Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pluguri
Pluguri
? AGRICULTURA
agricultura de
conservare
agricultura
agricultura agricultura agricultura de
biodinamica
extensiva comunitara precizie
(ecologica)
Agro-ecologie (agro-ecology):
•se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a produce
pagube severe sau ireversibile sanatatii ecosistemului
•acopera doua aspecte esentiale:
a. biofizic – legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor
solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole
b. socio-economic – legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (inputs) si de a
gestiona resursele (precum munca)
•AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole prospere
•termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur imprejurul
satelor, oraselelor sau oraselor
•este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse agricole,
desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca
agricola practicata)
•contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri:
a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca
b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile
populatiei orasenesti
Agricultura organica (organic agriculture):
•primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in
mentinerea nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei
din sol
•al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special al stratului superior) pentru a
obtine un strat organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca
organismele benefice acestuia. Organismele si microorganismele vor actiona asupra
resturilor vegetale, descompunindu-le, fapt care va duce la cresterea
nivelului de
materie organica descompusa si va actiona ca un ingrasamint natural pentru
suprafata
solului
•al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua
culturi. Acest lucru nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in solul
respectiv. Rotatia culturilor va actiona ca un insecticid si un erbicid naturale,
impotriva anumitor culturi sensibile
Agricultura de precizie (precision agriculture):
•concept nou, tehnologie noua, care permite fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile) sale
intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind
•permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de necesitati
•conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea productiei
•este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica
•utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de
productia agricola:
•prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit,
cartografierea electronica, monitorizarea productiei, controlul si comanda de la
distanta
•prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora,
luarea deciziilor, utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert
•diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid
•conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra lumii
care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine
statatoare, in care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport
exterior
•se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in
interiorul fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a
oricarui produs chimic din exterior
•utilizeaza metode unice de utilizare a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum si
utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat
Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture):
- executa la timp (intr-un timp scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime
- micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an
Proces de productie agricol = totalitatea lucrarilor, operatiilor si fazelor, realizate intr-un cadru
organizat,
precizat, pentru obtinerea produselor agricole
Transport
Sortare
productie Depozitare Vinzare
conditionare
primara
Colectare
productie Depozitare Vinzare
secundara
ehnologie de mecanizare = totalitatea proceselor, lucrarilor si operatiilor executate cu masini, instalatii, unelte,
in vederea obtinerii produsului (produselor) agricol(e).
Obiective:
1. alegerea metodei optime pentru executarea fiecarei lucrari: analiza tipului de lucrare, conditii
de desfasurare, alegerea utilajelor, optimizarea regimurilor de functionare
2. optimizarea tehnologiei in ansamblu: determinarea influentelor dintre doua sau mai multe
lucrari din tehnologie si corelarea parametrilor functionali si de exploatare
ale masinilor utilizate in tehnologie
stem de masini = totalitatea masinilor, echipamentelor, uneltelor utilizate intr-o tehnologie de mecanizare
In functie de cuplare:
- agregate agricole purtate
- agregate agricole semipurtate
- agregate agricole tractate
- echipamente si masini autodeplasabile
Cerinte impuse agregatelor agricole
1. AGROTEHNICE: capacitatea masinii de a executa lucrarea pentru care este conceputa, la indici
calitativi superiori
Exemplu:
a. arat – adincime constanta, rasturnare brazda, maruntire sol
b. semanat – norma impusa, adincime, distanta intre plante, densitate, uniformitate
2. DE EXPLOATARE:
- utilizarea la capacitatea maxima de lucru
- reducerea fortei de munca
- stabilitatea in lucru si in panta
- manevrabilitate usoara
3. CONSTRUCTIVE
- simplitate
- rezistenta
- montare-demontare usoare
- siguranta in exploatare
4. ENERGETICE:
- utilizarea la maxim a sursei de energie
- pierderi minime prin transmisie si prin priza de putere
- consumuri specifice reduse
5. ECONOMICE:
- costuri specifice mici
- productivitate mare
6. SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII:
- exploatare in conditii comode
- sa nu pericliteze sanatatea
Indici de exploatare ai agregatelor agricole
1. ENERGETICI
- viteza de lucru [km/h] / [m/s]
- puterea utila pentru tractiune si actionare Pu [kW] / [CP]
- forta de tractiune a sursei de energie Ft [daN]
- randamentul de utilizare al agregatului η
2. DE CONSUM
- consum orar Ch [kg/h] / [l/h]
- consum specific la tractiune Cs [g/kWh} / [g/CPh]
- consum specific pe unitatea de produs Θ [kg/ha] / [kg/t] / [kg/m3]
3. TEHNICI
- numar de interventii la 1000 h de functionare
- periodicitatea interventiilor tehnice efectuate
- usurita executarii interventiilor tehnice
4. DE COMPORTARE IN EXPLOATARE
- calitatea lucrarii executate
- grad de tasare al solului
- coeficientul de utilizare al timpului de lucru
- siguranta tehnica si tehnologica
5. SECURITATE IN LUCRU
- stabilitate
- manevrabilitate
- vizibilitate
- comportarea la frinare
CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR AGRICOLE
•Pluguri
•Grape
•Cultivatoare
•Maşini pentru afînarea adîncă a solului
•Tăvălugi
•Freze agricole
•Maşini de modelat solul
•Combinatoare
•Maşini de săpat gropi
b. MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT
•Grape
•Cultivatoare
•Tăvălugi
•Freze agricole
•Combinatoare
- creeaza conditii premergatoare obtinerii unui pat germinativ de foarte buna calitate
a. pluguri (cu cormana sau disc) care, pe linga faptul ca taie si maruntesc solul, ingroapa si
majoritatea resturilor vegetale, prin rasturnarea solului)
b. cizele, subsoliere, masini de afinat superficial care fractureaza (rup, fisureaza) solul
dar nu il intorc si retin la suprafata majoritatea resturilor vegetale
c. unele masini actionate (freze, cultivatoare grele rotative): pot fi utilizate pe post de masini
pentru lucrarea primara a solului. In anumite conditii favorabile, patul germinativ
poate fi obtinut la o singura trecere.
B. MASINI pentru LUCRAREA SECUNDARA A SOLULUI
- implica (in cele mai multe cazuri) maruntirea si nivelarea solului, precum si tocarea si
ingroparea majoritatii resturilor vegetale
ARAT $
GRAPAT 1 $
Clasificarea plugurilor
A. Dupa destinatie:
a. Pluguri cu destinatie generala (pentru teren plan sau cu pante mici, pina la 6°)
- executa araturi superficiale si normale
- pentru majoritatea culturilor de cimp
b. Pluguri cu destinatie speciala (executa araturi intr-o zona ingusta)
- pluguri pentru vii
- pluguri pentru livezi
- pluguri pentru terenuri mlastinoase
- pluguri pentru desfundat
- pluguri pentru silvicultura
- pluguri pentru acvacultura
c. Pluguri cu alta destinatie decit aratul
- pluguri pentru deschis canale
- pluguri pentru defrisat
- pluguri pentru scos puieti
- pluguri pentru drenaj
B. Dupa adincimea de lucru
- pluguri purtate
- pluguri semipurtate
- pluguri tractate
Suprafata brazda
(teren arat)
Fund brazda
Nivel sol nearat
teren arat
1
2 4 55
b
6
sant
Trupita cu cormana
virf brazdar
brazdar
Procesul teoretic de lucru executat de trupita plugului
α – unghi de maruntire
β – unghi de rasturnare
γ – unghi de deplasare laterala
a b a b
Trapezoidale
Trapezoidale cu virf
a. clasice
a. amovibil lamelar
b. cu virf
b. cu virf tip poanson
(bara)
b. Cormane – pentru maruntirea, rasturnarea, deplasarea laterala a solului
- uneori ajuta la taierea peretelui vertical al brazdei
Tipuri uzuale de cormane
Elicoidala Cilindrica
a b
a b
a. drepte ; b. curbate
c d
Calcîi
Roata de sprijin
(la pluguri moderne si roata
de reglare a adincimii de lucru)
Mod de actiune pentru trupite clasice (proces de lucru)
cutit vertical
cormana
plaz
brazda sol
fund brazda
Fisurarea brazdei datorita formei cormanei (maruntire)
Profil de sol obtinut
Cormana universala
Mod de actiune pentru trupite cu antecormane (proces de lucru)
Trupita tip disc
cormana
racloare
directie de deplasare
cormana racloare
rasturnare brazda
E nb b0
c E nb b0 2c
2 2 2
Fig.2: Posibilitati de trecere: A sau B
(niciodata C)
Fig.3 Daca apare varianta C (cel mai dezavantajos)
Bl nb c b0 ( E b0 ) c Bl nb E
Fig.4 Varianta A
Bl nb c b0 a b0 ( E b0 ) c
Bl nb E b0 a
La limita a=0 Bl nb E b0
a= distanta impusa fata de trecerea anterioara
Fig.5 Varianta B
Bl nb E b0 c (a c)
Bl nb E b0 a
E nb b0 2c
* Daca a = c (Fig.6)
Bl nb E b0 c
Bl nb E b0 c c
Bl nb E b0
Pentru tractoarele pe senile sau de mare putere pe roti
(cu ambele senile sau roti pe terenul nearat)
nb E b0
c Bl nb E b0 2c
2 2 2
Observatii:
-din conditii de aderenta scazuta latimea plugului
nu se mai poate distribui uniform si devine mai
mica (Fig.10)
Fig.10 Varianta C
b0 b
Bl nb E c 0 c Bl nb E
2 2
Fig.11 Varianta A
b0 b
Bl c a E 0 c
2 2
Bl nb E b0 a
Observatii:
Bl nb E b0
Fig.13 Varianta B
b0 b
Bl nb c E 0 a b0 c
2 2
Bl nb E b0 a
Observatii:
Bl nb E b0
R = kabn , [N]