Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRUCTURA
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
FORMELE DE MANIFESTARE
STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC (I)
STRUCTURA GENERALĂ
1. FACTORI DETERMINANŢI :
- surse de agenţi patogeni vs. factori de agresiune
- moduri şi căi de transmitere a agenţilor patogeni vs. factori de agresiune
- receptivitatea
Starea de receptivitate
a populaţiei
Procesul epidemiologic
Parametri Boli transmisibile Boli netransmisibile
• agenţi • bacterii, virusuri, paraziţi, fungi • fizici, chimici
• căi de transmitere • aer, apă, sol, alimente, obiecte, mâini, • aer, apă, sol, alimente (poluate cu agenţi
vectori (contaminate) fizici şi/sau chimici)
Procesul epidemiologic
Parametri Boli transmisibile Boli netransmisibile
• receptivitate – nereceptivitate • depinde de rezistenţa generală • rezistenţa generală nespecifică şi
nespecifică şi rezistenţa specifică adaptabilitatea
PROCES EPIDEMIOLOGIC ….
SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( I )
DEFINIŢIE: organisme care asigură
- găzduirea;
- supravieţuirea;
- eventual multiplicarea;
- totdeauna diseminarea agentului/agentilor patogeni şi care
prezintă sau nu, semne clinice de boal ă.
CATEGORII :
- omul: bolnav (cu forme tipice/atipice de boal ă); purtător
(determină boli numite antroponoze)
- animalele: idem
- păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze )
- vectorii: idem
ATRIBUTELE GENERALE:
- tipul căilor de eliminare;
- natura produselor biologice eliminate;
- “porţile de eliminare”: unice/ multiple, naturale/ artificiale;
- ritmul eliminării;
- contagiozitatea (intensitatea, durata …).
SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( II )
BOLNAVII – surse de agenţi patogeni
- forme tipice de boală
- forme atipice.
DEFINIŢIE: identică cu cea a sursei (organisme care asigură găzduirea; supravieţuirea; eventual
multiplicarea; totdeauna diseminarea agentului/agen ţilor patogeni) dar nu prezintă niciodată
semne clinice de boală.
CATEGORII :
- purtători preinfecţioşi:
- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii
- purtători sănătoşi:
- persoane cu rezistenţa generală bună şi un anumit nivel de imunitate
ex: HVB, streptococ, Shigella (b.dizenteric)
CATEGORII:
1. direct: - limitare spaţială şi temporală
- mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar, transplant
CATEGORII :
1. Receptivitatea naturală
- faţă de infecţia cu agenti patogeni este generală şi reprezintă un atribut de specie
- faţă de boala infecţioasă este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la
agresiunea infecţioasă
boli cu receptivitatea naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează întotdeauna cu
boala (ex: rujeola, febra tifoida …)
boli cu receptivitate naturală parţială sau incompletă = primoinfecţia se soldează cu boala numai
la o parte din cei contaminaţi, restul evoluând subclinic (scarlatina, HV acută)
boli cu receptivitate naturală scazută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boala la o mică
parte din persoane, majoritatea dezvoltând forme inaparente
boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de microorganisme
oportuniste ca urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza infectantă crescută,
poartă de intrare neprotejată, rezistenţă naturală compromisă )
RECEPTIVITATEA (II)
2. Rezistenţa antiinfecţioasă
a) nespecifică este:
- reacţia biologică generală faţă de un element străin organismului (“non-self“)
bariera cutaneo-mucoasă
bariera cito-tisulară (reacţia: inflamatorie/ febrilă, fagocitoza, interferon …)
bariera umoral-sanguină (sistem complement, properdina, opsonime, lizine …)
b) specifică este:
mostenită (înnăscută): naturală (de specie ); relativă (dependentă de factori
genetici sau ecologici); transplacentară (pasivă prin anticorpi materni).
CATEGORII :
- naturali: cosmici; meteorologici (temperatura, presiune …fenomenul El Niño);
climatici (latitudine, altitudine); geografici (relief, structuri geochimice,
inundaţii, seceta); telurici (cutremure, erupţii vulcanice…)
CATEGORII:
- endemică
- sporadică
- epidemică
- pandemică
CARACTERISTICI:
- numeroase forme atipice
- evoluţii diferite pentru formele epidemice: explozive, durata variabilă, extensivitate şi
severitate diferite
MANIFESTAREA ENDEMICĂ :
- forma calitativă de manifestare a procesului epidemiologic
- marchează existenţa surselor de agent patogen în populaţie
CARACTERISTICI :
- tendinţa de “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor
- semnal de “alarmă” pentru evoluţia spre epidemie
- deficienţe în sistemul medical şi de supraveghere epidemiologică
MANIFESTAREA SPORADICĂ :
- număr redus de cazuri
- dispersia puternică a cazurilor: spaţială şi temporală
- lipsa relaţiei dintre cazuri
- reflectarea unei situaţii epidemiologice bune
“partea vazută” este reprezentată de cazurile tipice şi atipice de boală iar cea “nevazută” (cea mai
extinsă şi importantă d.p.v. epidemiologic, de cazurile subclinice)
FORME DE MANIFESTARE (IV)
MANIFESTAREA EPIDEMICĂ :
- număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri
- puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor
- legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior
MANIFESTAREA PANDEMICĂ:
- cumulare temporală şi spaţială de epidemii
- extindere spaţială deosebită
- prezenţa în “exces” a factorilor procesului epidemiologic
1977 "Ruseasca"
196 "Hong Kong"
Epidemii relatate 8
1957 "Asiatica"
de Hipocrate 1933 Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918
"Spaniola" decesul a 20-40 milioane de oamen
1781 si Epidemii extinse: din Rusia pina in Asia
1830
Evul Mediu
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid,
Numeroase epidemii 1994;10: 451-453
ALTE FORME DE MANIFESTARE (VI)
MANIFESTAREA SEZONIERĂ:
-creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o
anumită perioadă de timp comparativ cu restul
anului;
-expresia influenţei factorilor de mediu ;
-mai evidentă în cazul bolilor cu incidenţă
crescută.
500
400
300
200
100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O
1994 1995 1996 1997
MANIFESTAREA PERIODICĂ:
2. în afara focarului natural prin: extinderea bolii prin intermediul altor animale, altele
decât cele sursa (ex.: rabia, pesta).