REZISTENTA

NATURALA

Curs nr. 9
 Se disting doua mari sisteme de
aparare antiinfectioasa a organismului
uman, care interactioneaza frecvent
– Mecanisme nespecifice (innascute),, care
protejeaza impotriva microorganismelor,
in general - REZISTENTA NATURALA
– Mecanisme specifice- REZISTENTA
DOBANDITA – care lupta impotriva unui
anumit microorganism in mod particular.
 REZISTENTA NATURALA
 Este un mecanism natural de aparare impotriva infectiilor cu
diferite microorganisme, impiedicand patrunderea si
dezvoltarea acestora in tesuturi si organe.
 Microorganismele pot proveni din mediul extern sau
microorganisme cu potential patogen de la nivelul
microbiocenozelor propri
 Este constituita din actiunea unor factori
– Anatomici
– Metabolici
– Celulari
– Umorali, serici
cu actiune nespecifica fata de oricare agent infectios
 Este innascuta si determinata genetic, ceeea ce explica aparitia
unor infectii numai la om (caracterul de specie)
– Antropozoonoze: gonoree, sifilis, scarlatina, febra tifoida
– Zoonoze – boli specifice animalelor
– Antropozoonoze: rabia (turbarea), bruceloza, antraxul
 Principalii factori nespecifici
care asigura rezistenta
naturala
 Barierele fizice, anatomice
 Barierele chimice
 Flora normala (microbiocenozele corpului
uman)
 Factorii umorali
 Febra
 Fagocitoza
 Inflamatia
 1. BARIERELE CUATANTE SI
MUCOASE
 A) Integritatea anatomica a pielii
functioneaza ca o bariera mecanica
– Leziunile: traumatisme, arsuri, intepaturi 
deschid calea de patrundere a
microorganismelor
– Pielea prin
 Cheratinizarea celulelor epidermice
 descuamarea continua a stratului cornos
 Impermeabila pentru bacterii
Exceptie: Treponema pallidum, Leptospira
icterohemoragica patrund tegumentul
 1. BARIERELE CUATANTE SI
MUCOASE
 B) Mucoasele
 Reprezinta porti de intrare pentru numeroase microorganisme
– Mucusul inglobeaza microorganismele
– Prin miscarea cililor vibratili de la nivelul epiteliului bronsic elimina
microorganismele impreuna cu mucusul, ce patrund impreuna cu
aerul inspirat in tractul respirator.
 In urma unor
– Viroze,
– Fumat, alti agenti iritanti, poluanti
– Tuse convulsiva
– Paralizii
–  aceste mecanisme de clearance sunt inhibate  favorizarea
infectiei

 IgA secretorii – un rol important in apararea locala a mucoaselor

1. BARIERELE CUATANTE SI
MUCOASE
 Mecanismele de clearance/curăţare
mecanică:
o Eliminarea de celule moarte de la
nivelul pielii (desuamarea fiziologica)
o Tusea, strănutul.
o Voma.
o Eliminarea urinii.
 2. BARIERELE CHIMICE
o Aciditatea
o Pielea: pH 3-5,
o datorita producerii de catre flora normala de
o Acizi grasi nesaturati (oleic)
o Acizi lactici
o Secretii glandulare (sudoripare, sebacee)
o Inhiba dezvoltarea germenilor patogeni
o Sucul gastric: pH 1-2
o Vagin: pH 3.8-4.5 (lactobacilii, bacilii
Doederlein)
 2. BARIERELE CHIMICE
o Bila si sucul pancreatic  actiune antitoxica
o Lizozimul (muramidaza) – enzima cationica cu actiune
mucolitica,
o prezenta in: lacrimi, secretii nazale, saliva, lapte, ser
o Absent in LCR, urina, sudoare
o ROL:
o Rupe legaturile 1-4 betaglicozidice din PG
o Contribuie la fixarea C’ de catre IgA
o Faciliteaza fagocitoza
o Defensinele sunt peptide cationice (incarcate electric
puternic pozitiv) care creaza pori in membranele
celulelor bacteriene, omorandu-le
o Prezente la nivelul PMN neutrofile, numeroase celule
epiteliale (alfa si beta-defensine)
o Nu se cunoaste mecanismul prin care acestea fac distinctia
intre microorganisme si celulele proprii.
 3. FLORA NORMALA
 Contribuie la Rezistenta Naturala (RN) prin
– Antagonism bacterian
 Nespecific:
– Competitie pentru substante nutritive din mediu
– Productia de factori de metabolism
– Modificari de pH
 Specific: elaborarea de catre o specie bacteriana de
substante cu actiune specifica fata de alta bacterie
(colicinele elaborate de E. coli)
– Prin ocuparea receptorilor celulari
– Dezechilibrul / disbiozele proliferarea exagerata
a unora dintre ele:
 Colita pseudomembranoasa cauzata de proliferarea C
difficile post ABterapie
 Vaginita cu Candida albicans post ABterapie
 4. FACTORII UMORALI
 Beta-lizinele
– Eliberate din trombocite, actioneaza asupra
membranelor celulare
– Active in special pe bacterii G+ (bactericide)
 Leucinele
– Obtinute din granulele azurofile ale PMN
 Lactoferina, transferina:
– Eliberate de granulele specifice ale PMN
– proteine care leaga Fe si competitioneaza cu
microorganismele pt acesta
 4. FACTORII UMORALI
 Sistemul Complement
– Complementul este un sistem multienzimatic
format din aproximativ 20 de componente, care
participă la apararea organismului.
– El are rol de mecanism efector auxiliar, făcând
legătura dintre apărarea nespecifică şi apărarea
specifică (imună).
– Roluri
 Chemotactic (C5a, C3a)
 Opsonizant (C3b)
 Mediator al inflamatiei
 Amplifica Raspunsul Imun (RI)
 4. FACTORII UMORALI
 Interferonii (IFN)
– Cunt citokine, mediatori eliberati de diferite celule
infectate cu virusuri (mai ales), capabile sa induca si sa
transmita rezistenta virala si altor celule
– IFN alfa – elaborat de leucocite (cel B, monocite, Mf)
– IFN beta – fibroblasti
– IFN gama (imun) – limfocite T activate, celule B, NK, etc
– Inductia de IFN:
 Celkule infectate cu virusuri
 Organisme intracelulare (mycoplasme, fungi, protozoare)
 Imunostimulatori si mitogeni (endotoxina, fitohemaglutinina)
 Polinicleotide, polimeri sintetici, kanamicina (AB!)
– Efecte:
 Antivirale

 Inhiba dezvoltarea si cresterea celulelor normale si tumorale

 Activeaza Macrofagele, cel NK

 Regleaza inflamatia
 5. FEBRA
 Temperatura corpului uman, dar mai
ales FEBRA limiteaza sau previn
multiplicarea microbiana
 In plus, raspunsul imun (RI) este mai
eficient la temperaturi mai ridicate!
 6. FAGOCITOZA
 Capacitatea unor celule de a ingloba si de a
digera particule straine: FAGOCITOZA
 Capacitatea de a ingloba si de a digera
macromolecule: PINOCITOZA
 CELULE FAGOCITARE:
 A. PMN neutrofile, ocazional eozinofile si
bazofile
 B. MACROFAGELE – fagocite
“profesioniste” = Sistemul fagocitar
mononuclear (SFM)
 FAGOCITOZA
 Celulele SFM (macrofagele)
– Provin din maduva osoasa si dupa migrarea in
 Tesuturi – devin macrofage fixe (cel sinusoidale din
splina, din MO, ggl limfatici, ficat, plaman,etc)
 Sange – monocite – macrofage mobile
– Celule cu viata lunga
– Au receptori pentru
 Fc al IgG
 C3b
– Au un nr. mic de lizozomi
– NU au mieloperoxidaza
 MACROFAGE- FUNCTII
 Fagocitoza
 Secretorie:
– IL-1, IL-6, IL-12
– TNF, GM-CSF, G-CSF, M-CSF
– Chemokine la stimularea cu LPS
– IFN –alfa
– Componente ale C’ (C1- C5, properdina, Factorii B,D,I,H)
– Factori ai coagularii
– Proteine plasmatice
– Prostaglandine, tromboxani, leucotriene (metaboliti ai acidului
arahidonic)
– Enzime hidrolitice (colagenaze, lipaze, fosfataze)
– Specii reactive ale oxigenului OH-, O-2 , NO
– Factori citotoxici
 Moduleazaraspunsul imun, inflamatia, etc
 PMN - neutrofile
 Origine medulara
 Viata scurta
 Au receptori pentru Fc IgG, C3b
 numar mare si diferit de granule in citoplasma:
– Granule primare (azurofile):
 Mieloperoxidaza

 Hidrolaze acide

 Lizozim
 Proteine cationice (defensine)

– Granule secundare:
 Lactoferina, lizozim

 Sunt foarte mobile

 Sunt primele care ajung la locul infectiei, reprezentand “prima
linie de celule fagocitante”
 Digera total bacteriile fagocitate.
 ETAPELE FAGOCITOZEI
 1. CHEMOTAXIA
 Migrarea dirijata a fagocitelor sub influenta unor
stimuli care realizeaza un gradient de concentratie
 Factori chemotactici

Origine bacteriana Componente ale organismului

Proteine bacteriene
Lipide bacteriene
Polizaharide bacteriene
Componente ale sistemului C’ (C5a,
C567)
Proteine serice (kalicreinam
fragmente de fibrina)
histamina
Derivati arahidonici
lifokine
 1. CHEMOTAXIA
 C5a este cel mai important factor chemotactic al
gazdei
 Au loc modificari biochimice la nivelul membranei
citoplasmatice a fagocitelor, se activeaza o
esteraza si ciclul hexoza-monofosfat eflux de
Ca2+ in celule  contractia microtubulilor si
filamentelor  mobilitatea necesara deplasarii la
locul infectiei
 Fagocitele părăsesc capilarele prin diapedeză.
 2. RECUNOASTEREA SI
ATASAREA
 Este mediata de modificarile de la nivelul
suprafetei celulei bacteriene = opsonizare
 Opsonine:
– Specifice
 IgG1, IgG2, active si in lipsa C’  Mf au receptor pt
Fc al IgG
 IgM si alti IgG- doar prin activarea complementului pe
cale clasica  C3b Mf au receptor pt C3b
– Nespecifice:
 Activarea C’ pe cale alternativa de catre PZ, LPS, PG+
 C3  Mf au receptori pt C3
 2. RECUNOASTEREA SI
ATASAREA
 ATASAREA poate avea loc si in
prezenta
– Receptorilor MF pentru carbohidrati
bacterieni (lectine – specific sugar
binding proteins)
– Ac naturali – anticorpi care apar fara
contactul prealabil cu bacteria, datorita
asemanarilor microorganismelor.
 3. INGLOBAREA
 Este necesara activarea Mf pentru distrugerea
microbilor internalizati.
 Mf emit pseudopode dupa atasare, ingloband
particula cu o portiune din membrana
citoplasmatica, formand o vacuola.
 Energia necesara este furnizata prin glicoliza
anaeroba
 Acestă vacuolă, sau fagozom, va fuziona cu
lizozomii Mf sau cu granulele PMN pentru a forma
fagolizozomii în care enzimele lizozomale vor
declanşa digestia.
 4. DISTRUGEREA
MICROORGANISMELOR
 A. Mecanisme oxigen-dependete
 B. Mecanisme oxigen-independente
 A. Mecanisme oxigen-dependete
– Se activeaza puternic arderea oxidativa
care culmina cu formarea:
 Peroxidului de oxigen H2O2
 Anion superoxid O2-.
 Ioni de halogen Cl-, I-, Br-
 A. Mecanisme oxigen-dependete
 Fuziunea lizozomilor cu fagozomul permite
interactiunea dintre NADPH-oxidaza cu
citocromul b.
 Cu ajutorul unei quinolone oxigenul este
redus la O2-:
 O2 + NADPH NADPH oxidaza NADP + O -
2

 O 2- SOD H2O2

 H2O2 + Cl- MPO in neutrofile OCl- + 1O2

 OCl- + 1O2 + aa+acizi grasi  cloramine, peroxizi,

aldehide  moarte celulara
 A. Mecanisme oxigen-
dependete

 In acest proces este produs si nitric

oxidul MO cu rol
– antimicrobian
– Mesager de ordinul II (ca si cAMP) 
activeaza guanilat ciclaza  inflamatie
 B. Mecanisme oxigen-
independente
 Granulele azurofile ale PMN, granulele specifice
(lizozim, lactoferina) omoara mai ales bacteriile G-,
alterand integritatea membranei celulare.
 Bacteriile G+ sunt mai rezistente, datorita PG, ele
sunt omorate prin mec oxigen-dependente.
 Unele bacterii, desi inglobate in celulele fagocitare
(astfel sunt aparate si de Ac si AB), nu pot fi
digerate, persistand timp indelungat, unele chiar
se multiplica, ducand astfel la infectii cronice.
 Impotriva lor intervine MF activat “armat” prin
lifokine eliberate de Lt
 Fagocitoza

Aderenţă Activarea membranei

Eliberarea produşilor Digestie Formarea fagozomului

Fagocitoza prin PMN poate fi considerată principalul

mecanism de apărare faţă de bacteriile piogene.
Fagocitoza
Fagozomul
 INFLAMATIA
 Reprezinta o succesiune de reactii
– vasculare,
– umorale,
– celulare care apar ca raspuns la actiunea agentilor
 infectiosi
 sau alte injurii tisulare:
– mecanice,
– termice,
– chimice, etc.
 Manifestarile locale ale inflamatiei sunt:
– Calor - caldura
– Dolor - durere
– Rubor - roseata
– Tumor – edema
– Functio laesa – incapacitate functionala