ANATOMIE FUNCŢIONALĂ

Corina
PENTRU STUDENTII CIUPILAN
FACULTATII DE FARMACIE Asist. Univ. Dr.

ANUL I

corina.ciupilan@yahoo.com
 CURS 11
Corina
ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A CIUPILAN
APARATULUI CIRCULATOR:
CORDUL, SISTEMUL VASCULAR SANGVIN Asist. Univ. Dr.
ŞI LIMFATIC

corina.ciupilan@yahoo.com
APARATUL CIRCULATOR
 APARATUL CIRCULATOR

Cuprinde :
 inima - organul central
 sistemul vascular - vase sangvine (a.a.
si v.v.) si limfatice - intr-o unitate
functionala, coordonata permanent de
SN si SE, adaptate nevoilor mereu
schimbatoare ale organismului.
 APARATUL CIRCULATOR - INIMA

Este un organ musculo-membranos, de aprox.

300 g, ca un con, cu varful in jos si la stanga,
iar baza in sus si la dreapta, cu 4 camere,
fiind acoperit la ext. de o seroasa - pericard.
Inima, situata in mediastinul ant. pe diafragm,
pompeaza ritmic si neantrerupt spre tesuturi
si organe sangele readus prin vene.
 APARATUL CIRCULATOR - INIMA

Inima are la baza 2 atrii in care se deschid

venele (in atriul dr. venele cave sup. si inf. si
sinusul coronar, iar in atriul stg. venele pulm.)
Spre varf, ocupand cea mai mare parte, inima
are cele 2 ventricule de forma aprox. conica,
fiecare cu varful la varful inimii iar baza spre
atrii. Fiecare baza a ventriculului comunica atat
cu atriul respectiv prin orif. atrio-ventricular
(prevazut cu valvule - 3 in dr. si 2 in stg.) cat si
cu o artera mare la baza inimii (tr. pulm. in dr.
si aorta in stg., fiecare orificiu are cate 3
valvule sigmoide, sau semilunare).
 APARATUL CIRCULATOR - INIMA

Functional inima are 2 jumatati separate la

adult prin septul cardiac:
 jumatatea dr. cu sange venos, cuprinde
atriul dr. si ventricul dr.;
 jumatatea stg. cu sange oxigenat, ce
cuprinde atriul stg. si ventricul stg.
 septul cardiac este format din : - un sept
fibros inter A si la inceputul septului inter V ,
continuat cu - struct. muscul. in restul
septului inter V.
 APARATUL CIRCULATOR - INIMA

Sangele prin inima circula sincron in cele 2

jumatati - dr. si stg., datorita:
 atat valvulelor A-V (tricuspida in dr. si
bicuspida in stg.) care permite trecerea
sangelui numai de la A spre V,
 cat si valvulelor sigmoide care permit
sangelui numai sa iasa din VV spre arterele
mari de la baza inimii.
 APARATUL CIRCULATOR - INIMA

Inima fct. ca o pompa aspiro-respingatoare

deservind doua circulatii:
 circulatia mare (sistemica) - V.stg. spre
aorta si ramificatiile ei in tot corpul pana la
capilare spre v.v. cave sup. si inf. (+ sinusul
coronar) pana in A dr.;
 circulatia mica (pulmonara) - V.dr. prin tr.
pulmonarei spre cei 2 pulmoni pana la
capilare (hematoza) apoi prin v.v. pulmonare
pana in A stg.
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
Fiecare cavitate are peretii formati din 3 straturi,
de la int. spre ext. : - endocard; - miocard; -
epicard.
Endocardul - endoteliu situat pe o mbr. bazala,
sub care este un strat subendotelial conj., cu
multe terminatii nervoase senzitive. La orif. vasc.
endocardul se continua cu endoteliul ac. vase
sgv. (a.a. si v.v.).
Miocardul - cel mai imp. si mai gros, are o dubla
structura si dubla functie si este format din 2
parti: - miocardul contractil si - sist. auto-excito-
cond.
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
a) Miocardul contractil - m. inimii, mult mai gros la VV
(la cel dr. de 3 ori mai subtire ca la cel stg.) decat
la AA fiind format din fascicule de fibre musculare
cardiace- circulare in peretii AA si oblic-spiralate in
VV (pe 3 planuri). Aceste fascicule musculare se
desprind de pe un schelet fibros- ca niste inele la
nivelul celor 4 orificii de la baza VV, sau din septul
cardiac, spre VV. La nivelul fetelor int. ale AA,
miocardul este aproape neted, iar la nivelul VV are
aspect cavernos cu multe proeminente, dintre care
unele ca niste stalpi - m.m. papilari, continuati de
la vf. lor cu niste cordaje tendinoase,care se
fixeaza pe valvulele A-V.
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
Structura tes. miocardului contractil- fibre
musc. de aspect dublu striat (ca la musc.
scheletica dar mai scurte) si un nucleu central
(ca la musc. neteda), cu miofibrile ramificate
si anastomozate, precum si “discuri
intercalate" intre cel., ca un sincitiu.
Excitatiile trec de la o celula la alta. Cel.
contin un echipament enzimatic bazat pe
metabolism aerob.
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
b) Sist. auto-excito-conductor (tes. nodal sau
cardionector) - celule musculare embrionare
fara proprietati contractile care genereaza si
conduc impulsuri ce asig. contr. ritmica si
automata a miocardului contractil. Tes. nodal
are doua parti:- una condensata cu noduli si
fascicule si - una diseminata in retea.
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
Fiecare Nodulul sino-atrial - din peretele A dr.
este principalul centru de comanda in activ.
cardiaca, genereaza impulsuri de 70-80/min.,
ce difuzeaza rapid (v=1m/s), in tot miocardul
atrial.
Nodulul atrio-ventricular - din septul inter-
atrial, preia impulsurile precedentului dar
emite si independent impulsuri de aprox.
40/min, cu o v=0,2m/s.
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
Fasciculul His - ce continua nodulul atrio-
ventricular spre septul inter-ventricular, unde
se divide subendocardic in ramurile dr. si stg.
spre cele 2 ventricule.
 Reteaua Purkinje - in continuare, se
raspandeste in tot miocardul ventricular.
APARATUL CIRCULATOR
 APARATUL CIRCULATOR – STRUCTURA
PERETILOR INIMII
 Clasic activitatea cordului porneste de la
nodulul sino-atrial spre miocardul AA dr. si
stg. apoi spre nodulul A-V de aici prin
fasciculul His si ramurile sale catre reteaua
Purkinje pana la miocardul ventricular.
 In prezent se considera ca ar exista si alte cai
aberante preferentiale care ar scurta si ar
lega mai rapid AA de VV.
 Epicardul este o membrana cel. subtire, care
acopera la ext. miocardul; de fapt este foita
viscerala a pericardului seros.
 APARATUL CIRCULATOR –
VASCULARIZATIA INIMII
 Arterele - sunt 2 artere coronare dr. si stg.,
ramuri din aorta, ce se desprind fiecare in
dreptul unei valvule semilunare. Fiecare urmeaza
un traiect prin santurile de la suprafata
inimii,subepicardice, si se ramifica foarte variat,
vascularizand in special miocardul.
 Venele - sunt superficiale si profunde. Cele
superficiale, se alatura ramurilor a.a., si se varsa
intr-un sinus coronar, care se deschide in A dr.
Venele profunde se varsa direct in cavitatile
cordului, mai ales in A dr.
APARATUL CIRCULATOR
 APARATUL CIRCULATOR - INERVATIA

 Este data de nervii vagi (fiecare cu 3 nervi

cardiaci sup.,mijl., si inf.) si filete simpatice (din
lantul simp. lat.-vertebr. cervical tot cu 3 nervi
cardiaci sup.,mijl.,si inf.) care formeaza 2 plexuri
cardiace - ant. si - post. din care pornesc fine
arborizatii spre microganglionii intramiocardici.
 Fibrele parasimpatice, acetilcolina si altele duc
la inhibitia activ. inimii (bradicardie) si
coronaroconstrictie, iar fibrele simpatice,
adrenalina, noradrenalina si altele produc
stimulare miocardica (tahicardie) si
coronarodilatatie.
 APARATUL CIRCULATOR – SISTEMUL
VASCULAR
Este un sistem inchis de canale de diferite
calibre - vase sgv. - a.a., arteriole,
metaarteriole, capilare a.a.- capilare v.v.,
venule, si vene, alcatuiesc cele doua circulatii
(sistemica si pulmonara), cuplate in serie si
corelate functional.
 APARATUL CIRCULATOR – SISTEMUL
VASCULAR
 Structura peretilor arteriali - pentru a mentine o
presiune sgv. eficienta fiecarui tesut a.a. au 3
tunici :
 tunica int., endoteliu (un rand de cel pe o
membr. bazala, sub care este un str. conj. cu
multe fibre elastice)
 tunica medie (in care predomina fie fibre
elastice circulare in a.a. mari si primele lor
ramuri colat. sau fibre netede circ. in a.a. mici si
arteriole)
 tunica ext. adventicea cu tes. conj., vase sgv. si
limf., nervi vegetativi.
 APARATUL CIRCULATOR – SISTEMUL
VASCULAR
 A.a. mari se ramifica in ramuri din ce in ce mai mici
si mai numeroase, pana la capilare, care stabilesc
foarte multe si diferite anastomoze.
 Functional circulatia sangelui in artere este asig. de
activ. ritmica a cordului, care determina, sincron in
fiecare sistola a VV-stg. si dr., propulsarea sg. in
aorta si in tr. a. pulm., ce isi destind pasiv peretii,
inmagazinand o energie cinetica a sg..In diastola
peretii a.a.,cu energia acumulata comprima sg.,
revenind la dimensiunea de repaus. Sg. nu poate
reflua in Vstg. sau dr. din cauza inchiderii valvulelor
semilunare,este impins spre tes., realizandu-se
scurgerea sg. arterial in flux continuu spre capilare.
 APARATUL CIRCULATOR – SISTEMUL
VASCULAR
 Dilatatia (vasodil.) si contractia (vasoconstr.)
a.a. mici si arteriolelor, sub ifluenta
impulsurilor nervoase vegetative, modifica
profund irigatia sgv. tisulara in fct. de
necesitati.
 Viteza de circulatie a sg. in a.a. mari este de
aprox. 0,5m/s(in aorta), scade lent in
colaterale iar in arteriole scade brusc la aprox.
0,5mm/s.
 APARATUL CIRCULATOR – SISTEMUL
VASCULAR
 Tensiunea arteriala este presiunea sg.
exercitata asupra peretilor a.a., corelata cu
sistola si diastola. In sistola V stg. pres. sg. in
aorta si ramurile ei mari creste brusc la 120-
140 mm Hg = pres. (tensiunea) arteriala max.
(sistolica). In diastola V stg scade pres.
arteriala la 70-80 mm Hg =pres. (tensiunea)
arteriala minima (diastolica).
 APARATUL CIRCULATOR – SISTEMUL
VASCULAR
Diferenta dintre cele 2 pres. scade progresiv, cu
cat calibrul arterial scade. Tensiunea arteriala se
masoara la a. brahiala cu tensiometrul.
 Pulsul arterial - palparea undei pulsatile sgv. (=
distensia peretilor aortei dupa sistola Vstg.), la o
a. comprimata pe un plan osos. Unda se propaga
prin peretii a.a. cu viteza de 10 ori mai mare
decat unda flux. sgv. Pulsul ne arata frecv. si
ritmul cardiac, iar inregistrarea grafica a undei
pulsului - sfigmograma, ne poate arata anumite
particularitati ale ei.
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)
Asigură transportul sângelui de la inimă spre
organe şi ţesuturi, dar şi întoarcerea sângelui
din corp la inimă.
A. Circulaţia arterială se realizează prin artera
aortă:
a) Aorta ascendentă – dă cele 2 coronare
care irigă inima.
b) Cârja aortei – se desprind 3 ramuri pentru
fiecare membru superior şi pentru cap şi
gât.
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)

1. Trunchiul arterial brahio-cefalic – se bifurcă:

 Artera subclaviculară dreaptă – se continuă
cu arterele: axilară → humerală care se
bifurcă în radială şi cubitală → la nivelul
mâinii realizează 2 arcade palmare
(superficială şi profundă) anastomozate
între ele → arterele digitale.
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)
 Artera carotidă comună dreaptă – urcă
lateral de viscerele gâtului şi se bifurcă sub
hioid în:
• Carotida externă – irigă regiunile
superficiale ale capului, superficiale şi
profunde ale feţei şi parţial ale gâtului;
• Carotida internă – pătrunde în neurocraniu
→ irigă encefalul.
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)

2. Artera carotidă comună stângă – traiect şi

ramuri similare ca pe dreapta; irigă ½
stângă a capului şi gâtului.
3. Artera subclaviculară stângă – traiect şi
ramuri similare ca pe dreapta.
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)
c) Aorta descendentă – are 2 segmente situate
puţin la stânga coloanei vertebrale: aorta
toracică şi aorta abdominală. Fiecare din ele
dau ramuri parietale şi viscerale pentru tot
restul corpului.
 Aorta descendentă toracică – ramuri parietale
(arterele intercostale) care irigă peretele toracic
şi anterolateral abdominal; şi ramuri viscerale:
arterele bronhice, esofagiene şi pentru restul
structurilor mediastinale fără inimă.
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)
 Aorta abdominală – are ramuri:
o Parietale – arterele diafragmatice şi lombare
o Viscerale:
Trunchiul celiac → ficat, stomac şi splină;
Mezenterica superioară → pancreas, intestin
subţire, colon drept;
Două artere renale (dreaptă şi stângă);
Mezenterica inferioară → colonul stâng şi
partea superioară a rectului;
Două artere genitale → spermatică/ovariană
pentru fiecare gonadă
 APARATUL CIRCULATOR – MAREA
CIRCULATIE (SISTEMICĂ)
 La terminare, aorta abdominală se bifurcă în
2 artere iliace comune (dreaptă şi stângă) în
dreptul L4;
 Fiecare arteră iliacă: →
 iliaca internă (hipogastrică) → organele din
pelvis şi perineu
 iliaca externă → membrul inferior: artera
femurală → poplitee → tibiale (anterioară şi
posterioară) şi fibulară → două arcade:
dorsală şi plantară (anastomozate între ele)
→ arterele digitale.