SINDROMUL OBSTRUCTIV

DIN SOMN
POLISOMNOGRAF ȘI
T R ATA M E N T
F A C U LTAT E A D E E D U C AT I E F I Z I C A S I
SPORT
B L A N U TA I U S T I N - F L AV I U S
ALMASAN LORENA-ADINA
FELECAN VLAD ALEXANDRU
O LT E A N F L O R I S
B A R B AT B I A N C A
SOMNUL
Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară
a conștienței, prin abolirea parțială a sensibilității și încetinirea funcțiilor vieții organice
(ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade
C, scăderea funcțiilor secretorii). În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o întindere
temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puțin din punct de
vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deși importanța somnului nu poate fi
discutată, oamenii de știință nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru
supraviețuirea noastră.
Motive
• Somnul este esențial vieții. Animalele de laborator private de somn au murit. Nici oamenii nu
par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le amenință traiul. Un sondaj condus
de American Cancer Societyconcluzionează faptul că oamenii ce dorm mai puțin de 6 ore pe
noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morții cu 30% mai mare decât cei care
dorm în mod obișnuit 7 - 8 ore. Chiar și cei care au dormit mai puțin de 6 ore și în general nu au
avut probleme de sănătate dar au avut o rată a morții de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit
orele "normale".
SOMNOLOGIA

• Somnologia sau medicina somnului are ca obiect de studiu somnul normal și patologic.
• Somnologia se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul unei mari varietăți de afecțiuni, reunite
sub numele generic de „tulburări ale somnului”. De la sforăit și apneea obstructivă în
somn până la insomnie sau somnambulism, tulburările somnului pot avea diferite etiologii și
forme de manifestare, iar varietatea acestora face ca somnologia să fie un domeniu
interdisciplinar.
SINDROMUL OBSTRUCTIVE DIN SOMN: APNEEA
• Ce este apneea în somn?
• Apneea în somn se caracterizată prin pauze respiratorii în timpul
somnului care se repetă frecvent. Pauzele pot fi cu oprirea respiraţiei
(apnee) sau doar cu micşorarea fluxului de aer (hipopnee). La adult,
apneea este definită ca oprirea respiraţiei cu durata de cel puţin 10
secunde. Cu fiecare apnee sau hipopnee, nivelul de oxigen din sânge
scade brusc. În consecinţă, creierul primeşte un semnal care trezeşte
persoana din somn şi respiraţia se reia, de cele mai multe ori cu zgomot.
Deoarece aceste evenimente se pot produce de sute de ori pe noapte,
somnul este foarte fragmentat şi de proastă calitate. În general, aceste
persoane nu sunt conştiente de aceste treziri pe durata somnului, ci se
plâng că sunt foarte somnolente în timpul zilei.
CE ESTE SASO (SINDROMUL DE APNEE ÎN
SOMN OBSTRUCTIV)?
• Cea mai frecventă formă de apnee în somn este cea obstructivă. În perioada de veghe şi în mod
normal în timpul somnului, muşchii de la nivelul gâtului menţin deschise căile aeriene
superioare şi astfel, aerul intră în plămâni. În SASO, musculatura gâtului şi a limbii se relaxează
excesiv în timpul somnului, ceea ce duce la închiderea căilor aeriene superioare, în ciuda
efortului respirator.
CARE SUNT FACTORII DE RISC PENTRU
SASO?
• Deşi SASO poate să apară la bărbaţi şi femei de orice vârstă, este mai frecvent la bărbaţii de
vârstă medie şi obezi, care au circumferinţa gâtului peste 42 cm. Totuşi, SASO poate să apară şi
la persoanele cu greutate normală, care au anumite anomalii anatomice la nivelul gâtului
(amigdale sau limba mărite de volum sau poziţionare anormală a mandibulei sau maxilarului).
Studii recente au arătat că acest sindrom apare frecvent la pacienţii cu insuficienţă cardiacă
congestivă. Istoricul familial de SASO şi consumul de alcool sunt factori de risc.
CUM SE MANIFESTĂ SASO?

• Este posibil să nu fiţi conştient că aveţi probleme legate de respiraţie în timpul somnului;
frecvent, membrii familiei dvs. vor fi primii care vor remarca anumite semne sau simptome.
Dacă răspunsul dvs. este DA la oricare din următoarele întrebări, este posibil să suferiţi de
Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv.
Vi se spune că sforăiţi mult şi tare?
• Soţul/soţia v-a spus că vă opriţi din respirat în timpul somnului?
• Nu aveţi un somn odihnitor şi ziua vă simţiţi obosit sau ameţit?
• Se întâmplă des să vă fie somn ziua sau să adormiţi uşor în timpul zilei?
• Vă treziţi din somn respirând greu, icnit, ca şi când vă sufocaţi?
 SASO POATE AVEA CONSECINŢE
SERIOASE
Depistat târziu şi netratat, SASO poate altera semnificativ calitatea vieţii şi determina o serie de afecţiuni
medicale cu potenţial sever:

• hipertensiune arterială rezistentă la tratament

• infarct de miocard
• aritmii în timpul somnului şi moarte subită („a murit în somn”)
• accidente vasculare cerebrale
• creşterea în greutate
• pre-diabet, diabet
• tulburări de atenţie, memorie şi concentrare
• iritabilitate, schimbări ale dispoziţiei, depresie
• impotenţă
 CE TEST TREBUIE EFECTUAT PENTRU
CONFIRMAREA SASO?
• Un consult la un specialist în patologia somnului, care frecvent este un pneumolog. Acesta va decide
ce tip de test este cel mai indicat în cazul dvs. şi dacă va fi efectuat într-un laborator de somn, care
este parte a unui spital, sau la dvs. acasă.

• În noaptea de diagnostic pacientul doarme cuplat la poligraf care permite înregistrarea următorilor
parametri: fluxul de aer la nivelul nasului, nivelul de oxigen din sânge, efortul respirator toracic,
frecvenţa cardiacă, sforăitul şi poziţia corpului.Pentru cazurile complexe se foloseşte polisomnograful,
un aparat care explorează în plus somnul. Aparatul este utilizat în laboratoarele de somn, sub
supravegherea personalului de specialitate.

• Odată ce s-a stabilit că aveţi apnee în somn de tip obstructiv se trece la a doua etapă: noaptea de
terapie în care se testează proteza respiratorie. De această dată, prin conectarea la un aparat numit
CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) veţi respira aer la presiune pozitivă continuă care
acţionează ca o atelă (proteză) şi menţine deschise căile aeriene superioare. Răspunsul pacienţilor
este spectaculos şi dimineaţa la trezire spun că nu au mai dormit aşa bine din copilărie!
 CUM SE TRATEAZĂ SASO?
• Tratamentul are ca scop restaurarea respiraţiei regulate din timpul somnului şi obţinerea unui
somn odihnitor.
• Singurul tratament eficace al bolii este folosirea aparatului cu presiune pozitivă continuă
(CPAP), care este de fapt un ventilator. Prin intermediul unei măşti, pacientul inspiră la nivelul
nasului aer sub presiune pozitiva continuă. Există modele mai noi de CPAP care pot reduce
uşor presiunea aerului în timpul expirului, ceea ce creşte confortul şi complianţa pacientului.
De asemenea, cele mai noi aparatele modifică continuu presiunea aerului, adaptând-o
permanent la performanţa respiratorie a pacientului.
 POLISOMNOGRAFUL
• Polisomnografia (PSG) , cunoscută și sub numele de studiul somnului, este un test
multiparametric utilizat în studiul somnului ca și un instrument de diagnosticare în medicina
somnului. Acesta investigație are ca scop stabilirea diagnosticului principalelor tulburări din
timpul somnului, inclusiv naroclepsie, tulburări de comportament, parasomnii,
sforăit, apnee de somn, hipoapnee, SDRB (sindrom de rezistenta crescuta la nivelul cailor
aeriene superioare).
• Această investigație este recomandată pacienților care prezintă oboseala în timpul zilei,
somnolență excesivă și tulburări ale somnului.
• Pentru testul standard, pacientul vine la un laborator de somnologie seara devreme iar în
următoarele ore este monitorizat polisomnografic în timp ce doarme.
• În timpul studiului , tehniceanul observă activitatea din somnului.