Sunteți pe pagina 1din 45

Anemii

Anemii

 Definiţie:
Anemia este o tulburare hematologică
fundamentală, definită ca scăderea nivelului de
hemoglobină (Hb) din sânge sau a hematocritului sub
valorile de referinţă pentru vârsta şi sexul unei persoane.

 Se caracterizează prin incapacitatea sângelui de a asigura


aportul adecvat de oxigen pentru acoperirea necesarului
metabolic al ţesuturilor.

OMS: barbati Hb < 13 g/dl (HCT <39%)


femei Hb < 12 g/dl (HCT < 35%)

 HEMOLEUCOGRAMA - explorarea primară


OBLIGATORIE !!!
Clasificare
I. ANEMIE ABSOLUTĂ (scaderea volumului eritrocitar)
A. Scăderea producției de eritrocite
1. Dobândită
a. Afectarea celulelor stem pluripotente: Anemie aplastaică
b. Afectarea morfologică a progenitorilor eritrocitari: Anemie
sideroblastică dobândită
c. Afectare funcțională a progenitorilor eritroizi și a altor
progenitori cauzată de malnutriție sau de alte cauze
(1) Anemie feriprivă
(2) Anemie megaloblastică
(3) Anemia din bolile cronice și inflamatorii
(4) Anemia din insuficiența renală
(5) Anticorpi anti-etritropoietină

2. Ereditară
a. Afectarea celulelor stem pluripotente: Anemia Fanconi
b. Afectarea morfologică a progenitorilor eritrocitari: Sd. Blackfan-
Diamond
c. Afectare funcțională a progenitorilor eritroizi și a altor
progenitori cauzată de malnutriție sau de alte cauze
(1) Anemii megaloblastice
(2) Defecte ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor
(3) Tulburări în metabolismul Fe
(4) Anemie sideroblastică ereditară
(5) Talasemiii ereditare
I. ANEMIE ABSOLUTĂ (scaderea volumului eritrocitar)
B. Creșterea distrucției eritrocitelor
1. Dobândită

a. Mecanică
(1) Macroangiopatice (valvă cardiacă protezată)
(2) Microangiopatice (CID, purpură trombotică trombocitopenică,
vasculite)
(3) paraziți și microorganisme (malaria etc.)

b. Mediată de anticorpi
(1) Anemie hemolitică autoimună cu Ac la cald
(2) Sd. criopatic (boala cu aglutinine la rece, hemoglobinurie
paroxistică afrigore, crioglobulinemie)
(3) Reacții transfuzionale (imediate și intârziate)

c. Hipersplenism
d. Afectarea membranei eritrocitare
(1) Acantocitoză dobandită
(2) Stomatocitoză dobandită
e. Lezare chimică (arsenic, Cu, cloruri, mușcătură de paianjen,
scorpion și șerpi veninoși)

f. Lezare fizică (căldură, oxigen, radiații)


I. ANEMIE ABSOLUTĂ (scaderea volumului eritrocitar)
B. Creșterea distrucției eritrocitelor
2. Ereditară
a. Hemoglobinopatii
(1) Siclemie
(2) Hemoglobină instabilă
b. Afectarea membranei eritrocitare
(1) Tulburări ale citoscheletului membranar
a) sferocitoză ereditară
b) eliptocitoză
(2) Tulburări ale lipidelor membranare
a) a-β-lipoproteinemie ereditară
b) stomatocitoză ereditară
(3) Afecțiuni membranare asociate cu anomalii ale antigenelor
eritrocitare
a) sd. McLeod
b) sd. deficitului de Rh
(4) Afecțiuni membranare asociate cu tulburări de transport
(xerocitoză ereditară)
c. Defecte ale enzimelor eritrocitare
(1) deficit de piruvat kinază
(1) glucozo-6-fosfat-dehidrogenază
d. Porfirii
C. Hemoragii sau redistribuție sanghină
1. Hemoragii acute
2. Criza din sechestrarea splenică
II. ANEMIE RELATIVĂ (creșterea volumului plasmatic)
B. Sarcina
C. Atleți
D. Post-ieșire în spațiu la astronauți
INVESTIGAŢII DE LABORATOR PENTRU DIAGNOSTICUL
ANEMIEI

 Hemoleucograma completă:

A. Informaţii despre eritrocitele (RBC) circulante

1. Numărul de eritrocite (NE)

2. Hemoglobina (Hb) totală

3. Hematocritul (Hct)

4. Indicii eritrocitari
a) Volumul eritrocitar mediu (VEM) (MCV)
b) Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) (MCH)
c) Concentraţia medie a hemoglobinei eritrocitare
(CMHE)
(MCHC)
d) RBC distribution widith (RDW) = Variația
distribuției eritrocitelor (VDE)

5. Frotiul din sângele periferic - morfologia eritrocitară


B. Informaţii despre leucocitele circulante (WBC)

1. Numărul de leucocite
2. Formula leucocitară

C. Informaţii despre trombocitele circulante (PLT)


1. Numărul de trombocite
2. Plachetocrit
3. Indicii trombocitari
a) Volumul plachetar mediu (VPM)
b) Platlet distribution widith (PDW) = Variația
distribuției plachetelor (VDP)

II. Reticulocite
A. Numărul de reticulocitele (NR)
B. Numărul de reticulocite corectat (NRC)
C. Indexul producţiei de reticulocite (IR sau IPR)
III. Bilanţul fierului din organism
A. Determinarea Fe seric
1. Sideremia
2. Transferina
a) Saturaţia transferinei
b) Capacitatea totală de legare a fierului
(CTLF)
(TIBC)
B. Evaluarea depozitelor de Fe
1. Feritina serică
2. Hemosiderina

IV. Examinarea măduvei hematogene


A. Aspiratul medular
1. Raportul E/G (între precursorii eritrocitari şi cei
granulocitari)
2. Morfologia eritrocitară
3. Frotiul medular
B. Biopsia medulară
1. Celularitate
2. Morfologie
V. Investigaţii de laborator suplimentare pentru stabilirea
etiologiei în caz de anemie acută

● testul hemocult — anemie feriprivă

● acidul folic, vitamina B12, acidul metilmalonic, homocisteină,


testul Shilling — anemie macrocitară/ megaloblastică

● bilirubină, LDH2, haptoglobină, hemopexină, methemalbumină,


glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G-6-PDH), piruvat kinază
(PK) — anemie hemolitică

● testul de fragilitate osmotică a eritrocitelor — sferocitoză


(anemie hemolitică)

● testul Coombs — anemie hemolitica autoimună


● electroforeza hemoglobinei — talasemie, hemoglobinoză S, C, M

● analize de sânge pentru stabilirea grupului sanghin, a Rh-ului şi a


compatibilităţii sanghine pentru investigarea unei posibile anemii
izoimune în perioada neonatală şi pentru eventuale transfuzii
sanghine

● titrul viral (ex: Epstein-Barr virus, cytomegalovirus)

● stabilirea raportului uree/ creatinină care furnizează informaţii asupra


nivelului azotemiei sanghine necesare investigării funcţiei reanale —
anemia din insuficiența renală

● tiroxina (T4)/ thyroid-stimulating hormone (TSH) — pentru a exclude


hipotiroidismul

● methemalbumină — anemia hemolitică


I. A. Informații despre eritrocitele
(RBC) circulante

1. Numărul de eritrocite (NE)


NUMĂRĂTOAREA ERITROCITELOR

RBC (red blood cells)

Normal: Adult bărbat 4,7 - 6,1 X 106 / µL


Adult femeie 4,2 – 5,4 X 106 / µL

Analiză uzuală
Sângele venos

Dacă valoarea numărului eritrocitar scade cu mai


mult de 10% din valoarea normală pacientul este
declarat anemic.
 Proba de sange se recolteaza pe
EDTA si trebuie analizata in laborator
in maxim 4 ore din momentul
prelevarii.
Valori scăzute ale numărului
eritrocitelor (anemie):

 Deficit dietetic – fier, vitamina B12, acid folic, etc.


 Insuficienţă medulară – postchimioterapie, fibroză post
radioterapie, neoplazii hematologice

 Insuficienţă renală – deficit de eritropoetină – hormon


produs de celulele peritubulare interstiţiale.

 Boli cronice – LES, PAR;


 Hemoragii active – sunt necesare mai multe ore de
hemoragie continuă pentru ca numărul eritrocitelor să scadă

 Hemoliză – hemoglobinopatii (siclemia, talasemiile etc.)


- splenomegalie (ciroză, insuficienţă cardiacă
congestivă, mononucleoză, limfoame)
- reacţie adversă la medicamente
- Proteze valvulare cardiace – traumatism mecanic

 Sarcină normală – hemodiluţie – în realitate numărul de


eritrocite este crescut.
Valori crescute (eritrocitoză):

 Policitemia vera – sindrom mieloproliferativ cronic

 Boli cardiace congenitale cu hipoxie cronică –


Tetralogia Fallot

 Altitudine mare

 BPOC – hipoxie cronică

 Deshidratări severe – aspect fals crescut


HEMATOCRIT (HCT sau PCV – packed cell
volume)

Normal: Adult bărbat 40% - 54% ~ 47%


Adult femeie 37% - 47% ~ 42%
Femeie însărcinată > 33%

Hematocritul este procentul din volumul total de sânge reprezentat de


eritrocite.

Sângele venos este centrifugat.

Se compară înălţimea coloanei de eritrocite cu înălţimea coloanei de


sânge venos total.
După centrifugare

coloană de plasmă

coloană de trombocite şi leucocite

coloană de eritrocite
Valoarea hematocritului reflectă valoarea hemoglobinei
şi a numărului total de eritocite.

HCT în puncte procentuale = 3 x Hb calculată în gram


pe decilitru, dacă eritocitele sunt de dimensiuni normale
şi conţin o cantitate normală de hemoglobină.

La pacienţii deshidrataţi volumul total de sânge este


redus, eritrocitele reprezintă un procent mai mare din
volumul total – valori fals crescute ale hematocritului.

Hiperhidratare – hematocritul fals scăzut


La pacienţii cu modificări morfologice ale eritrocitelor valoare
hematocritului nu este concordantă cu numărul eritrocitelor.

Ex: eritrocite de dimensiuni mari – procent mai mare din


volumul total de sânge – hematocrit mare.

Leucocitoza (număr crescut de leucocite) importantă


determină rezultate fals scăzute ale hematocritului.

În general, valorile anormale ale hematocritului indică aceleaşi


afecţiuni ca şi valoarea numărului eritrocitelor şi a hemoglobinei.
HEMOGLOBINA (Hgb)

Normal: Adult bărbat 14 - 18 g/dl


Adult femeie 12 - 16 g/dl
Femeie însărcinată > 11 g/dl

Hgb este transportorul de oxigen şi bioxid de carbon.


Hgb are rol şi de sistem tampon în echilibrul acido-bazic.

Valori anormale ale Hgb indică aceleaşi afecţiuni ca şi


numărătoarea eritrocitelor şi Hct (anemie sau eritrocitoză).
Modificările în volumul plasmatic (deshidratare sau
hiperhidratare) sunt reflectate de concentraţia de hemoglobină
(valori fals ridicate sau fals scăzute).

O concentraţie scăzută de Hb suprasolicită sistemul


cardiovascular, datorită necesităţii păstrării unei concentraţii
normale de oxigen şi bioxid de carbon (exp: anemia determină
tahicardie).

Pacienţii cu valori foarte scăzute ale hemoglobinei au risc


crescut de angină pectorală, infarct miocardic, insuficienţă
cardiacă, accident vascular cerebral de tip ischemic, etc.
Pacienţii cu valori crescute ale hemoglobinei au risc crescut de
tromboză (infarctizări) – Hgb > 20 g/dl.

Decizia administrării de transfuzii se bazează pe următoarele


valori:

- La pacienţii tineri care îşi pot creşte în siguranţă debitul


cardiac este acceptabilă o valoare a Hgb < 6 g/dl
sau
Hct < 18%

- Adult fără afectare cardiopulmonară Hgb < 8 g/dl


sau
Hct < 24 %
- La pacienţii vârstinici sau la cei cu afectare cardiopulmonară
transfuziile se administrează de la valori ale Hgb < 10 g/dl
sau
Hct < 30%

Există o uşoară variaţie diurnă a Hgb, de maxim 1 g/dl,


dimineaţa (cea mai mare valoare 8 A.M) fiind mai ridicată
decât seara (8 PM).

La fumători valorile Hgb sunt mai ridicate (hipoxie).


Anemii

4. a) Volumul eritrocitar mediu (VEM) = Mean corpuscular or


cell volume (MCV)

– valori normale: 88 (80–96) fL

– valori scăzute (anemie microcitară): anemie feriprivă, anemia din


bolile cronice, infecţii, sferocitoză, anemie sideroblastică,
hemoglobinopatii, hemoragii, neoplasme, IRC

– valori crescute (anemie macrocitară): sarcină, anemie


megaloblastică, anemie hemolitică, anemie sideroblastică, anemie
aplastică, neoplasme, consum cronic de alcool, afecţiuni hepatice,
medicamente, post-hemoragie, post-menopauză
Anemii

4. b) Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) = Mean cell


hemoglobin (MCH)

– valori normale: 30 (27 - 33) pg/eritrocit

– valori scăzute:
● anemie microcitară (anemie feriprivă, talasemie)
● anemie hipocromă (infecţii, anemia din bolile cronice,
anemie sideroblastică, intoxicaţie cu Pb)

– valori crescute: anemie macrocitară (hemocromatoză)


Anemii

4. c) Concentraţia medie a hemoglobinei eritrocitare (CMHE)


= Mean cell hemoglobin concentration (MCHC)

– valori normale (anemia se numeşte normocromă): 34 (33 -35)


g/dL

– valori scăzute (anemia se numeşte hipocromă): anemie feriprivă,


anemia din bolile cronice, infecţii, anemie sideroblastică, sângerari
cronice, hemoglobinopatii, intoxicaţie cu Pb

– valori crescute (anemia se numeşte hipercromă): sferocitoză,


anemie pernicioasă, siclemie, anemie hemolitică, deshidratare
celulară, medicamente
Anemii

4. d) RBC distribution widith (RDW) = Variația distribuției


eritrocitelor (VDE)
Anemii

4. d) RBC distribution widith (RDW) =


Variația distribuției eritrocitelor
(VDE)

– valori normale: 13 (11,5 - 14,5)% sau 38,7 -


45,1 fL

– valori scăzute: nu se întâlnesc

– valori crescute: alcoolism, boli hepatice,


hemoglobinopatii (siclemie), anemie post-
hemoragică, anemie sideroblastică, AHAI, deficit de:
G-6-PDH, Fe, acid folic sau vitamină B12
Anemii

5. Frotiul din sângele periferic


5. Frotiul din sângele periferic – morfologia
eritrocitară

 Caracteristicile Er normale: anucleate, biconvexe,


roz, diametrul de 6,7-7,7 μm (în medie 7,2 μm)
b) Conţinutul de hemoglobină - evaluare calitativă

c) Anizocitoza - dimensiuni variate


● normocit
● microcit
● sferocit
● macrocit
● megalocit

d) Poikilocitoza - forme variate


● acantocit
● echinocit
● picnocit
● schizocit
● drepanocit
Anemii

e) Anizocromia
● anulocit = leptocit = codocit = celulă “în țintă”
● hipercromie
● hipocromie

f) Policromazia - culori variate


● Er pătate
● reticulocitoză

g) Incluziuni eritrocitare
● Er nucleate = normoblaști
● corpusculii Howell-Jolly
● corpusculii Heinz
I. B. Informații despre leucocitele (WBC)
circulante

3. Numărul normal de leucocite

– valori normale: 4.400-11.300/mm3 (μL)

– valori scăzute: acidoză metabolică,


agranulocitoză, SIDA, alcoolism, anemie
aplastică, anemie megaloblastică, anemie
feriprivă, intoxicații

– valori crescute: infecții, anemie post-


hemoragică, anemie post-hemolitică
2. Formula leucocitară

Valori normale

% 109/L

Granulocite (PMN)

neutrofile nesegmentate 3-5 0,6-1,2

neutrofile segmentate 47-79 2,5-5,6

eozinofile segmentate 1-7 0,03-0,25

bazofile segmentate 0-2 0-0,03

Mononucleare (agranulocite)

limfocite 12-40 1,2-3,1

monocite 2-11 0,15-0,58


I. C. Informatii despre trombocitele circulante

1. Numărul de trombocite – valori normale: 150.000-


400.000/mm3

2. Plachetocrit (PCT) – valori normale:

3. Indicii trombocitari
a) Volumul plachetar mediu (VPM) = Mean platlet volume
(MPV)
– valori normale: 7,8-11 fL
– valori scăzute:hipersplenism, chimioterapie
– valori crescute: anemie megaloblastica, hemoragii
masive

b) Variația distribuției trombocitelor (VDT) = Platlet


distribution
widith (PDW)
II. Informații despre reticulocite

A. Numărul de reticulocite (NR)

– valori normale:
● 0.5 – 2 % raportat la cantitatea totală de Er
circulante

– valori scăzute: anemie feriprivă, anemie aplastică,


anemie megaloblastică

– valori crescute: anemie hemolitică, status post-


hemoragic

B. Numărul de reticulocite corectat (NRC)

– valoarea martor (ideală) a Hct martor este considerată


45%
C. Reticulocyte index (RI) = Reticulocyte
production index (RPI) = Indexul reticulocitar
(IR)

Timpul de maturație corectat în funcție de Hct:


Maturația (în zile) a reticulocitelor
Factorul de
Hct (%) în măduva în sângele
corecție "shift"
hematogenă periferic

45% 3,5 1 —

35% 3 1,5 1,5

25% 2,5 2 2

≤15% 1,5 2,5 2,5


Anemii
– valori normale: IR = 2-3

– valori scăzute (IR < 2 => anemie hipo- sau


aregenerativă): alcoolism, anemie aplastică, anemie,
feriprivă, anemie megaloblastică, afecțiuni hepatice,
afecțiuni renale, medicamente

– valori crescute (IR > 3 => anemie


hiperregenerativă): sarcină, AHAI, hemoragii acute,
hipoxemie cronică, medicamente

● Anemie + NR ↑ => anemie de cauză periferică

● Anemie + NR↓ => anemie de cauză centrală => OBLIGATORIU


trebuie examinată maduva hematogenă!!!
III. A. Determinarea Fe seric

1. Sideremia
– valori normale: 50-150 μg Fe/dL
– valori scăzute: anemie, feriprivă, anemia din bolile cronie

2. Transferina – valori normale: 250-460 mg/dL


a) Capacitatea totala de legare a Fe (CTLF) =
Transfferin Iron
binding capacity (TIBC) – valori normale: 300-360
μg /dL

b) Saturația procentuală a transferinei sau coeficientul


de saturație a transferinei (CS):

– valori normale: 30-50 %


III. B. Evaluarea depozitelor de Fe

3. Feritina serică

– valori normale: B = 16-300 ng/dL [μg/L];


F = 4-161 ng/dL [μg/L]
– valori scăzute: anemie feriprivă
– valori crescute: supraîncărcare cu Fe, alcoolism, afecțiuni
hepatice, DZNID, boli inflamatorii cronice

2. Hemosiderina

– prin lizarea eritrocitelor se eliberează Hb, care va fi înglobată


și apoi degradată de către macrofage, rezultând
hemosiderină și porfirină
– supraîncărcarea cu Fe determină acumularea hemosiderinei
în țesuturi, cu instalarea hemosiderozei
IV. Examinarea măduvei hematogene

– este indicată la un pacient cu anemie hipoproliferativă, la


care Fe seric este normal

– raportul E/G (între precursorii eritrocitari și cei granulocitari)


este util în aprecierea creșterii/ descreșterii numărului unei
linii celuare în comparație cu o altă linie celulară [valoarea
normală a raportului E/G = 1/4 - 1/3]

– depozitele de Fe sunt sub formă de feritină sau


hemosiderină

–informații referitoare la conținutul și distribuția Fe (depozitele


de Fe din citoplasma macrofagelor, Fe funcțional din Er
nucleate).
La indivizii normali, aproximativ 1/3 din Er nucleate
conțin 1-4 incluzii/particule ce se colorează cu albastru pe
Prusia și aceste celule sunt precursorii eritrocitari denumiți
SIDEROBLAȘTI [valoarea normală a sideroblaștilor = 30-
60%]

S-ar putea să vă placă și