârţu

UMF “Gr. T. Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Parodontologie
Introducere…IPOTEZĂ

TERAPIA PARODONTALĂ CONVENŢIONALĂ

 eficientă pentru
– eradicarea infecţiei
– refacerea defectelor tisulare
– oprirea în progresie a bolii
 asigură TRATAREA bolii nu şi VINDECAREA
(restitutio ad integrum) – regenerarea ţesuturilor
 rezultate post–operatorii caracterizate prin
– coroane clinice mari
– epiteliu de joncţiune lung
 succesul este RELATIV

Previous Next
Introducere…IPOTEZĂ
REGENERAREA PARODONTALĂ- CONCEPT BIOLOGIC
reproducerea / reconstituirea unei părţi pierdute / afectate în scopul restaurării
arhitecturii şi funcţiei ţesuturilor pierdute (AAP, 1996)

REGENERARE PARODONTALĂ
regenerarea ţesuturilor de suport parodontal: cement, ligament
parodontal, os alveolar.

Studiile începând cu anii ’80 –Charon, apoi Hammarstrőm din

1996 demonstrează că este posibilă reabilitarea parodontală
prin regenerare tisulară ghidată folosind:
- EMD (derivati din matricea proteica a smaltului) – EMDOGAIN
- factori de creştere şi diferenţiere .

Previous Next
Introducere…IPOTEZĂ
REGENERAREA TISULARĂ GHIDATĂ

 pricipiul excluderii celulare

REGENERAREA PARODONTALĂ

 bio–mimetismul proceselor odontogenezei

 noul concept al regenerării parodontale
– utilizarea factorilor de diferenţiere
– re–instituirea proceselor de dezvoltare în
cursul proceselor de vindecare

Previous Next
PERSPECTIVE ALE REGENERARII PARODONTALE

Tehnicile de regenerare parodontală trebuie să includă obligatoriu

strategii de control ale infecţiei.
Previous Next
Introducere…IPOTEZĂ
Regenerarea parodontală.

Previous Next
Introducere…IPOTEZĂ

Matricea este revascularizată complet,

repopulată celular şi integrată în ţesutul
gazdă. Proteinele urmează o degradare
şi ulterior o regenerare.

Arhitectura vasculară este endotelizată

iar celulele stem ale gazdei migrează şi
se fixează specific la componentele
proteice ale matricei.

Celulele gazdei continuă să răspundă

la mediul local iar matricea se transformă
Previous în ţesutul pe care îlNext
înlocuieşte.
Dinamica procesului de vindecare
VINDECARE per se

 reparaţie temporară – cheag sanguin

 populaţii celulare
 celule inflamatorii
 fibroblaste
 celule endoteliale
 ţesut de granulaţie

STADIALIZARE TEMPORALĂ

 inflamaţie
 proliferare
 maturare
Previous Next
 REPARAREA
=> vindecarea unei răni prezente într-un ţesut care nu se
reface integral ajungând la structura sau funcţia
precedentă.
 forma de vindecare ce succede cel mai des procedurile
terapeutice parodontale ce nu sunt vizate in mod special
pentru producerea regenerării.

 Majoritatea (aproximativ 90%) vindecărilor de-a lungul rădăcinii,

observate ulterior intervenţiei chirurgicale, survin reparării.

 În urma abordării chirurgicale, rezultă în mod obişnuit:

– un epiteliu joncţional lung sau
– o combinaţie de epiteliu joncţional lung şi un ataşament tisular lung de
conexiune (în cazul ideal)

Previous Next
Introducere

Previous Next
Introducere

Previous Next
 Dinamica procesului de vindecare

Proces de fagocitoză.

Imagine SEM ale adeziunii celulare şi

constituirii cheagului de fibrină.

Constituirea cheagului
Previous sanguin Next Cheagul sanguin constituit – rol de matrice provizorie.
Dinamica procesului de vindecare

Re-epitelizarea plăgii.

Proces de re-epitelizare şi
neovascularizaţie; degradarea matricei.

Neovascularizaţia situs-ului
lezional.

Previous Next
 ELEMENTELE REPARĂRII ŞI
REGENERĂRII PARODONTALE
• Fiecare componentă celulară parodontală conţine celule necesare
regenerării altor structuri parodontale, în concentraţii diferite,
• Participarea acestor celule este dependentă de prezenţa unor factori
reglatori
MATRICE
ELEMENTE CELULARE
EXTRACELULARĂ

• componentă celulară inflamatorie – rol iniţiatic

• recrutarea populaţiilor celulare ale ţesutului conjunctiv

Fibroblaste - pentru ţesuturile conjunctive moi
osteoblaste - pentru os
celule endoteliale - pentru angiogeneză

• proliferarea şi diferenţierea celulelor recrutate cu sinteza consecutivă de

elemente ale matricei extracelulare
Previous Next
ELEMENTE CELULARE IMPLICATE ÎN
REPARAREA ŞI REGENERAREA PARODONTALĂ

Situsuri de proliferare şi
migrare ale celulelor
ligamentului parodontal la
nivelul unui molar.

Celulele adiacente vaselor

sangvine - reprezentate de:

- progenitori ai fibroblastelor
ligamentului parodontal;
- cementoblastele
- populaţii de osteoblaste se
regăsesc în canalele vasculare.

Migrarea celulară:

de-a lungul fibrelor de colagen

care traversează toată
grosimea ligamentului
parodontal

Previous Next
Procesul de regenerare
 regenerarea depinde de disponibilitatea tipurilor celulare
corespunzătoare şi de semnalele care activează aceste celule

 tipurile celulare ”necorespunzătoare” trebuiesc excluse

 mediul local joacă un rol major în recrutarea celulelor de

interes şi în prevenirea recrutării altor tipuri celulare

 substanţele din mediul local influenţează migrarea,

adeziunea, proliferarea şi diferenţierea celulară

 efectul poate fi cu specificitate celulară şi / sau nespecific

Previous Next
 ELEMENTE CELULARE şi MOLECULARE IMPLICATE
ÎN REPARAREA ŞI REGENERAREA PARODONTALĂ

Celule  celule epiteliale  epiteliu de joncţiune

 fibroblaste  fibroblaste gingivale, fibroblaste ligamentare
 osteoblaste osteoblaste, cementoblaste

Molecule factori de FGF-1 şi -2 (formele acidă şi bazică), BMP,

creştere EGF, PDGF

molecule de fibronectină, laminină, osteopontină,

adeziune sialoproteină osoasă, colagen,
proteine de ataşament cementar

 proteine  colagen tip I, III, V, XII şi XIV, proteoglicani,

structurale hialuronan, osteocalcină, proteine non-
colagene, tenascină, osteonectină, proteine
matriceale enamelare.

Previous Next
 Procesul de regenerare
Regenerarea epitelială

Regenerarea
ţesutului conjunctiv.

Regenerarea ţesutului
conjunctiv şi epitelial.
Previous Next
Procesul de regenerare parodontala

Spaţiu desmodontal: sursa liniilor celulare

Previous Next
Procesul de regenerare

Fibre Sharpey

Ligament parodontal normal

Previous Next Ligament parodontal afectat

Procesul de regenerare

Regenerarea Regenerarea
cementară. cementară.

Cement
Previous acelular Next Cement celular
Procesul de regenerare

Cement regenerat de tip celular.

Formarea fibrelor Sharpey. Inserţie în

ţesutul cementoid şi
Previous Next cement mineralizat
Procesul de regenerare

Proces de diferenţiere a
osteoblastelor
Microscopie lumină polarizată.
Formare de os lamelar.

Os lamelar (LB) şi
ţesut osos osteoid (OS).

Previous Next
Procesul de regenerare parodontala

Regenerarea ţesutului conjunctiv. Osteogeneză, regenerare cementară

şi ligamentară
Previous Next
Introducere. Concepte generale

BIOMATERIAL

 material non-viabil interacţionând cu sisteme biologice

– siguranţă
– eficienţă
– biocompatibilitate
 răspuns biologic în sens regenerativ şi mai puţin în
sens reparator
 Biomateriale
– pentru prevenirea migrării epiteliale
– pentru condiţionarea suprafeţei radiculare
– pentru corectarea defectului prin grefă

Previous Next
Cerintele materialelor utilizate in
ingineria tisulara regenerativa

 Menţinerea spaţiului în cadrul defectului.

Materialul realizat prin inginerie tisulară trebuie să aibă o
formă care să permită plasarea în defect şi să prevină
colapsul ulterior a ţesuturilor repoziţionate în defect
(Brekke, 1998).
Bariera - membrana
Tesutul astfel realizat va fi o barieră pentru creşterea
ţesuturilor nedorite (epiteliu gingival şi ţesut conjunctiv).
 Biocompatibilitate şi caracteristici de design.
Ţesutul construit va fi biocompatibil cu ţesuturile regenerate
şi va fi biodegradabil pentru a putea fi înlocuit cu ţesutul
care se regenerează. (Omstead şi colab., 1998).
Previous Next
Cerintele materialelor utilizate in
ingineria tisulara regenerativa

 Încorporarea celulelor cu fenotip apropiat pentru a continua

regenerare.
Ştiind ce înseamnă “celule cu fenotip regenerativ parodontal”
este posibilă cultivarea şi încorporarea acestor celule în
suporturi biodegradabile care vor fi introduse imediat în
defectul parodontal.
 Încorporarea şi biodisponibilitatea mesajelor instructive.
Matricea sintetică va fi bioresorbabilă şi construită din
materiale care au afinitate pentru absorbţia factorilor de
creştere şi diferenţiere ca: integrine, receptori celulari şi
alte molecule instructive care apar în mod normal în
procesele de regenerare (Reddi, 1998).
Previous Next
Introducere…IPOTEZĂ
CONCEPTUL BIOLOGIC AL RTG
( regenerare tisulara ghidata) se bazeaza pe: celule cu potenţial de
regenerare
 celulele spaţiului periodontal
 osteoblastele osului alveolar


Fenomene de regenerare parodontala prin:

• popularea cheagului sanguin cu linii celulare

osteogenetice şi regenerative
• excluderea liniilor celulare “necorespunzătoare”
prin bariere
• recrutarea celulelor de interes şi prevenirea
recrutării altor tipuri
Previous Next
Prevenirea migrării epiteliale
CONCEPTUL BIOLOGIC AL RTG - BARIERE

 limitarea migrării apicale a celulelor parodonţiului de

inveliş

 asigurarea spaţiului necesar repopulării defectului

 integrare tisulară

 stabilizarea plăgii operatorii , respectiv asigurarea

integrităţii cheagului de fibrină

Previous Next
 REGENEAREA TISULARA GHIDATA
Are la baza necesitatea refacerii
osului alveolar,
ligamentelor parodontale şi
cementului radicular
după intervenţia chirurgicală concomitent cu blocarea proliferării ţesutului
epitelial în interiorul defectelor osoase

Previous Next
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o
membrana
 Biocompatibilitate
Capacitatea de a fi eficace fără a induce interacţiune nedorită între corp şi material.
 Excludere celulară
Să constituie o barieră pentru celulele epiteliale şi să furnizeze un spaţiu adecvat pentru
regenerarea osului alveolar, ligamentului şi cementului.
 Menţinerea spaţiului
Să posede proprietăţi mecanice şi/sau structurale ce permit membranei să reziste la forţele
exercitate asupra sa şi să prevină colapsul ţesuturilor moi.
 Integrare tisulară
Încorporarea de elemente tisulare în membrană care permit integrarea acesteia.
 Uşurinţa în utilizare
Să poată fi aplicate uşor astfel încât să se evite plasarea incorectă sau inadecvată cât şi
procedurile laborioase.
 Activitate biologică
Să dea reacţii tisulare minime, să nu provoace fenomene alergice, să reziste la agresiunea
microbiană, să permită schimbul de fluide, să fie bun suport pentru antibiotice şi factori
de creştere, să fie resorbabilă într-o perioadă de timp suficientă pentru regenerarea
tisulară.

Previous Next
 Bariera - Membranele
BARIERE
MEMBRANARE
 Zona de regenerat este complet
acoperita de lambou (sistem
inchis)
 In timpul vindecarii se mentin
conditii sterile
 Membrana este stabila
 Adaptare usoara a membranei
 Este usor de creat spatiu
 Predictabilitate ridicata
Previous Next
 Zona de regenerat nu este
complet acoperita (sistem
deschis)
 Nu se mentin conditii sterile
 Stabilizarea membranei este
dificila
 Adaptare dificila
 Creare dificila a spatiului
 Predictabilitate redusa
TIPURI DE MEMBRANE
1. Neresorbabile
- Politetrafluoretilen-expandat (e-PTFE) – Gore-Tex
- Politetrafluoretilena armata cu titaniu
- BioBrane® - membrană compozită din reţea de nylon colată pe o
membrana siliconică semipermeabilă şi acoperită cu peptide colagene

2. Resorbabile – Bioabsorbabile
a. Cu colagen
- Koken
- Paroguide (Lyon)
- Bio-Ment
b. Cu polimeri sintetici (contin glicol-lactat)
- membrana GC
- Resolute (WL Gore)
- Vicryl (Eticon)
- Atrisorb (Atrix)
- Guidor (Guidor)
Previous Next
Membranele - Prevenirea migrării epiteliale

BARIERE
MEMBRANARE

Adeziunea osteoblastelor la suprafaţa unei membrane e–PTFE.

Previous Next
PREVENIREA MIGRĂRII EPITELIALE

BARIERE MEMBRANARE NON-RESORBABILE

Gore-Tex

TefGen

BioBrane Bariere non-resorbabile (e-PTFE)

Previous Next
PREVENIREA MIGRĂRII EPITELIALE

BARIERE MEMBRANARE NON-RESORBABILE

Formarea de punţi osoase.

Previous Next
Prevenirea migrării epiteliale
BARIERE MEMBRANARE RESORBABILE

Bio-Mend

Avitene

Bio-Gide

Guidor

Resolut

Vicryl Structura colagenică a membranei Bio-Gide

Previous Next
 Materiale folosite pentru comblare

MATERIALE DE 1. AUTOGREFE
ADIŢIE
grefă tisulară prelevată de la acelaşi individ
2. ALLOGREFE
grefă tisulară prelevată de la un subiect al
aceleeaşi specii
3. XENOGREFE
grefă tisulară prelevată de la un subiect
(donor) al altei specii
4. ALLOPLASTE
materiale / grefe sintetice
(substituenţi de grefă)

Previous Next
 Materiale folosite pentru comblare

OS UMAN
MATERIALE DE
ADIŢIE
• autogrefe: intraorale, extraorale
– os cortical (coagul osos)
– amestec os spongios + compact
– amestec os spongios + măduvă osoasă

• allogrefe: (FDBA, D-FDBA)

 os proaspăt congelat
 os liofilizat
 os liofilizat, deproteinizat

Previous Next
 Materiale folosite pentru comblare

SUBSTITUENŢI DE OS
MATERIALE DE
ADIŢIE
• xenogrefe (DBBM)
 derivaţi de hidroxiapatită bovină Bio–Oss

 carbonaţi de calciu coraliferi Biocoral

• grefe alloplaste
 polimeri  biovitroceramice PAW–1

 bioceramice  sticlă bioactivă Biogran

Synthograft – fosfat tricalcic

Bioapatit – hidroxiapatită
Alotropat 50 – asociere

Previous Next
Substitute osoase sau grefe din materiale sintetice

Grefe aloplaste:

 polimeri
 bioceramice:
 fosfat tri şi tetracalcic: resorbabil şi neresorbabil
Synthograft®, Frialit®
 hidroxiapatită: resorbabilă şi neresorbabilă
Interpore 200®, Permagraft®, Periograf®, Calcitite®,
Osprovit®, Algipore®, Bioapatit®
 combinate
Alotropat 50®
 biovitroceramică
PAW –1®
 sticlă bioactivă
PerioGlas®, Biogran®
 sulfat de calciu
Plaster of Paris
Previous Next
 BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

CARACTERISTICI IDEALE

 potenţial / calitate osteogenică –grefele autogene/allogene

 factori osteoinductivi / osteoinductivitate – xenogrefele

 matrice osteoconductivă - grefe non-osoase (alloplaste)

 integritate structurală

Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

GREFE AUTOGENE

Imagine SEM a osului spongios autogen

Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

GREFE ALLOGENE

 sursă primară de colagen

 absenţa calciului anorganic
 absenţa matricei regenerării osoase
 risc potenţial al reacţiilor imune
 formare encondrală de ţesut osos

SURSE

 allogrefă osoasă criodesicată (FDBA)

 allogrefă osoasă demineralizată şi criodesicată
Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

GREFE ALLOGENE

Imagine SEM a osului allogen

Imagine SEM a DFDBA

Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

XENOGREFE

 absenţa structurii organice

 structura anorganică – matrice structurală
 sursă primară de ioni de calciu
 “schelet” HA

SURSE

 os bovin
 coral
Previous Next Imagine SEM a osului bovin anorganic
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

XENOGREFE

Imagine SEM a osului bovin anorganic

Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

ALLOPLASTE

• materiale de comblaj
• procesul regenerativ
nu reprezintă o finalitate
• pot contribui la reparaţia
defectelor osoase
• pot stimula dezvoltarea osoasă

SURSE

• polimeri
• bioceramice (TCP, HA)
• sticle bioactive Materiale polimerice – HTR
Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

ALLOPLASTE

Bioceramice - coral

Previous Next
BIOMATERIALE DESTINATE GREFĂRII

ALLOPLASTE

Bioceramice - hidroxiapatită

Previous Next
Biomateriale destinate grefării

ALLOPLASTE

Sticlă bioactivă

Previous Next
Regenerare - osteogeneza

AUTOGREFĂ

MATERIALE DE
ADIŢIE

OS AUTOGEN: Os lamelar (LB) şi ţesut osos osteoid (OS)

(Tadjoedin ES et al., 2002).
Previous Next
 Regenerare - osteoinductie
DBBM – Deproteinized Bone Bovine Mineral XENOGREFĂ
MATERIALE DE
ADIŢIE

Ţesut fibros

osteon

Proces de mineralizare în interiorul unei particule DBBM (Bio–Oss) (osteon)

asociată cu o vascularizaţie ridicată a ţesutului fibros
(Friedmann A et al. 2002).
Previous Next
 Regenerare - osteoinductie
Microscopie lumină polarizată (evaluare 6 luni) fără şi cu...

MATERIALE DE
ADIŢIE
Xenogrefe

Hidroxiapatită bovină

Particulele de hidroxiapatită bovină sunt încapsulate de un ţesut conjunctiv

fibros iar la nivelul lor nu se descriu semne ale osteogenezei
(Hallman M et al. 2002).
Previous Next
Regenerare - osteoinductie

… liant de fibrină (Hallman M et al., 2001).

MATERIALE DE
ADIŢIE
Xenogrefe

Detaliu ce indică asocierea particulelor de HA cu ţesut osos lacunar. Se observă

formare activă de ţesut osos la limita particulelor ca şi formarea de ţesut osos lamelar
(Hallman M et al. 2002).
Previous Next
 Regenerare - osteoinductie

MATERIALE DE
ADIŢIE
Xenogrefe

osteoid

HA bovină şi ţesut osos de neoformaţie (albastru – ţesutul osteoid)

(coloraţie tricrom Mallory) (Artzi Z et al., 2002).

Previous Next
 Regenerare - osteoinductie

MATERIALE DE
ADIŢIE
Xenogrefe

Imagine computerizată (marcaj histomorfometric): particule Bio–Oss

(verde) şi ţesut osos de neoformaţie (roşu NFB) (Yildirim M et al., 2000).
Previous Next
 Regenerare - osteoconductie

Sticlă bioactivă – BioGran®

MATERIALE DE
ADIŢIE
Alloplaste

Sticlă bioactivă. Adeziune celulară şi structură de suprafaţă (SEM)

(Park JY, davies JE, 2000).
Previous Next
 Regenerare - osteoconductie

MATERIALE DE Sticlă bioactivă – BioGran®

ADIŢIE
Alloplaste

Os lamelar şi ţesut osos osteoid (OS). Se descrie ţesutu osos nou format
(B) delimitat de osteoid (OS) între particule remanente (G). În medalion
detaliu al procesului de transformare al particolelor de sticlă
(Tadjoedin ES et al, 2000).
Previous Next
 Regenerare - osteoconductie
Fosfat tricalcic – Cerasorb ®

MATERIALE DE
ADIŢIE
Alloplaste

Se descrie contactul parţial al TCP (fosfat tricalcic) cu ţesutul osos (toluidină / fuxină
bazică, 2.8 x). (Wiltfang J et al., 2003)

Previous Next
 Regenerare parodontala
DERIVATE DIN MATRICEA PROTEICĂ A SMALŢULUI
(Enamel matrix proteine)
MATERIALE DE
ADIŢIE
 induc un proces regenerativ similar celui din
odontogeneză
 proces / interacţii:
matrice  celulă

EMD – P  celulele PDL
 proces accelerat de vindecare insuficient cunoscut
 posibil control în modularea selectivă a dezvoltării
bacteriene

Previous Next
Amelogeninele - sunt proteinele majore ale matricii smalţului şi constituie
aproximativ 90% din proteine.
• Matricea smalţului funcţionează, prin fracţiunea sa amelogenină în inducerea
formării cementului acelular, ca rezultat al interacţiunii matrice-celulă.
• Expunerea celulelor din foliculul dentar la matricea smalţului in vivo induce
formarea unui ţesut dur, acelular, la suprafaţa matricii, asemănător cu
dezvoltarea cementului coronar (Hammarstrőm, 1997).
• Matricea smalţului este implicată în formarea cementului acelular în timpul
dezvoltării dintelui şi are potenţial de a induce regenerarea cementului acelular.

EMDOGAIN® - (BIORA – Suedia), conţine proteine din familia amelogeninei,

constituient hidrofob al proteinelor matricii smalţului.
Ele agregă şi devin insolubile la pH fiziologic şi temperatura corpului.
Preparatul a fost initial comercializat sub formă de flacoane separate ce contin:
pulbere liofilizată si lichid – propilen glicol alginat (PGA), soluţie apoasă cu pH =
4,0.
Se conservă la frigider, la 20 - la 80 C.

Ulterior firma BIORA a produs EMDOGAIN – gel

predozat in seringi de 30 ml si 70 ml

Previous Next
MOTIVAŢIA UTILIZĂRII EMDOGAIN®

• creşte proliferarea celulelor ligamentului parodontal, dar nu şi a

celulelor epiteliale,
• creşte producerea totală de proteine de către celulele ligamentului
parodontal,
• promovează formarea de noduli de mineralizare, de către celulele
acestuia
• poate acţiona ca o matrice pozitivă pentru celulele din situs-ul de
regenerare.
• duce la regenerarea osoasă în condiţiile în care nu s-au interpus
bariere fizice pentru crearea spaţiului parodontal,

Secţiune histologică la 4 luni într-un defect experimental(dupa Heijl, 1997)

Previous Next
Aplicarea proteinelor matricii smalţului pe suprafaţa radiculară duce la o
repetare a procesului de dezvoltare normală a ţesuturilor parodontale.
Prin utilizarea EMDOGAIN® este posibil a se induce regenerarea tuturor
ţesuturilor parodontale: cement radicular, ligament parodontal şi os alveolar,
într-un mod asemănător dzvoltării normale al acestor ţesuturi. (
Hammarstrőm, Heijl, Gestrelius,1997)

Imagini histologice ale câştigului minim de ataşament după aplicarea Emdogain

(Hammarström, 1997)
Previous Next
Condiţionarea suprafeţei radiculare
OBIECTIVE

 corectarea modificărilor incompatibile biologic ale

suprafeţei radiculare

 pregătirea de o manieră conductivă a suprafeţei pentru

viitorul ataşament şi sinteza matricei

PRODUSE

 acid citric
 fibronectină
 Tetraciclină
 EDTA – (Pref-gel)
Previous Next
CE NE OFERA VIITORUL ?

 Mai recent s-a încercat aplicarea pe

suprafaţa radiculară a unei varietăţi de
factori implicaţi în creştere şi diferenţiere
pentru a stimula celulele să repopuleze
defectul parodontal şi implicit să îl
regenereze.
 Actual este introdusa metoda ce utilizeaza
os mineral sau natural asociat cu concentrat
eritrocitar recoltat de la pacient.

Previous Next
CE NE OFERA VIITORUL ?
Ingineria tisulară parodontală
este o nouă provocare în ceea ce priveşte regenerarea parodontală
(Reddi, 1998).

 Această nouă paradigmă implică obţinere de celule progenitoare care

aplicate corespunător vor prolifera şi sintetiza componente
specializate ale tesutului care se doreşte a fi regenerat.
 Necesităţile acestei tehnici se impart în două direcţii principale, şi
anume:
- menţinerea in vivo a structurii pe care se aplică celulele din punct
de vedere a proprietăţilor biomecanice si a arhitecturii
- şi proprietăţile de menţinere a spaţiului.
Necesităţile arătate se leagă de funcţiile biologice ale matricii construite:
- înglobarea celulară,
- permiterea neovascularizaţiei şi
- eliberarea factorilor morfogenetici, reglatori şi de creştere.

Previous Next
PERSPECTIVE ALE REGENERARII PARODONTALE

Tehnicile de regenerare parodontală trebuie să includă obligatoriu

strategii de control ale infecţiei.
Factorii de creştere în regenerarea parodontală

 Obţinerea regenerării parodontale este dependentă de 4 componente

majore:

 semnalele biologice optime,

 celulele necesare,
 alimentarea sangvină şi
 suportul material pentru regenerarea unui anumit tip de ţesut .

 Factorii de creştere sau morfogenetici

 modulează activitatea celulară şi
 reprezintă stimulii diferenţierii celulare cu
 producţia de matrice extracelulară,
fenomene necesare generării ţesutului nou format.
Previous Next
FACTORI DE CREŞTERE IMPLICAŢI ÎN REPARAREA
ŞI REGENERAREA PARODONTALĂ

 Combinarea de factori de creştere

plachetar cu cel insulinic ( PDGF si IGF)
a fost testată în regenerarea sistemului parodontal.
Această combinare ar putea potenţa creşterea mai multor tipuri
de ţesut ( inclusiv ligamentul parodontal şi ţesutul gingival )
 prin combinarea unui factor de competenţă şi
a unui factor de progresie
 Proteinele osoase morfogenetice (BMP – bone morphogenetic
proteins
(S-a dovedit ca proteinele osoase morfogenetice afectează expresia
fenotipică a celulelor ligamentului parodontal.)
• Factorul de creştere şi transformare β ( TGFβ )

Previous Next
FACTORI DE CREŞTERE IMPLICAŢI ÎN REPARAREA
ŞI REGENERAREA PARODONTALĂ

4. Factorul de creştere şi transformare β ( TGFβ )

TGF beta

Reţeaua de semnalizare a
TGFbeta
Previous Next
MATRICEA EXTRACELULARĂ
ÎN REPARAREA ŞI REGENERAREA PARODONTALĂ

Interacţiuni dintre matricea

extracelulară şi expresia genică.

Previous Next
Tendinţe

CELULELE STEM ŞI REGENERAREA PARODONTALĂ

 modalitate biologică de abord

 reactivarea procesului de dezvoltare
 folosirea celulelor stem remanente – sursă de celule
progenitoare
 stimularea diferenţierii terminale

SURSE

 asocierea factorilor de creştere

 matrici biocompatibile cu rol de barieră şi suport
Previous Next
Tendinţe
CELULELE STEM ŞI
REGENERAREA PARODONTALĂ

FACTORI DE CREŞTERE

Previous Next
 PERSPECTIVE - TERAPIA CELULARĂ -
Utilizarea MSC (celule stem mezenchimale)

celulele progenitoare sunt prezente la nivelul ţesuturilor

scheletale şi dentare mature

MSC
antigene de suprafaţă (CD44, CD71, CD90, CD105,
CD120a, CD124, CD166, liganzii Flt-3 şi
produsele genei Kit
markeri
absenţa antigenelor specifice liniilor hematogene

citokine (Il-6, 7, 8, 11, 12, 14, 15, LIF, GM-CSF)

Legile actuale interzic folosirea celulelor stem embrionare astfel că studiile

actuale sunt focalizate pe utilizarea celulelor adulte pentru terapia regenerativă.

Celulele cu capacitate de adezivitate de la nivelul măduvei osoase sunt capabile

de a se diferenţia pe diferite linii, inclusiv pe cele responsabile de osteogeneză
 PERSPECTIVE - TERAPIA CELULARĂ -

MSC
diferenţiere

MSC urmează o serie de căi de diferenţiere diferite şi îşi asumă fenotipul celular de tip
muscular, osos, cartilaginos, adipocitic, pentru LPD şi cement.

Odată ce diferenţierea este iniţiată, proliferarea este autolimitată şi are loc sinteza unor
proteine tisulare specifice.

Datorită problemelor de infecţie HIV sau a infecţiei cu alte virusuri letale sau prioni
terapia de transplantare autologă este actualmente de primă alegere.
PERSPECTIVE TERAPIA CELULARĂ

aplicaţii ale celulelor cementoblast-like

Nu există markeri specifici pentru cementoblaste

Diferenţa faţă de celulele osteoblast-like face apel la

tehnici genomice şi proteomice

Există
celule stem multipotente
la nivelul ligamentului parodontal care pot evolua spre
cementoblaste
PERSPECTIVE ALE REGENERARII

• Terapia celulara- factorii de crestere osteoinductivi

• Terapia genica
Atenţie la utilizarea terapiilor celulare vs genice.

• Ingineria tisulară care utilizează celulele pacientului oferă un

mare număr de avantaje faţă de terapiile convenţionale sau faţă de
ingineria genetică, metodă care utilizează vectori virali.
•Terapia regenerativă necesită actualmente eliberarea duală a
unor agenţi de modificare a tipului de răspuns al gazdei precum şi
a unor agenţi antiinfecţioşi pentru a optimiza rezultatele
terapeutice
•Viitorul terapiei regenerative este o problemă multidisciplinară,
cel puţin tot atât de complexă ca şi structura parodonţiului.
 BOALA PARODONTALĂ

 patognomonic – pierdere de ţesut de ataşament şi os alveolar de

susţinere

 defectul osos – sechela anatomică a progresiei apicale a distrucţiei

tisulare

 obiectiv terapeutic – regenerarea aparatului de ataşament

– proceduri cu materiale de adiţie
– proceduri fără materiale adiţie

 regenerarea tisulară ghidată oferă posibilitatea reabilitării ţesutului

parodontal pierdut prin progresia bolii

 controlul factorilor de influenţă creşte predictibilitatea procedurală

 necesitatea individualizării terapeutice

Previous Next
Terapie parodontala - regenerare

Proceduri regenerative

Chiuretajul lamboului

Chiuretaj fara grefa

Chiuretaj cu Chiuretaj cu aplicare
osoasa si fara
grefa osoasa de memebrana (RTG)
aplicare de membrana
Cu grefa Fara grefa
osoasa osoasa

Previous Next
REALITATEA…..
Boala parodontala – distructia tesutului

ANATOMIA
DEFECTUL OSOS rezultat al:
DEFECTULUI

• progresiei cu specificitate de situs

• morfologiei dento–alveolare

ANATOMIE UNICĂ

CLASIFICARE
 criterii morfologice lezionale
 implicaţii diagnostice, terapeutice
 prognostic
Previous Next
 REALITATEA…..
ANATOMIA DEFECTULUI

Defect osos interproximal cu 3 pereţi.

Sunt restanţi pereţii vestibular, lingual
şi interproximal

Defect osos interproximal cu 1 perete.

Peretele este adiacent la faţa distală a
4.4.

Defect osos interproximal cu 2 pereţi

(crater interdentar). Sunt restanţi numai
pereţii osoşi vestibulari şi orali

Defect osos circumferenţial (rădăcina palatinală

1.4). Defectul osos interesează
Previous suprafeţeleNext
mezială, distală şi palatinală.
REALITATEA……
ANATOMIA DEFECTULUI

Previous Next
REALITATEA…..
ANATOMIA DEFECTULUI

Defect infraosos cu 2 pereţi şi

defect hemiseptal.

Leziune de furcaţie clasa II–a. Leziune de furcaţie clasa III–a.

Previous Next
 REALITATE……

Persistenţa defectului osos

dupa proceduri chirurgicale de regenerare
Previous Next
…REALITATE
MATERIALELE DE ADIŢIE

• capacitatea autogrefelor de a iniţia osteoinducţia scade cu vârsta

(Shigeyama, 1995)

• cantitatea de proteine matriceale osoase sau alţi factori de creştere

necesară inducerii sintezei de os evidentă clinic rămâne necunoscută
(Becker, 1999)

• frecvent allogrefa se constituie doar în nucleu al osteogenezei

( osteoconductie) şi rămâne neresorbită perioade îndelungate de timp,
nu există date care să indice resorbţia osteoclastică (Tonetti, 2000)
(“bone like appearance material”)

Previous Next
…REALITATE
BARIERELE MEMBRANARE

• studiile indică evidenţa clinică a câştigului clinic de ataşament

respectiv de reducere a profunzimii pungilor parodontale

• dar
procedurile chirurgicale sunt dificile iar utilizarea membranelor
resorbabile, dincolo de avantajele pe care le prezintă, nu aduc o
diferenţă notabilă în ameliorarea status–ului parodontal (indicaţii
restrânse în utilizare)

Previous Next
 CONCLUZII...
• procedurile chirurgicale de regenerare parodontală au fost introduse
în scopul depăşirii limitelor terapiei parodontale convenţionale

• rezultatele au fost privite cu entuziasm în perspectiva unui câştig de

ataşament superior

• evaluate critic, aceste proceduri par a aduce doar un avantaj minim în

raport de risc / beneficiu pentru pacient şi nu par a creşte speranţa de
menţinere pe arcadă a dinţilor trataţi foarte mult timp.

• Fenomenele de regenerare parodontala sunt guvernate si influentate

de foarte multi factori locali si sistemici.
Previous Next
 …ŞI VIITOR
• dincolo de aceste limite evoluţia domeniului regenerării parodontale
va avea loc prin aplicarea cunoştinţelor curente de biologie celulară
şi moleculară

• deficienţa majoră o reprezintă încă tratarea efectului (defectul osos)

şi nu a cauzei (boala parodontală) de unde necesitatea asocierii
terapiei de modulare cu alte modalităţi terapeutice

• se impune dezvoltarea modalităţilor de obţinerii unei regenerări

parodontale adevărate care să contribuie real la menţinerea dintelui
pe arcadă.

Previous Next