Este produsa de Mycobacterium Tuberculosis.

 Tuberculoza oculară primară - poarta de intrare in organsim sau leziunile

inițiale sunt la nivelul globului ocular.
 Tuberculoza oculară secundară - afectarea globului ocular ca rezultat al
diseminarii hematogene de la distanță, sau ca rezultat al invaziei directe din
structurile adiacente, precum cavitatea craniana sau sinusuri craniene.
- Bacilii provin fie direct de la bolnavii care îi elimină pe cale respiratorie (
picături Pflugge ), pe cale renală, digestivă, prin abcedare ganglionară, fie
indirect.

- Multiplicarea intracelulara duce la leziuni locale de tip proliferativ cu

formarea de foliculi tuberculoși alcătuiți din celule Langhans, celule epitelioide
si zone de cazeificare, iar in jur sunt fagocite atrase prin chemotactism.
- Apar si necroze prin acțiunea toxică a lipidelor, proteinelor si
zaharurilor din structura bacililor.

- Aceste leziuni sunt amplificate de răspunsul imun celular care

apare după 2-3 sapt.

- Foarte multe infecții ( 80% ) merg spre vindecare datorită mijloacelor

de apărare nespecifica a organismului.

- Răspunsul imun umoral nu este un răspuns de protecție, dar permite

diagnosticul de laborator
 Anexe
 Segmentul anterior
 Segmentul posterior
 Tuberculoza palpebrala sau lupusul palpebral apare de obicei ca o extindere
la pleoape a lupusului vulgaris. Are ca unitate lezională lupomul (tubercul
mic subepitelial).
 Evoluția este lungă, cu leziuni confluente în placarde, ce pot sa ulcereze.
Astfel distrucțiile tegumentare pot determina cicatrici retractile. Des este
acompaniat de limfadenopatie.
 Se poate complica cu carcinom scuamocelular
 Test Mantoux pozitiv
 Conjunctivita tuberculoasă
 Keratoconjunctivita flictenulară
 Sclerita tuberculoasă
 Keratita interstițială
 Iridociclitele
1. Primară – unilaterală
2. Secundară – bilaterală

Anatomopatologic se deosebesc urmatoarele forme:

- Forma nodulară, prezinta pe tars granulatii rosii, albe-sidefii.
- Forma ulceroasă, prezinta pierdere de substanta, cu fund cenusiu, margini
dintate.
- Forma vegetantă, evidențiază vegetații (papilare, polipoase, muriforme,
pseudomembranoase).

Aceste leziuni se insoțesc de adenopatie submaxilara si preauriculara

unilaterala si nedureroasa, care se poate cazeifica si fistuliza.
 Keratoconjunctivita flictenulara se intalneste la copii intre 3 si 10 ani,
caracterizandu-se prin prezenta de mici noduli albi, superficiali, situati
aproape de limb.
 Prezintă fotofobie, hiperlacrimare, blefarospasm.
Keratita interstițială tuberculoasă reprezintă forma clasică a tuberculozei
corneene.
 Apare de obicei la un singur ochi.
 Se constată o infiltrație parenchimatoasa cu pastrarea transparenței în zona
centrala.
 Este afectat în special stratul superficial al stromei, fără implicarea primară a
epiteliului sau endoteliului cornean.
 Se poate insoți și de neovase.
Poate fi primară sau secundară ca urmare a unei iridociclite tuberculoase.
- Cea mai frecventa localizare este cea anterioara, la nivelul vaselor ciliare
anterioare, aproape de limb.
- Se caracterizează prin apariția unui nodul rotund, puțin proeminent, aderent
la scleră, cateodată dur, de culoare roz-galbuie la periferie. Nodulul se cazeifica
si eventual se ulcerează ducând la o sclerită necrozanta.
 Patologie cronică granulomatoasă unilaterală sau bilaterală, care prezintă
precipitate mari grasoase keratice, sinechii posterioare și tuberculi irieni.
 Tuberculii irieni iau nastere prin proliferarea celulelor stromei si prin
infiltratie limfocitara.
 Tuberculul irian conglomerat interesează de obicei radacina irisului și corpul
ciliar. Invadeaza corneea si sclerotica, provocand sclerokeratita tuberculoasa
secundara, perforând in final globul ocular.
 Tuberculoza miliară a coroidei
 Tuberculom coroidean
 Retinita tuberculoasă
 Tuberculoza miliara a coroidei se intalneste frecvent in faza finala a unei
meningite tuberculoase. Apare mai ales in jurul papilei, fiind insotita de
inflamatia nervului optic. Nodulii au dimensiuni diferite, intre 0.3 – 3.0 mm,
de culoare alb-cenusie; si se pot insoti de decolare retiniana seroasa
adiacenta.
 La fluoroangiografie, aceste leziuni sunt inițial hipofluorescente, iar la final
devin hiperfluorescente.
 Tuberculomul coroidian se prezinta ca o leziune alb-cenușie, cu o suprafata
de 2-3 diametre papilare, cu margini imprecis delimitate, uneori cu decolare
retiniana exudativa adiacenta.
 Angiofluorografia arata o hiperfluorescenta a tuberculomului.
 Retinita tuberculoasă se manifestă prin focare exudative circumscrise sau
diseminate, fara modificari pigmentare. Se poate insoti de leziuni specifice
periflebitei retiniene.
 Afectarea retiniana pura este considerata a fi rara; debutul procesului, de
regulă, este coroidian, retina fiind secundar atinsa.
 Investigația bacteriologică, constă în evidentierea micobacteriei in frotiul din
produsul patologic sau in preperate tisulare. Se continua obligatoriu cu
obținerea de culturi de bacili pentru antibiograma. Este cea mai importanta
investigatie
 IDR la tuberculina sau la PPD, examen radiologic, CT, PCR, ELISA.
Sarcoidoza Sdr. Behcet
Goma sifilitica Toxoplasmoza
Lepra Toxocaroza
Candidoza Leptospiroza
Nocardiaza Metastaze tumorale
Bruceloza Cistecercoza subretiniana
Orice forma de tuberculoză oculară se tratează precum o infecție sistemică. Din
punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi
grupate astfel:
- esentiale; amplu utilizate pe scara mondiala in tratamentul tuturor
localizarilor si formelor clinice de tuberculoza. Se impart in majore:
Rifampicina ( RMP ) si Izoniazida ( INH ); de asociere: Pirazinamida ( PZM ),
Streptomicina ( SM ) si Etambutolul ( EMB ).
- de rezerva, precum Etionamida ( ETMN ), Cicloserina ( CS ),
Ciprofloxacina ( CPX ). Se utilizeaza rar, ca inlocuitori ai medicamentelor
esentiale la cazurile cu chimiorezistenta
 Rifampicina – poate colora filmul lacrimal in rosu.
 Izoniazida – determina carenta de Vit. B6, astfel determina nevrita optica
retrobulbara. Este reversibila prin tratament cu piridoxina 10 mg/zi, sau la
intreruperea tratamentului.
 Etambutolul – determina nevrita optica retrobulbara. Se manifesta prin
scaderea acuitatii vizuale, scotom central, ingustarea campului vizual, edem
macular. Leziunile sunt reversibile la intreruperea tratamentului, dar se pot
agrava sau deveni ireversibile daca se continua administrarea in aceleasi
doze.
 Profilaxia tulburarilor vizuale se face prin efectuarea examenului oftalmologic
inainte de inceperea tratamentului si in cursul tratamentului, ca si prin
evitarea utilizarii unor doze mari.
1.Yanoff M., Jay S. Duker; Ophthalmology;
2.American Academy of Ohthalmology; Section 9: Intraocular Inflamaition and
Uveitis;
3.Jack J. Kanski; Clinical Ophthalmology;
4.F. Fodor, A. Dinulescu; Morfopatologia Ochiului si Anexelor;
5.M. Olteanu; Tratat de Oftalmologie, vol. 2;
6.L. Gherasim; Medicina Interna, vol. 1;