CANCERUL

COLORECTAL

- problemă de sănătate publică, în

unele state ocupând primul loc între
neoplazii
 EPIDEMIOLOGIE

 În România – primul dintre cancerele digestive

 Frecvent în Europa şi SUA, mai puţin în
America de Sud şi Africa.
 Raportul F/B aproape egal, dar în defavoarea
bărbaţilor (B/F – 1,5-2/1)
 Este oarecum prevenibil având în vedere
filiaţiunea adenom – carcinom şi rolul cunoscut al
factorului genetic.

CANCERUL COLORECTAL
 EPIDEMIOLOGIE
Union Européenne : Taux d’Incidence standardisé à l’Europe
des Cancers les plus Fréquents - Situation en 1995

HOMMES (pour 100 000) FEMMES (pour 100 000)

 Prostate 87,1  Sein 107
 Poumons 66,5  Côlon/Rectum 37,4
 Côlon/Rectum 62,3  Corps utérin 13,6
 Pharynx-Lèvres- C. buccale 39,7  Col utérin 9,9
 Vessie 26,9  Ovaire 9,5
 Estomac 15,6  Poumons 8,9
 Oesophage 15,1  Mélanome 7,7
 Larynx 14,5  Estomac 6
 Rein 12  Thyroïde 5,7
 Pancréas 6,5  Vessie 5
 Mélanome 6,3  Rein 4,7
 Thyroïde 3,1  Pancréas 3,4
Le cancer en France : incidence et mortalité. Rapport de la Direction Générale de la Santé, 1998.
 EPIDEMIOLOGIE
Incidence du Cancer Colique en 1995 dans le Monde(1)

Hommes Femmes
53,1

50 45,5 46
37,7
34,9 36,9 34,8
34,1 34,5 35,1
31,4 31,7
33 30,3 27.9 28,7

20,5 18,5
25

Italie Allemagne GB Suède Pays-Bas Suisse États-Unis (2) Espagne Grèce

Taux pour 100 000 Habitants

1. International Agency For Research on Cancer, Cancer incidence in five continents ; vol 7 1997, IARC
2. SEER Cancer stastistics Review 1973-1995, 1998, NCL
 ETIOPATOGENIE
Rolul factorilor alimentari:
- protectivi: consumul de verdeţuri, dieta cu fibre,
calciu şi vitamine
- negativi: excesul de grăsimi animale şi proteinele,
carnea roşie, alcoolul şi aportul caloric excesiv.

 Rolul acizilor biliari:

- relaţie între colecistectomie şi creşterea frecvenţei
neoplasmului de colon

 Rolul stărilor predispozante

CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE

 POLIPII COLORECTALI:
- polipi adenomatoşi:
- tubulari
- tubulo-viloşi
- viloşi
Polip  Polip displazic  Displazie severă  Neoplasm
-polipi hiperplazici –nu au potenţial de malignizare.

CANCERUL COLORECTAL
CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE
 POLIPOZA
COLICĂ
FAMILIALĂ:
-caracterizată de
prezenţa a peste 100
polipi în colon, ce apar
înainte de 30 ani.
-transmitere dominant
autosomală
-evoluţia spre cancer
este regula
CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE

 BOLILE INFLAMATORII
ALE COLONULUI
-Rectocolita ulcerohemoragică
-Boala Crohn

CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE
 PREDISPOZIŢIA FAMILIALĂ:
-risc crescut pentru descendenţii unei familii cu
cancer de colon.
 SINDROMUL LYNCH sau CANCERUL
COLORECTAL NONPOLIPOIDAL EREDITAR
CRITERIILE AMSTERDAM:
- cel puţin 3 membri ai unei familii cu diagnostic de
carcinom colonic, dintre care unul să fie rudă de gradul I
- la o generaţie transmiterea să se facă la 2 generaţii
succesive
- cel puţin un caz să fie diagnosticat sub 50 ani.
CANCERUL COLORECTAL
 Modul de extindere
 locala
 in profunzimea peretelui colic si in suprafata, longitudinal si circular
 limfatica
 ggl. epicolici, paracolici, intermediari, centrali (originea AMS, AMI)
 pt. flexura splenica - ggl. retropancreatici si ai hilului splenic
 hematogena
 sistemul port - ficat - plaman - circulatia sistemica
 endoluminala
 perinervoasa
 peritoneala(carcinomatoza, tumorile Krukenberg)
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Localizare: peste 50% - rectosigmoidian, aprox.
20% - cecoascendent
Cel mai frecvent adenocarcinoame
Macroscopic – vegetante
- ulcerovegetante
- stenozante
Stadializare TNM
Clasificarea Dukes

CANCERUL COLORECTAL
 ANATOMIE PATOLOGICĂ

CLASIFICAREA DUKES:
Stadiul A: tumoră localizată la mucoasă
Stadiul B1: tumoră ce ajunge la musculara proprie
Stadiul B2: tumora invadează întreg peretele
colonului (fără afectare ganglionară)
Stadiul C: tumoră cu prinderea ganglionilor
locoregionali.
Stadiul D: metastaze în organe la distanţă.
CANCERUL COLORECTAL
CANCERUL COLORECTAL
 Clasificarea TNM
N - atingerea ganglionara
=N1 - metastaze in 1-3 ggl pericolici

=N2 - metastaze in 4 sau mai multi ggl pericolici

=N3 - metastaze in ggl sateliti unui trunchi

vascular major
 FACTEURS PRONOSTIQUES
Correspondances entre les Classifications
STADE TNM ASTLER ET COLLER
0 Tis N0 M0 A
I T1 N0 M0 B1
T2 N0 M0 B1
II T3 N0 M0 B2
T4 N0 M0 B3*
III T1-T2 N1-3 M0 C1
T3 N1-3 M0 C2
T4 N1-3 M0 C3**
IV Tout T Tout N M1 D
* B 3 (Gu nderson -Sos in) : tumeur perf orant le péritoin e vi scéral et/ou envahis san t l es organe s de voisinag e
** C3 (Gu nderson -Sos in) : tumeur perf orant le péritoine vi scéral et/ou envahis san t l es organe s de voisinag e
avec env ahissement ganglion nai re
Monges G. et coll. Lettre Cancérol. Déc. 1996; suppl. : 41-48
 TABLOU CLINIC
 RECTORAGIA: de obicei în neoplasmele
stângi; va fi considerată întotdeauna ca posibil
malignă.
 TULBURĂRILE DE TRANZIT: constipaţia –
colon stg., diareea – colon dr.
 SINDROMUL SUBOCLUZIV
 SINDROMUL ANEMIC: anemie de tip
feripriv, uşoară sau moderată
CANCERUL COLORECTAL
 Examenul biologic

` anemie
` hipoproteinemie
` hiperleucocitoza
` V.S.H. crescut

` A.C.E.
` mai important pentru decelarea recidivelor
 Diagnosticul cancerului de colon

` tardiv de obicei

` orice subiect peste 40 de ani cu tulburări de tranzit,

sindrom dispeptic, fara explicatie aparenta, anemic -
explorarea colonului
 DIAGNOSTIC
Rectoscopia rigidă: examinează aprox. 20-25 cm din
rectosigmoid.
Rectosigmoidoscopia flexibilă: evaluează colonul stg.
până la unghiul splenic, unde se află aprox. 70-80%
din neoplasmele de colon; necesită pregătire cu
clisme.
Colonoscopia: ideală, vizualizează tot colonul, se pot
prelua biopsii şi efectua manevre terapeutice;
laborioasă, discomfortantă, necesită pregătirea
pacientului cu Fortrans.
CANCERUL COLORECTAL
 DIAGNOSTIC

 Irigografia: opacifierea retrogradă a colonului

cu substanţă baritată; tehnica dublului contrast;
nu permite biopsierea sau manevre terapeutice.

CANCERUL COLORECTAL
 DIAGNOSTIC

CT spiral: reconstrucţia

colonului.
Ecografia
transabdominală,
hidrosonografia
 Echoendoscopia pentru
aprecierea extensiei în
straturile colonului

CANCERUL COLORECTAL
 BILAN D’EXTENSION
Sites et Fréquences des Métastases

Foie 35%
Poumons 19%
Rétropéritoine 13%
Os 4%
Ovaires 1-2%
Surrénales 1-2%

S.O.R. Cancer du côlon, 1995; 131.

Conf. Consensus, 1998. G astroentérol. Clin. Biol., 1998; 22/3 bis: S168-S176.
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 Boala hemoroidală şi fisura anală

 Boala Crohn
 Rectocolita ulcerohemoragică
 Diverticuloza colonică
 Colita ischemică şi colita radică
 Angiodisplazia colonică
 Colonul iritabil

CANCERUL COLORECTAL
 EVOLUŢIE

- Depinde de momentul descoperirii şi tratării.

- Stadiul Dukes A – supravieţuire la 5 ani–90%.
- Stadiul Dukes C – supravieţuire la 5 ani–50%.
- Prezenţa metastazelor hepatice - supravieţuire
redusă.

CANCERUL COLORECTAL
 COMPLICAŢII
Metastazarea.
 Ocluzia
intestinală
 Perforaţia

CANCERUL COLORECTAL
 TRATAMENT

1. Chirurgical:
- în funcţie de localizare
- hemicolectomie dr.
- hemicolectomie stg.
- rezecţie sigmoidiană
- rezecţie rectală cu colorectoanastomoză
- amputaţie de rect cu ACN iliac stg. definitiv.
- chirurgie laparoscopică

CANCERUL COLORECTAL
 TRATAMENT
2. Chimioterapia:
- pentru stadiile Dukes B2 şi C
- se folosesc scheme care conţin 5 fluoro-
uracil şi acid folinic

3. Radioterapia:
- în special pentru cancerul rectal.
4. Imunoterapia

CANCERUL COLORECTAL
 PROFILAXIA CANCERULUI
DE COLON

 PROFILAXIA PRIMARĂ:

- măsuri de educaţie alimentară

- antiinflamatoriile nesteroidiene:
Aspirina, Sulindacul

CANCERUL COLORECTAL
 PROFILAXIA CANCERULUI
DE COLON
 PROFILAXIA SECUNDARĂ:
- screening pentru descoperirea polipilor şi a cancerului
de colon incipient:
- teste Hemocult – colonoscopie în caz de
pozitivitate.
- descoperirea polipilor – polipectomie endoscopică.
- colonoscopie de supraveghere la persoanele cu risc
crescut de cancer: boli inflamatorii ale colonului,
descendenţii persoanelor cu cancer de colon, istoric de
polipi colonici.
- screeningul molecular.

CANCERUL COLORECTAL