EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA
ELECTROCARDIOGRAMA de suprafata

Definitie: inregistrarea la suprafata corpului a

curentilor electrici generati la nivelul
cordului

• suma vectoriala curenti

• reproductibilitate
• universala
• aparatura + interpretare
ECG standard, ECG repaus
- ritm, ax electric, morfologie unde, intervale
- poate orienta catre alte forme complexe
de ECG sau catre alte investigatii

ECG cu inregistrare de durata (Holter, 24 ore)

- ambulator
- tulburari de ritm la bv. suspectati
- modificari ischemice
Explorare electrofiziologica
- mapping endocavitar  mod depolarizare
 inducere aritmii

Proba de efort ECG - ECG in timp ce pacientul face un

efort dozat si imediat dupa (recovery)
- modificare ritm cardiac
- tulburari de ritm
- modificari de segmente si unde
 Tipuri de derivatii in ECG de suprafata
Dreivatii - D 1 - MS dr. MS stg. Derivatii - aVR - MS dr.
bipolare - D 2 - MS dr. MI stg. unipolare - aVL - MS stg.
- D 3 - MS stg. MI stg. - aVF - MI stg.
Derivatii precordiale - V1 –sp.4 parasternal. dr.
unipolare - V2 – sp.4 parasternal stg.
- V3 – ½ distanta V2 – V4
- V4 – sp.5 pe LMC stg.
- V5 – oriz. prin V4  LAA stg.
- V6 – oriz. prin V4  LAM stg.
- V7 – oriz. prin V4  LAP stg.
- V8 – oriz. prin V4  vf. scapula
- V9 – oriz. prin V4 paravert. stg.
- V3R -
- V4R - simetrice V3,V4,V5
- V5R - R, S, q = 0
Pozitionare electrozi
periferici

right left
Pozitionare electrozi precordiali
Interpretare ECG

1. ritm cardiac
2. frecventa cardiaca
3. ax electric
4. analiza unda P
5. analiza interval P-R / P-Q
6. analiza interval si complex QRS
7. analiza segment S-T
8. analiza unda T
9. analiza unda U
10.durata interval Q-T
 Date tehnice
• viteza hartie = 25 mm/s uzual
• orizontal  1mm = 0.04s, 5mm = 0.2s
• vertical  1cm = 1mV

Ritm cardiac

ritm regulat / neregulat

regulat  ritm sinusal / jonctional / idioventricular
- se cauta unda P in deriv. D1, D2, V1
neregulat  exista / nu periodicitate → diverse tipuri de bloc
Fibrilatie atriala Bradicardie sinusala
Frecventa cardiaca

-1500/dist R-R (medie pe 10 cpx)

-300/150/100/75/60/50/43/37/33/30

-nr. cicluri card. intre 2 puncte considerate ca

interval cunoscut de timp

aplicabil cand complexele cad pe liniile groase

 Ax electric

- se det. in planul derivatiilor membrelor (plan frontal)

- reprez. axa complexului QRS
- se det. avand la dispoz. minim 2 derivatii, util 6 derivatii
- triunghi Einthoven  sistem hexaaxial
met. vizuala - impulsul electric se inscrie max. in deriv.
paralela cu el si min. in deriv perpendiculara pe el
(sau echidifazic)
met. bisectoarei - determ. cu exactitate a ax. compar 2
deriv. adiacente din cadran. in care se afla ax.
- ax 0  +90 grade = ax normal
- ax +90  +180 grade = ax deviat la dreapta
- ax 0  -90 grade = ax deviat la stanga
- cpx. izoelectrice in toate deriv.  ax el. nedet. in plan frontal
 Sistem hexaaxial

aVR, -150
aVL, -30

-180 grade D1, 0 grade

D3, +120 D2, +60

aVF, +90
Analiza unda P

- prima unda de pe ECG

- 1 ½-depol. AD, 2 ½-depol. AS
- normal pozitiva D1, D2, V4-6, aVF
negativa aVR
variabil D3, aVL
- amplitudine max. 2-3 mm
- durata = 0.08 – 0.12 sec
- forma rotunda, fara varfuri
- repolarizarea atriala = T p
- QRS se suprapune peste T p
 Analiza interval P-R / P-Q
• timp scurs de la inceput P la inceput Q / R
• durata normala 0.12-0.20 sec. variaza cu frecv. card.
scade la ritmuri rapide,
prin suprimarea tonus parasimpatic la efort
• patologic
P-R la tahicardizare  tulburare de conducere
 atrii in ritm de pacemaker
digitala
P-R > 0.20 sec. = BAV
 P-R < 0.12 sec. • + unda d+QRS larg = sdr. WPW
• + QRS ingust = sdr. de P-R scurt
sdr. LGL
tahiaritmii
 Analiza QRS
- depolarizarea intrgii mase ventriculare
- 1 deflexiune negativa = unda Q
- 1 deflexiune pozitiva = unda R
- deflexiune negativa aparuta dupa deflexiune pozitiva = unda S
- excursii consecutive pozitive = R’, R”
- excursii consecvente negative = S’, S”
- QRS format dintr-o unda negativa mare = QS
- aspectele q, Q, r, R, s, S – depind de amplitudinea undei
- interpretarea QRS: • durata
• amplitudine (voltaj)
• prezenta Q
• axa elctrica in plan frontal
• zona de tranzitie in deriv. precordiale
• deflexiune intrinsecoida
• aspectul general al undelor
• durata QRS: - 0.05 - 0.10 sec. in deriv.membrelor
- 0.11 – 0.12 sec. HV, Bl. minor de ram
- > 0.12sec. Bl. intraventr, Bl. major de ram
• voltaj QRS • minim – S deflexiunii – si +
> 5 mm in D1-D3, V1, V6
> 7 mm in V2, V5
> 9 mm in V3, V4
anormal: BCI difuza, IC, lichid pericardic,
mixedem, amiloidoza
• maxim – greu de stabilit - 20 – 30 mm D2
- 25 – 30 mm precord.
anormal  criterii de hipertrofie
• fact. de influentare: pozitie + contact electrozi,
marime torace, emfizem,etc.
• unda Q - q < 2 mm in D1, aVL, aVF, V5, V6 = normal
derivatii inferioare  inspir = elimina q pozitional
- Q in aVR <1/4 R = unda R din alte deriv. - normal
- durata maxima de 0.03 sec.
- Q patologic >1/4 R in deriv. respect.
> 0.04 sec.
absenta unda d in WPW = q
BRS major D2,D3,aVF,V1-V3 = Q
cord pulmonar cronic  emfizem
q V1 – V4
• axa electrica in plan frontal
• zona de tranzitie – rotatii in plan transversal
- normal QRS echidifazic in V2 – V3
- rotatie orara – aspect QRS dr. in V3, V4
- rotatie antiorara – aspect QRS stg. in V2, V3
Rotatie orara

Rotatie antiorara
• deflexiune intrinsecoida (TADI)
- timpul scurs de la debut. depolar. ventric. 
maximul undei exciatie epicardica prin electrodul
explorator cel mai apropiat
- V1-V2 < 0.035 sec., V5-V6 < 0.045 sec.
- V1-V2 – HVD, BRD, WPW
- V5-V6 – HVS, BRS, WPW
• aspect morfologic al QRS
V1-V2 – R/S < 1, de fapt rS
V3-V4 – R/S = 1
V5-V6 – R/S > 1, de fapt Rs
• semnificatie unde componente QRS
Q – depolariozare septala
R, S – depolarizare masa ventriculara
 Analiza segment ST
- punct de emergnta din QRS = punct J
- 2 elemente se urmaresc: • translatarea fata de linia izoelectrica
• forma
- linia izoelectrica este considerata segmentul TP
- supradenivelari permise: 1 mm D1-D3, 2 mm V1-V2
indiv. afroamericani, tineri, sanatosi
patologic: leziune subepicardica
- subdenivelari permise: 0,5 mm
patologic: leziune subendocardica, modif. sec.
HVS, HVD, BRS, BRD, WPW
- forma: linie curbata usor catre panta undei T
patologic: - linie perfect orizontala – suspic. ischemie mioc.
- translatare franca – ischemie
!!! supradenivelaretranzitorie - postcardioversie
 Analiza unda T
- expresia ECG a repolarizarii ventriculare
- acelasi sens cu QRS, ax electric cu 30 – 60 grade mai la stg.
pozitiv - D1,D2,V3,V6 // neg. aVR // var. aVL,aVF,V1,V2
negativ - 30% in V1, 5% in V2
- amplitudine aprox. 1/3 R, < 5 mm D1
< 10 mm precordiale
patologic: - ischemie epicardica, supraincarc.V, Hk+,
AVC, psihotici
- BCI difuza, digitala, supraincarc. V, obezit.
varianta normal ↑ indivizi Hvagotoni
- forma – asimetrica, cu panta ascend. mai lina, panta descend.
abrupta, vf. rotunjit
patologic: simetric, vf ascutit – ischemie miocardica, HK+
crestat – pericardita (uneori)
 Analiza unda U
acelasi sens cu unda T
vizualizare optima V3
evidentiere:- hK+, cu polaritate nemodif.
- ischemie, incarc. VS din HTA, IMi, IAo  negat.
- ECG de repaus, U neg. stenoza TC sau IVA
 Analiza interval QT

masurat de la inceput QRS la sf. T durata totala a sistolei V

afectat de: influente autonome, catecolamine, momentul zilei,
somn, sex, varsta
frecventa cardiaca det. cea mai mare variabilitate  formule de
corectie = QTc
rapid, QT < ½ interv. RR precedent
matematic, QTc = Qt real/ RR = formula Bazett,
QTc = QTreal + 0,154(1 – RR) = formula
Framingham
QTc > 0.44 sec. → crescut
QT lung - idiopatic / dobandit – predispune la fen. reintrare 
tahiaritmii SV maligne (torsada vf., TV), sincope, moarte subita
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
in
DILATATII si HIPERTROFII
 Supraincarcari atriale
ECG = modif. ale undei P - depol.atriale
etiol.: solicitare volum : SMi, STri, insuf. fct. prin dil. cavit.
congenit.- DSA, desch. anorm. VP in AD,
VC / VAzig in AS
solicitare de presiune: HTP sec. boli pulm. cr.
Supraincarcare AD (SAD)
• CPcr., SP, DSA, Fallot, sdr. Ebstein, STri, ITri
• modif. raport de masa intre atrii, modif. 1 moment de depol.A
• ECG: modif. axa P = + 75 - +900 orientare dreapta
modif. morfologie P in V1, V2, D2, D3, aVF
hipervoltaj >3mm
P pulmonar simetrica, ascutita, cu aspect de cort
dilat. AD in V1-V2, cu deflex. poz. > 2mm
criterii QRS: qR in V1, fara IMA
voltaj  V1, (x 3) V2
Supraincarcare AS (SAS)
• SMi, IMi, DSA, mixom AS
• 2 parte a depol. A este modificata, cu amplitud.
• ECG: modif. ax P cu deviere la stg.
modif. morfologie P in D1, aVL, V5, V6, indirect V1,V2
durata PR > 0.11 sec.
P mitral durata P > 0.04 sec
crosetata, asincronismului AD-AS > 0.02 sec.
P neg. in V1, V2

Supraincarcare AD + AS (SAD +SAS)

• elemente sumate de la SAD, SAS in functie de predom. uneia
• ECG: unda P durata >0.11 sec.
hipervoltata > 3 mm, mai ales in deriv. mb.
hipervolatjul ambelor deflexiuni +,- V1, V2
SAS SAD
 Supraincarcari ventriculare
• reprezinta un mecanism adaptativ in prima faza, ca raspuns la
suprasolicitarea volemica sau presionala, cu ingrosarea , alungirea
sau hiperplazia fibrelor miocardice
Suprasolicitarea VS
• suprasarcina de volum: IMi, IAo, PCA
• suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH
• stari dismetabolice: BCI, miocardite, etc.
• fen. anatomice: - hipertrofie ventriculara = ingrosare perete
- dilatare cavitati
- fortare VS = strain = HV / dilat. + tulb. metabol.
si electrofiziol.  modif. faza term.
• fen ECG: durata QRS, TADI, amplit. QRS
rotatie antiorara prin dilat. VS, cu extindere model
epicardic stg. catre deriv. dr. – R/S = 1 in V1, V2
modif. faza term. – ST, T
• electrofiziologie - asincronism ventricular, cu depol. intarziata
a ventric. Htrof.
- nu e modificata ordinea de depol. nici
ordinea undelor
- modif. faza term. sunt sec. perturb. depol.
- imgini directe: D1,aVL,V5,V6  Hvoltaj +
- imagini indirecte: V1,V2  Hvoltaj –
• criteriile de diagnostic a HVS includ informatii despre amplit.
QRS, durata TADI, modif. ST,T
• elemente de hipertrofie VS:
imag. directa - V5,V6 – R >2.5 mV (3.5)
- aVL – R >1.3 mV
- D1 – R >1.5 mV
imag. indirecta - V1,V2 – S >2 mV
durata TADI = 0.06 sec. V5, V6
durata QRS = 0.12 – 0.13 sec.
modif. faza term. S-T, T - D1, aVL,V5, V6
Indice Sokolow – Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) >3.5 mV
(4.5 mV la copil)
Indicele Cornell: R (aVL) + S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)
Scorul Romhilt – Estes: 1) R sau S deriv. mb. > 2 mV
S V1, V2, V3 > 2.5 mV 3 p.
R V4, V5, V6 > 2.5 mV
2) S-T in opoz. de faza cu QRS 3 p.
(fara digitala)
S-T, T de tip “strain” 1 p.
(cu digitala)
3) deviere ax.stg > -15o 2 p.
4) duarata QRS > 0.09 sec. 1 p.
5) TADI V5, V6 > 0.04 sec. 1 p.
6) panta termina P > 0.04 sec. 3p.
Total 13 p.; HVS = 5 p. ; probabil = 4 p.
• evolutia suprasarcinii VS
- incipient - tulb. repol. T hvoltat / subdeniv.oriz.ST cu T izoel.
- avansat - majorit. criterii de dg.
- “strain” = fortare - Hvoltaj QRS + tulb. faza term. subdeniv ST
T Hvoltat
- masa ventriculara ecografic
- ischemie mioc., tulb. cond. intramioc.
- apare o data cu dilatarea + insuf. VS
- HVS + BRS incomplet = durata QRS 0.12-0.14 sec.
TADI 0.08 sec.
afectarea retea Purkinje Hvoltaj excesiv QRS
absenta q V5, V6, aVL, D1
- HVS + BRS major - e mascata Htrofia in deriv stg.
- imag. indirecta - S > 2 mV in V1,V2
- HSV + BRD - mascheaza imag. indirecta
- S mari in V1, V2 de asp. rSr’ / rSR’
- HVS + IM sechelar ant. / lat. – TADI
• asocierea la HVS a HAS este uzuala, inclusa in crit. dg.
• ECG nu diferent. HVS concentr. de dilat. VS.  marire de VS
• ECG nu este de cele mai multe ori sufic. Pt. caract.marirea de VS
• formule de expunere:
1) HVS = crit. dg. clare
2) elem. de HVS = unele crit., dar nu majorit.
3) posibil HVS = prea putine criterii, cu specificit. 

HVS Strain
 Suprasolicitarea de VD
• mecanism compensator, in final maladaptativ, de lunga durata,
aparut ca urmare a solicitarilor de volum si de presiune impuse
miocardului VD
• etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot, PCA (sunt stg. – dr.)
incarcare de presiune – HTP esent., HTP sec.(emfizem,
TBC, bronsiectazii bilat., fibroze pulm., SMi)
• fiziopatol.- balanta vectoriala VD-VS se schimba pana la predom.
VD, in cazuri extreme de HVD
- inversarea asp. normal pe ECG:
R in V1, V2 + S in V5, V6
- rotatie orara, catre anterior a VD + rotatie posterioara
a vf. inimii
- prin masa VD  asincronism VD-VS
• consecinte ECG: - devierea ax. dreapta QRS
- modif. modele epicard.
HVD moderat - hvoltaj QRS
- nemodif. TADI
HVD avansata - asincronism inversat = Hdeviatie dr.
= invers. modele epicard.

HVD concentric - Htrof. masa septala dr. – QS V5, V6, aVL, D1

- tulb. sec. faza term
imag. dir. V1,V2, imag indir. V5, V6, D1, aVL
• difera asp. electrofiziol. intre HVD de orig. volemica (parietala) si
cea presionala (rezistenta, concentrica)
• in HVD volemica se asoc. un grad de dilat. VD
Criterii simplificate: 1) deviatie axiala > 900
2) R V1 > 7 mm
3) R V1 + S V5/V6 > 10 mm
4) R/S V1 >1
5) S/R V6 >1
6) TADI V1 > 0.035 sec.
7) aspect de BRD
8) ST – T strain D2, D3, aVF
9) P pulmonar / P congenital
10) Aspect S1S2S3 la copii
• spre deoseb. de HVS, aici asp. complet de HVD este rar
• HVD se pot insoti si de dilat. AD, cu asp. de SAD
in caz de SMi, cu apar. de P mitral asociat
• dg. diferential: a) sdr. WPW  unda d
b) BRD  masurare de TADI
c) IMA postero-bazal si posterolatera
• strain: asociaza tulbur. independente celor strict de HVD
 Supraincarcre de VS + VD
Criteriile ECG:
Criterii de voltaj pt HVS in precordiale + Hdeviatie ax spre dr.
Criterii de voltaj pt HVS + R V1, V2
S putin adanc V1 + S mai adanc V2
SAS ca expresie a HVS + oricare din: S/R >1 V5,V6
S > 7 mm V5, V6
deviere ax. dr.

HVD Strain