Adaptarea la stres

• 1. Stadiul de alarmă - când organismul se pregăteşte

pentru supravieţuire (Canon – “luptă sau fugi” / “Fight
on”);

• 2. Stadiul de rezistenţă – când organismul îşi orientează

acţiunea spre adaptare şi luptă între rezistenţă şi uzură,
neavând de ales;

• 3. Stadiul de epuizare – în care organismul dă semne de

slăbire, toate resursele au fost epuizate, ducând la apariţia
stresului şi a “burnout – ului”.
 Originea şi definirea “burnout-ului”

A apărut în anii 70 şi a fost introdus de psihologul clinic Herbert J.

Freudenberger şi reactualizat de Christina Maslach, psiholog la
Universitatea din California.
1. H. J. Freudenberger: “burnout-ul este o stare de oboseală sau de frustrare
ce apare în urma dedicării unei cauze, unui mod de viaţă, unei relaţii care
eşuează în ceea ce priveşte recompensa ”.

2. Ch. Maslach: “burnout-ul este un sindrom de epuizare emoţională, de

depersonalizare şi de reducere a satisfacţiei personale care poate apărea în
special la persoanele care lucrează” cu oameni (profesori, psihologi,
militari, cadre medicale, manageri etc.).

3. Avala Pines & Elliot Aronson: “burnout-ul înseamnă epuizare fizică,

emoţională şi mentală determinată de implicarea emoţională în situaţii
imperative” (1988).
 “Burnout” şi stres
• Stresul este experimentat
de fiecare dintre noi.
• Stresul apare la toate
tipurile de servicii.
• “Burnout-ul” apare la acele
persoane care îşi
construiesc cariera după
idealuri şi motive înalte.
• “Burnout-ul” apare cel mai
frecvent la persoanele care
lucrează cu oameni şi
rezultă din stresul emoţio-
nal care se amplifică pe
parcursul interacţiunii cu
aceştia.
 Cauzele “burnout-ului”

• 1. Atunci când persoanele îşi identifică sensul

existenţial în muncă;

• 2. “Supraimplicarea emoţională” ce se manifestă

la persoanele care vor să aibă impact asupra celor
din jur, iar munca lor să fie signifiantă.
Apare astfel epuizarea emoţională – te simţi “pur
şi simplu secat, folosit” (Ch. Maslach).
 Cauze ale burnout-ului. Modelul burnout

Scopuri şi aşteptări
Generale şi personale

Mediul de susţinere Mediul stresant

Trăsături pozitive Trăsături negative

Obiective şi expectaţii realizate Obiective şi expectaţii nerealizate

SUCCES EŞEC

Semnificaţie existenţială Burnout

 Stadiile epuizării şi simptomele lor

1.Oboseală emoţională 2. Depersonalizare 3. Realizări personale

avansată reduse
Individul se simte:
Se simte secătuit. A devenit insensibil Nu poate face faţă
Se simte obosit dimi- profesional. eficient problemelor.
neaţa. Îi tratează pe oameni Consideră că nu are in-
ca pe obiecte. fluenţă bună asupra al-
Nu îi pasă ce se tora.
Se simte frustrat.
întâmplă cu oamenii. Nu poate înţelege sau
Simte că alţii îl bla- compătimi pe alţii.
Nu vrea să lucreze cu mează pe el pentru Nu se mai simte atras
oamenii. problemele lor. de munca sa.
 EFECTE ALE BURNOUT-ULUI
1. Efecte fizice 2. Efecte emoţionale 3. Efecte atitudinale
Oboseală cronică;
Migrene, tulburări de Sentimente de depresie, Atitudini negative şi cinice
somn,dureri eşec şi neajutorare; faţă de serviciu, colegi şi
musculare organizaţie ca întreg.
Tulburări gastrointes- Pesimism, deziluzie;
tinale; Aceasta va duce la izolare,
Scăderi sau creşteri Pierderea satisfacţiei având repercusiuni şi
bruşte în greutate; emoţionale a serviciului. asupra vieţii personale.
Răceli frecvente şi
prelungite;
Consum crescut de
cafea, alcool, ţigări;
Amplificarea
tulburărilor existente.
 Depăşirea “burnout-ului”

• La nivel individual – există patru modalităţi (Pines & Kafry):

a. Activ – direct: să schimbi sursa de stres, confruntându-te cu
persoana care cauzează stresul;
b. Inactiv – direct: să ignori sursa de stres, trăind situaţia aşa cum este
ea;
c. Activ – indirect: să vorbeşti despre stres cu o persoană care să te
susţină şi să te implici în alte activităţi decât cele de rutină;
d. Inactiv – indirect: să consumi medicamente, alcool etc.

Pentru a depăşi starea de “burnout” e nevoie să realizezi într-un

anumit grad, claritatea cognitivă.
 Depăşirea “burnout-ului”

• La nivel de grup - suportul social este “mediatorul stresului”

(Caplan) şi un tampon împotriva “burnout-ului”.

Funcţiile suportului social:

1. Ascultare activă;
2. Suport tehnic şi apreciere;
3. Provocare tehnică;
4. Provocare emoţională;
5. Sprijin emoţional;
6. Împărtăşirea realităţii sociale.
 Depăşirea “burnout-ului”

• La nivel de organizaţie:
1. Trăsături psihologice: aspecte care afectează dispoziţia emoţională
(suprasolicitare, subsolicitare) şi cognitivă (simţi evoluţia
personală);

2. Trăsături fizice: aspecte fixe (adecvarea spaţiului, aglomeraţie,

zgomot) şi flexibilitate în schimbarea spaţiului (în concordanţă cu
nevoile angajatului);

3. Trăsături sociale: calitatea relaţiilor, împărtăşirea realităţilor sociale,

respectarea pauzelor angajatului.
 Măsuri de prevenire a “burnout-ului”

1. Ascultă-ţi prietenii; 7. Bazează-te pe simţul umo-

2. “Las-o mai moale”;
3. Învaţă tehnici de relaxare;
4. Ai grijă de sănătatea ta;
5. Menţine un stil de viaţă în
afara rolului de a “dărui”
6. Construieşte o echipă de
“de îngrijire a celuilalt”;
rului;
8. Caută ajutor profesionist;
9. Apreciază-ţi propriile efor-
turi;
10.Caută reînnoirea spirituală
11.Abordează o idee
“diferită”.
 Măsuri de reducere a “burnout-ului”

• Examinează-ţi propriile sentimente;

• Învaţă să-ţi organizezi timpul în mod echitabil;

• Distrează-te;

• Relaxează-te.
 Factori care influenţează satisfacţia în muncă

• Munca în sine;

• Recompensele primite;

• Suportul din partea colegilor de muncă;

• Lucruri generale legate de muncă.

 “Fără muncă, toată viaţa se scurge fără sens,
iar, atunci când munca se face fără suflet, viaţa se
înăbuşă şi moare”. (Albert Camus)

Vă doresc multe satisfacţii şi împliniri

profesionale!