PARTEA I

FILOSOFIA JURIDICĂ ÎN
ANTICHITATEA GREACĂ ŞI ROMANĂ

Tema 2.
Gândirea socială, juridică şi politică în Grecia
Antică: Platon
 SOCRATE
(470-399 î.Hr.)

PLATON
(427-347 î.Hr.)

ARISTOTEL
(384-324 î.Hr.)
În opinia lui Socrate, în centrul filosofiei se află întrebarea cu

privire la Bine (agathon) şi la Virtute (arete).

BINELE VIRTUTEA

“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI”

 Virtutea = acea aptitudine a unui lucru de a deveni în
conformitate cu esenţa sa.

 Binele = acea aptitudine specifică sufletului uman a cărei

cunoaştere şi atingere reprezintă obligaţia absolută.
• În anul 385 î. Hr. Platon întemeiază Academia, instituţie
care a durat aproape 1000 de ani.

• Potrivit lui A.N. Whitehead, întreaga filosofie occidentală

trebuie înţeleasă ca “note de subsol la filosofia lui
Platon”.

• Platon şi-a expus opera cu precădere prin intermediul

Dialogurilor (28 dintre ele fiind considerate autentice).

• Pentru Platon filosofia este “pregătire pentru moarte”.

 TEORIA IDEILOR

* Ideile (gr. eidos; idea) =

arhetipuri ale realităţii după care
sunt formate lucrurile din lumea Lumea ideilor
vizibilă. (-veşnică;
-netransformabilă;
* Ideile au o existenţă obiectivă, -reală)
de sine stătătoare.

Lumea umbrelor
(-trecătoare;
-supusă schimbării;
-aparentă)
* Cea mai importantă dintre idei este Ideea Binelui, înţeles
ca finalitatea şi originea a tot ceea ce fiinţează.

* Sufletul cunoaşte ideile dintr-o existenţă anterioară.

* Ideile sunt contemplate şi (re)cunoscute prin reamintire

(teoria reminiscenţei; anamneză).
 Distincţia trup-suflet

• Sufletul este superior trupului şi îl domină.

• Platon este adeptul teoriei nemuririi sufletului (reîncarnarea,

metempsihoza).

• Sufletul este format din 3 elemente:

• - Raţiunea = partea divină (are ca virtute înţelepciunea)
• - Curajul = partea nobilă (are ca virtute bravura)
• - Dorinţa = partea inferioară (are ca virtute
cumpătarea).

* Există şi o a patra virtute, superioară celor 3 anterioare – virtutea

dreptăţii (dikaiosyne).
 Modelul statului ideal

* Apare cu precădere în dialogurile Republica şi Legile.

* Apariţia statului are la bază slăbiciunea omului.

• Există 3 clase sociale:

- producătorii: meşteşugari, agricultori ;

- războinicii: gardieni, paznici, oşteni;

- conducătorii: înţelepţii, filosofii.

 Rolul filosofului în cetate

• Filosoful este cel care:

• - contemplă ideile.

• - trebuie să transpună ideile în viaţa cotidiană.

• - trebuie să se implice, ajutându-i pe oameni să

evolueze.
Rolul educaţiei, văzută ca fundement al
Statului

Peluarea guvernării sau

viaţa contemplativă

Activitate practică în stat

(între 35-50 de ani)

Iniţiere în dialectică (filosofie)

(între 30-35 de ani)

Formare ştiinţifică: matematică,

astronomie, teoria armoniei
(]ntre 20- 30 de ani)

Muzică, poezie, gimnastică

(până la 20 de ani)
 Tipuri de constituţii

Aristocraţia

Tirania Timocraţia
Comunitatea de bunuri;
Interzicerea proprietăţii
private

Democraţia Oligarhia