Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HEMATOLOGIE
OBIECTIVE
Elemente figurate
– eritrocite
– leucocite
– trombocite
SÂNGELE
Rolul sângelui:
INTRODUCERE
ERITROCITELE
(hematii, globule roşii)
Eritrocitele:
celulă anucleată
Hemoglobina:
pigment de culoare roşie
se încarcă cu O2 la nivel pulmonar îl transportă la
nivel tisular îl cedează
la nivel tisular preia CO2 îl transportă la nivel
pulmonar îl elimină
cantitatea de Hb
– 12–14 g% la bărbaţi
– 10–12 g% la femei
formată din
– 4 lanţuri de globină (2α şi 2β)
– 4 molecule de hem (Fe cu porfirină)
ERITROPOEZA
ERITROPOEZA ŞI HEMOLIZA
Eritropoeza:
procesul de formare a eritrocitelor
Fiziologică - necesită numeroşi factori:
– vitamina B12 (cobalamina, în carne) şi acidul folic (în
vegetale) sinteza ADN
– fier şi vitamina B6 (piridoxina), aminoacizi sinteza
hemoglobinei
durata de viaţă a eritrocitelor - 120 zile
Hemoliza fiziologică:
eritrocitele îmbătrânite distruse în sistemul reticulo-
endotelial = hemoliză fiziologică
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
ANEMIILE
Simptome clinice:
paloarea mucoaselor şi a tegumentelor
dispnee
tahicardie
fatigabilitate
scăderea toleranţei la efort
Valori normale:
– 47 ± 5% la bărbaţi
– 42 ± 5% la femei
1. Determinări din sângele periferic
d) Indicii eritrocitari
utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi încărcarea cu Hb a
eritrocitelor
rezultă prin calcul, utilizând valorile obţinute în urma
determinărilor Hb, Ht şi a numărului de eritrocite
pot fi determinaţi direct cu ajutorul instrumentelor de măsurat
automate
cuprind:
– Volumul eritrocitar mediu (VEM)
– Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)
– Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)
– Diametrul eritrocitar mediu (DEM)
– Grosimea eritrocitară medie (GEM)
– Indicele de sfericitate (IS)
– Volumul de distribuţie al eritrocitelor (VDE)
1. Determinări din sângele periferic
precursorii eritrocitelor
nr de reticulocite = nr de reticulocite:
reticulocitoza:
Modificări de formă
(poikilocitoza)
anulocite
– eritrocite mici care prezintă o
zonă clară pronunţată în
mijloc
– anemia feriprivă
2. Studiul frotiului de sânge periferic
Modificări de formă
(poikilocitoza)
sferocite
– eritrocite sferice
– microsferocitoza ereditară
2. Studiul frotiului de sânge periferic
Modificări de formă
(poikilocitoza)
drepanocite (hematii
falciforme)
– eritrocite în formă de seceră
– drepanocitoză (siclemie,
hemoglobinoza S)
2. Studiul frotiului de sânge periferic
Modificări de formă
(poikilocitoza)
acantocite
– eritrocite cu marginea
neregulată, care au pe
suprafaţa lor numeroase
excrescenţe (spiculi)
– acantocitoză
2. Studiul frotiului de sânge periferic
Modificări de formă
(poikilocitoza)
platicite
– eritrocite cu grosime scăzută
– talasemii
ovalocite
– eritrocite de formă ovală
– eliptocitoza ereditară
2. Studiul frotiului de sânge periferic
Modificări de formă
(poikilocitoza)
Modificări de formă
(poikilocitoza)
schizocite
– fragmente de eritrocite
– anemii hemolitice
2. Studiul frotiului de sânge
periferic
Modificări de culoare
hipocromia
– eritrocite palide, slab încărcate cu Hb
– anemie feriprivă, anemie sideroblastică
anizocromia
– eritrocite hipocrome şi normocrome pe acelaşi frotiu
– anemie feriprivă, anemie sideroblastică
policromatofilia şi bazofilia
– prezenţa pe frotiu a celulelor tinere, incomplet
maturate
– anemii hemolitice
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
Frotiul medular se
obţine prin:
puncţie sternală
la nivelul crestei iliace
posterioare
aspiraţia conţinutului
medular
3. Studiul frotiului medular
Indicaţiile studiului
frotiului medular:
examinarea
depozitelor medulare
de fier din eritroblaşti
şi macrofage
– prin coloraţia Perls
– foarte bogate în anemia
sideroblastică
– absente în anemia Sideroblast = eritroblast
feriprivă încărcat cu Fe
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
Metabolismul fierului
Sideremia
(serum iron)
concentraţia serică a Fe
Valori normale:
– 65 - 175 μg% la bărbaţi
– 50 - 170 μg% la femei
Capacitatea totală de
legare a fierului (CTLF)
(Total Iron Binding
Capacity, TIBC)
reprezintă cantitatea de
transferină circulantă
Valori normale:
– 250 - 400 g%
creşte în anemia feriprivă
scade în anemia
sideroblastică
4. Investigaţii speciale
Metabolismul fierului
Saturaţia transferinei:
Valori normale:
– 25 - 40 %
scade în anemia feriprivă sub 15%
creşte în anemia sideroblastică
4. Investigaţii speciale
Metabolismul fierului
Feritina serică:
Valori normale:
– 16 – 65 µg/dl
valori crescute apar în
– deficitul de Fe
– anemie sideroblastică
– anemie aplastică
4. Investigaţii speciale
Vitamina B12 şi acidul folic
Testul Schilling:
evidenţiază absorbţia
intestinală a vitaminei
B12
se utilizează în
diagnosticul anemiei
pernicioasă (Biermer)
4. Investigaţii speciale
Evidenţierea hemolizei patologice
Testul Coombs
INTRODUCERE
SERIA ALBĂ
Leucocitele
celule nucleate
lipsite de pigment (gr., leukos =alb)
rol principal - apărarea organismului - nespecifică şi
specifică
– principalele implicate în
fagocitoză
– primele care sunt
responsabile de fagocitoză
(gr., phagein = a mânca).
Leucocitele
PMN eozinofile
– capabile în mai mică
măsură de fagocitoză
– cresc în infecţiile
parazitare şi în alergii,
inclusiv
medicamentoase
Leucocitele
PMN bazofile
– rol mai puţin cunoscut
– intervin în inflamaţie (prin
eliberare de histamină)
– intervin în coagulare (prin
eliberare de heparină) din
granulaţiile lor
– prezente şi la nivel tisular
unde poartă denumirea de
mastocite
– rol important în reacţiile
alergice
Leucocitele
Monocite
– cele mai mari leucocite
– trec în ţesuturi la 24 -48 de ore
după microfage
– sunt numite macrofage pentru că
fagocitează particule de
dimensiuni mari, inclusiv
microfagele distruse în focarele
infecţioase
Leucocitele
Limfocite
– celule mononucleare mici
de 2 tipuri
limfocite B
limfocite T
– responsabile de apărarea
specifică sau de
răspunsul imun orientat
împotriva unui anumit
antigen (orice substanţă
străină organismului)
Leucocitele
Limfocitele B
– în prezenţa antigenului plasmocite
secretă anticorpi efectorii imunităţii
umorale
Limfocitele T
– stimulate de antigen subpopulaţii de
limfocite specializate
killer (atacul direct a antigenului)
helper (cresc secreţia de anticorpi de
către plasmocite)
– efectorii imunităţii celulare
EXPLORAREA SERIEI ALBE
EXPLORAREA SERIEI ALBE
1. Modificări cantitative
a) Leucocitoze
b) Leucopenii
2. Modificări proliferative
Leucemiile
EXPLORAREA SERIEI ALBE
Formula leucocitară:
Never (neutrofile)
Let (limfocite)
Monkeys (monocite)
Eat (eozinofile)
Bananas (bazofile)
Leucocitoza: Leucopenie:
1. Modificări cantitative
a) Leucocitoze
b) Leucopenii
2. Modificări proliferative
Leucemiile
Leucocitoza
1. Neutrofilia
nr de granulocite neutrofile
Fiziologică: Patologică:
2. Eozinofilia
nr de eozinofile
afecţiuni parazitare - trichinoza, giardioza
afecţiuni alergice - astm bronsic, urticarie, rinita
alergică, boala serului, reacţiile alergice
medicamentoase (iod, aspirină, peniciline)
afecţiuni maligne: leucemia mieloidă cronică,
postsplenectomie, tumori de orice tip şi cu orice
localizare metastazate sau necrozate
sindroame cu hipereozinofilie: infiltratul pulmonar cu
eozinofile (sdr. Loeffler)
bolile vasculare de colagen (dermatomiozita,
periarterita nodoasă
Leucocitoza
3. Bazofilia
nr de bazofile
afecţiuni alergice (r. HS tip I):
– astm bronşic extrinsec, urticarie, şoc anafilactic
inflamaţii cronice:
– colită ulcerativă, poliartrită reumatoidă
afecţiuni maligne:
– LMC, policitemia vera, mielofibroza (NU şi în
reacţiile leucemoide)
Leucocitoza
4. Monocitoza
nr de monocite
infecţii:
– virale: mononucleoza infecţioasă
– bacteriene: endocardita bacteriană subacută,
bruceloză, TBC
inflamaţii cronice granulomatoase:
– sarcoidoza, enterita regională
afecţiuni maligne:
– LA monocitare şi mielomonocitare,
– LMC
– neoplasme de sân, ovar, rinichi, digestive
Leucocitoza
5. Limfocitoza
nr de limfocite
infecţii virale acute:
– mononucleoză infecţioasă, hepatitele virale, tuse
convulsivă, parotidită epidemică
infecţii cronice:
– TBC, sifilis
afecţiuni endocrine:
– tireotoxicoză, insuficienţă CSR
afecţiuni maligne:
– LLC, limfoame cu descărcare periferică
Reacţia leucemoidă
Definiţie:
nr de leucocite: 30.000 – 60.000/mm3
Dg. pozitiv:
număr crescut de leucocite mature
număr redus de elemente tinere şi intermediare
(mieloblaşti/promielociţi 1% şi mielocite/ metamielocite
5-10%)
Cauze:
infecţii bacteriene severe: meningita pneumococică,
inf.respiratorii, septicemii
afecţiuni maligne cu metastaze osoase
Reacţia leucemoidă Leucemia mieloidă cronică
1. Modificări cantitative
a) Leucocitoze
b) Leucopenii
2. Modificări proliferative
Leucemiile
Leucopenia
1. Neutropenia
nr de neutrofile circulante
absenţa lor în periferie se numeşte agranulocitoză
infecţii bacteriene severe
infecţii virale
– mononucleoza infecţioasă, gripa, rujeola, rubeola,
varicela, hepatita, SIDA
deficite nutriţionale
– de acid folic şi vitamina B12 mai ales la alcoolici
afecţiuni hematologice
– aplazii medulare, leucemii, limfoame
postradioterapie indusă medicamentos:
– citostatice, antiinflamatoare, anticonvulsivante,
antitiroidiene, fenotiazine
Leucopenia
2. Eozinopenia
nr de eozinofile
stări de hiperactivitate adrenocorticoidă din cursul
traumatismelor, postintervenţii chirurgicale
semnificaţia clinică este redusă
3. Bazopenia
nr de bazofile
stări de stress
administrare de corticoizi
semnificaţie clinica redusă
Leucopenia
4. Monocitopenia
nr de monocite
aplazia medulară primară sau după toxice medulare
indusă medicamentos: imunosupresoare, corticoterapie
5. Limfopenia
nr de limfocite
limfopenii acute:
– stări de stress (pneumonii, septicemii, infarct miocardic)
limfopenii cronice:
– imunodeficienţele secundare - SIDA (afectat Th CD4+)
– imunodeficienţele primare: limfocite B, T
– postradioterapie sau indusă medicamentos: citostatice,
corticoizi
– boli maligne : aplaziile medulare, limfoame
EXPLORAREA SERIEI ALBE
1. Modificări cantitative
a) Leucocitoze
b) Leucopenii
2. Modificări proliferative
Leucemiile
Leucemiile
Definiţie:
Clasificare:
Caracteristici clinice
Diagnosticul paraclinic
teste citochimice
– utilizează coloraţii specifice pentru identificarea tipului
celular care proliferează (leucemie limfocitară sau
mielocitară)
A. Leucemia mieloidă acută
particularităţi
– prezenţa hiatusului leucemic = prezenţa
excesivă a blaştilor alături de un număr
progresiv redus de elemente mature, fără
elementele intermediare
– prezenţa corpilor Auer în mieloblaşti şi
promielocite
bastonaşe azurofile în citoplasmă
B. Leucemia limfoidă acută
cu predilecţie la copii
– incidenţă maximă la 3 – 4 ani
Caracteristici clinice
debut insidios, evoluţie mai lentă, prognostic rezevat
Tipuri celulare
Diagnostic paraclinic:
INTRODUCERE
TROMBOCITELE
(plachete sanguine)
Formare
la nivelul măduvei hematogene
prin fragmentarea unor celule precursoare mari
numite megacariocite
Durata de viaţă
7–12 zile
sunt distruse de către macrofagele sistemului
reticulo-endotelial din splină
HEMOSTAZA
Definiţie
oprirea unei hemoragii
factorii vasculari
Hemostaza primară
factorii trombocitari
factorii plasmatici ai coagulării – Hemostaza secundară
HEMOSTAZA
Vascoconstricţie
Hemostaza primară
Formarea trombului alb trombocitar
Activarea coagulării
Hemostaza secundară
Formarea cheagului de fibrină
3. Explorarea fibrinolizei
Testul lizei cheagului de euglobuline
Testul de trombină
EXPLORAREA HEMOSTAZEI
3. Explorarea fibrinolizei
Testul lizei cheagului de euglobuline
Testul de trombină
1. Explorarea hemostazei primare
a) Numărul de trombocite
Modificări patologice:
– nr trombocitelor < 150.000/mm3 (trombocitopenie) prin
producţiei medulare (anemie aplastică)
distrucţiei sau consumului în sângele periferic
(coagularea intravasculară diseminată - CID)
sechestrare splenică (în splenomegalie)
– nr trombocitelor (trombocitoză)
primară, în afecţiunile mieloproliferative cronice
secundară unor condiţii ca traumatismele sau hemoragiile
severe
1. Explorarea hemostazei primare
b) Timpul de sângerare
tehnica Ivy
b) Timpul de sângerare
– CID
TS - normal în coagulopatii (hemofilie)
EXPLORAREA HEMOSTAZEI
3. Explorarea fibrinolizei
Testul lizei cheagului de euglobuline
Testul de trombină
2. Explorarea hemostazei secundare
APTT se alungeşte:
APTT scurtat
trombocitoze
în cazul administrării LMWH (anti Xa).
greşeli de tehnică: necentrifugarea probelor în decurs de
o oră de la recoltare
rezistenţă la heparină
2. Explorarea hemostazei secundare
c) Dozarea fibrinogenului
este o glicoproteină
c) Dozarea fibrinogenului
Creşte
procese inflamatorii
în cursul reacţiei de faza acută (postoperator, după un
infarct miocardic)
Scade
stadiile finale ale hepatopatiilor
etapele iniţiale ale unui sindrom de coagulare
intravasculară diseminată
în hipofibrinogenemia congenitală
EXPLORAREA HEMOSTAZEI
3. Explorarea fibrinolizei
Testul lizei cheagului de euglobuline
Testul de trombină
3. Explorarea fibrinolizei