UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROGRAM DE MASTER - CAFEC

Proiect la disciplina
DOCTRINĂ ŞI DEONTOLOGIE CONTABILĂ

Îndrumător: LECT. DR. SOCOLIUC MARIAN

Masterand: Olar Mihaela-Gabriela

Suceava, 2019
 I.NOŢIUNI TEORETICE

Principiile doctrinei contabile:

A.Integritatea.
• Principiul integrităţii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a fi sinceri şi oneşti în toate relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică,
de asemenea, acţiuni corecte şi juste. Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat, în mod conştient, cu rapoarte, declaraţii, comunicate sau alte
informaţii atunci când acesta apreciază că informaţiile:
a) Conţin o declaraţie semnificativ falsă sau înşelătoare;
b) Conţin declaraţii sau informaţii întocmite neglijent;
c) Omit sau ascund informaţii ce trebuie incluse în cazul în care o astfel de omisiune sau ascundere ar fi înşelătoare.
• Atunci când un profesionist contabil devine conștient că a fost asociat cu astfel de informaţii, va întreprinde pașii necesari pentru a înceta să fie asociat cu
acele informaţii.
• Nu se va considera că un profesionist contabil dacă profesionistul contabil furnizează un raport modificat cu privire la cele trei de mai sus.
B.Obiectivitatea.
• Principiul obiectivităţii impune tuturor profesioniștilor contabili obligaţia de a nu îşi compromite raţionamentul
profesional sau de afaceri din cauza părtinirii, conflictelor de interese sau influenţei nedorite a altor persoane.
• Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii care i-ar putea afecta obiectivitatea. Este imposibil ca toate
aceste situaţii să fie definite şi descrise. Un profesionist contabil nu trebuie să presteze un serviciu profesional
dacă o circumstanţă sau o relaţie este părtinitoare sau poate influenţa în mod nedorit raţionamentul său
profesional referitor la acel serviciu.
C.Competenţă profesională şi atenţie cuvenită.
• Principiul competenţei profesionale şi al atenţiei cuvenite impune tuturor profesioniștilor contabili următoarele obligaţii:
a) Menţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor profesionale la nivelul necesar care să îi asigure pe clienţi sau angajatori că primesc
servicii profesionale competente;
b) Să acţioneze cu diligenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile, atunci când prestează servicii
profesionale.
• Serviciile profesionale competente presupun exercitarea unui raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
profesionale în furnizarea acestor servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
a) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
b) Menţinerea competenţei profesionale.
• Menţinerea competenţei profesionale presupune o permanentă conştientizare şi o înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan
profesional, tehnic şi din mediul de afaceri. Pregătirea profesională continuă îi permite profesionistului contabil să își dezvolte şi să
își menţină capacităţile în vederea desfăşurării de activităţi competente în mediul profesional.
D.Confidenţialitatea.
• Principiul confidenţialităţii impune tuturor profesioniștilor contabili obligaţia de a se abţine de la:
a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri, în lipsa unei autorizări corespunzătoare şi specifice sau cu excepţia cazului în care există o
obligaţie sau o sarcină legală sau profesională de a face publice acele informaţii;
b) Folosirea, în avantajul lor personal sau în avantajul unor părţi terţe, informaţiilor confidenţiale dobândite ca urmare a
relaţiilor profesionale sau de afaceri.
• Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea, inclusiv într-un mediu social, fiind atent în ceea ce
priveşte posibilitatea furnizării de informaţii necugetate, în special unui asociat de afaceri apropriat sau unui membru
al familiei dependente.
• Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate de către un posibil client sau
angajator.
• Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiilor din cadrul firmei sau organizaţiei
angajatoare.
E.Comportamentul profesional.
• Principiul comportamentului profesional impune tuturor profesioniștilor contabili obligaţia de a se conforma legilor şi
reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni, de care profesionistul contabil are, sau ar trebui să aibă, cunoștinţă,
că pot discredita profesia. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o parte terţă rezonabilă şi informată, analizând toate
faptele și circumstanţele specifice disponibile profesionistului contabil la data respectivă, ar putea concluziona că este
afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.
• În promovarea şi mediatizarea lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniștii contabili nu trebuie să compromită
profesia. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi corecţi şi nu trebuie:
a) Să facă revendicări exagerate referitoare la serviciile pe care le pot oferi, la calificările pe care le deţin şi la experienţa pe
care au acumulat-o;
b) Să facă referinţe compromiţătoare sau comparaţii nefondate privind activităţile desfăşurate de alţii.
 II.SPEŢE

• I.Întreprinderea SC „IRADOV” SRL își desfășoară activitatea în domeniul TRANSPORTURILOR. Aceasta societate se
ocupă în principal cu transportul de marfă atât în ţară cât şi în afară, dar şi cu transportul de persoane, de asemenea
naţional şi internaţional. Aici lucrează 50 angajați, echipă formată din 1 director general, 3 dispeceri, un contabil, un
consultant clienți, iar restul şoferi. În această firmă toți angajații colaborează pentru a aduce la un nivel înalt așteptările
clienților și pentru a menține colaborarea cu diverse societăți.
• Chiar dacă obiectivul societăţii este unul de a se extinde, există uneori situaţii care duc la apariţia unor anumite probleme,
lucru ce nu poate fi evitat decât prin alegerea unui personal calificat şi de încredere. Altfel spus, angajaţii sunt cei de la care
vin toate problemele dar şi soluţionările.
• Domeniul transporturilor este unul extrem de dezvoltat în zilele noastre, nu puţini fiind cei care îşi obţin veniturile din
acest tip de activitate. Principalele cerinţe sunt flexibilitatea, seriozitatea şi rapiditatea expedierii mărfurilor sau a
persoanelor.
• În cadrul acestei societăţi, se achiziţionează în data de 01.01.N 15 tiruri pentru a-şi extinde afacerea, pe ramura
de transport marfă. Contabilul înregistrează camioanele şi începe amortizarea după două luni de la
achiziţionarea acestora, adică din momentul utilizării lor. Firma prevede în politica sa contabilă ca amortizarea să
aibă loc într-un interval de 5 ani pentru tirurile destinate transportului de marfă, din prisma faptului că acestea
se uzează mult mai rapid, în principal din utilizarea lor continuă, pe distanţe mari şi cu încarcături solicitante.
După terminarea perioadei de amortizare, aceste camioane sunt vândute anumitor firme de dezmembrări, fie la
casare în cazuri extreme.
• Contabilul hotărăşte să amortizeze toate cele 15 tiruri achiziţionate în anul N pe o perioadă de 5 ani, în ciuda
faptului că nu toate au fost expuse unei uzuri fizice şi tehnice exagerat de mare. Principala motivaţie a deciziei
acestuia apare din intenţia sa de a-i procura fiului său toate aceste mijloace de transport, la un preţ considerabil
mai mic, fiu care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu.
• Directorul a avut o mare încredere în contabil datorită profesionalismului lui de care a dat dovadă pe parcursul
întregii activități a firmei și datorită acestui fapt, el și-a permis să sustragă într-un mod neetic aceste camioane din
firmă. Societatea a fost supusă unui prejudiciu material fiindcă o parte din cele 15 camioane puteau să mai
funcționeze în societate, prin urmare cheltuielilele pentru achiziția altor mijloace de transport au fost mai mari.
• Din toate acestea prezentate mai sus, se concluzionează faptul că persoana resposabilă în contabilitate nu a
respectat principiul integrităţii, nu este sincer şi deschis faţă de entitatea unde acesta este angajat, duce lipsă de
obiectivitate din prisma faptului că fiul său îşi desfăşoară activitatea tot în domeniul transporturilor, factor ce duce
la intenţia de a-şi atinge un interes personal. În acelaşi timp, este încălcat şi principiul competenţei profesionale,
prin nediligenţa cu care acţionează în cazul elementelor tehnice ale imobilizărilor corporale, al său comportament
fiind unul deloc cinstit sau corect. Codul de Etică interzice în mod clar orice factor ce poate aduce prejudicii firmei,
acest contabil reprezentând o ameninţare din punct de vedere personal pentru entitate, tocmai prin utilizarea
personală nepermisă a bunurilor companiei.
• II.În cadrul firmei de construcţii, SC ‚CONSTRUCT’ SA, există un număr mare de angajaţi, aceasta fiind într-o
continuă expansiune. Principalele persoane care conduc entitatea sunt directorul general, directorul economic care
este şi contabilul şef, managerul şi resposabilul pe departamentul clienţi.
• După ani buni în care a lucrat la această firmă, contabilul a sustras sume importante de bani din cadrul acesteia,
mascând în contabilitate aceste lipsuri de bani prin intermediul articolelor contabile. Contabilul şef putea avea
acces la bani doar atunci când acesta trebuia să înlocuiască casiera care era în concediul de odihnă sau era învoită.
• Mecanismul prin care contabilul şef a reuşit să sustragă sume importante de banii din cadrul companiei cuprindea
două faze:
- prima fază este cea în care contabilul şef încasa de la client contravaloare mărfurilor sau serviciilor achiziţionate de
acesta. Pentru exemplificare vom considera că contabilul şef a încasat de la client suma de 10.000 lei. Pentru a
realiza sustragerea de banii contabilul şef emitea clientului chitanţă cu suma corectă de 10.000 lei, dar pe cel de-al
doilea şi al treilea exemplar care rămân în companie pentru a fi contabilizate înscria o sumă mai mică (vom
considera că a înscris suma de 6.000 lei), diferenţa de 4.000 lei reprezentând suma sustrasă de acesta.
- a doua fază este cea în care contabilul şef ascundea în contabilitate această sustragere de bani cu ajutorul unor
articole contabile.
• Articolele contabile folosite sunt prezentate mai jos:
a) se înregistrează încasarea prin casierie numai a sumei de 6.000 lei de la client
5311 = 4111/ 6.000 lei
b) se înregistrează transferul sumei de 4.000 lei (reprezentând suma achitată de client dar sustrasă de către
contabilul şef) din contul 4111 „Clienţi” în contul 461 „Debitori diverşi”, asta pentru a se ascunde urmele şi a fi
mai dificil de depistat această sustragere de bani.
461 = 4111/ 4.000 lei
c) se înregistrează transferul sumei de 5.000 lei din contul 461 „Debitori diverşi” în contul 891 „Bilanţ de
deschidere”.
891 = 461/ 4.000 lei
• Contabilul şef, datorită numărului mare de astfel de operaţiuni a omis să înregistreze în evidenţa contabilă la un
client cele două înregistrări contabile prin care transfera suma sustrasă din evidenţa patrimonială în evidenţa extra-
patrimonială. Aceste operaţiuni au fost descoperite atunci când clientul respectiv (la care erau omise cele două
înregistrări contabile „de reglare”) a fost contactat de către casieră deoarece apărea în evidenţa contabilă a
companiei cu o creanţă neîncasată. În momentul în care casiera i-a solicitat clientului să achite datoria către
companie acesta a afirmat că nu are nici o datorie şi că poate dovedit cu chitanţă. Astfel prin compararea sumei de
pe chitanţa clientului cu cea de pe chitanţa aflată în arhiva companiei s-a demonstrat că este vorba de o delapidare
efectuată de către contabilul şef.
• Ulterior în urma verificărilor s-a descoperit că aceste operaţiuni au fost efectuate într-o perioadă de aproximativ
3 ani şi că contul 891 „Bilanţ de deschidere” avea un sold contabil cu o valoare considerabilă (sold care reflecta
valoarea prejudiciului) pentru compania respectivă. În finalul acestui exemplu putem afirma că existau cel puţin
trei căi prin care această delapidare ar fi fost descoperită mult mai repede dacă:
• exista un departament de control intern în cadrul companiei;
• erau efectuate controale externe (audit financiar);
• s-ar fi efectuat o comparaţie de către managerul companiei între volumul încasărilor şi volumul mărfurilor vândute
şi a serviciilor prestate.
 CONCLUZII

• Profesia contabilă are un rol important în societate. Acţionarii, investitorii, creditorii, angajatorii,
guvernul etc. bazează pe profesioniştii contabili pentru realizarea contabilităţii financiare, elaborarea
raportărilor economico-financiare, consultanţă în materie fiscală, management financiar eficient etc.
Comportamentul şi atitudinea profesioniştilor contabili în furnizarea acestor servicii are impact
asupra bunăstării economice a entităţilor în care aceştia activează, a comunităţii precum şi a ţării.
• Profesionistul contabil este acea persoană care nu face doar să raporteze ci care poate şi influenţa
deciziile conducerii companiei astfel că modul cum acesta îşi desfăşoară activitatea este extrem de
important.
• Profesionistul contabil modern trebuie să evolueze în acelaşi timp cu dezvoltarea legislaţiei în vigoare, a mediului
de afaceri şi a noilor tehnici de management. Datorită faptului că foarte mulţi oameni se bazează pe deciziile
avizate şi pe hotărârilor luate de profesionişti contabili, menţinerea unui nivel ridicat de obiectivitate şi integritate
este esenţial în domeniul contabilităţii.
• Necesitatea actuală în profesia contabilă o reprezintă educaţie etică a profesioniştilor contabili care să le permită
să treacă dincolo de normele simpliste de bine şi rău, pe care le-au învăţat în copilărie. Contabili au nevoie de
instrumente mai avansate pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de societate, în acest mediu tot mai complex, cu
multe nuanţe de gri (Bean şi Bernardi 2007). În încheiere putem spune că încălcarea eticii în domeniul
contabilităţii va avea întotdeauna repercusiuni atât asupra utilizatorilor serviciilor de contabilitate cât şi asupra
profesie contabilităţii prin scăderea credibilităţii acesteia în rândul publicului.