Diverticulii esofagieni

A efectuat: Iorga Valentina

 Diverticulii esofagieni sunt dilatatii
circumscrise, sacciforme ale esofagului.
Atunci cind sunt interesate toate straturile se
realizeaza un diverticul adevarat. Cind sunt
interesate numai mucoasa si submucoasa se
dezvolta un pseudodiverticul.
Clasificare
 dupa momentul aparitiei: congenitali, dobanditi
 dupa sediu:
 -          cervicali (faringo-esofagieni)
 -          toracici superiori
 -          mediotoracici
 -          epifrenici
 -          cardio-esofagieni (abdominali)
 dupa modul de formare (Zenker):
 -        de pulsiune (pe un punct slab al muscularei peretelui
esofagian) : cel mai frecvent: diverticulul ZENKER (faringo-
esofagian)
 -        de tractiune (datorat unui proces inflamator de
vecinatate)
Aspecte clinice:
 1. Stadiul I (precoce):frecvent asimptomatic, tuse
uscata, pirozis, sialoree, senzatie de corp strain
esofagian
 2. Stadiul II (sacular): disfagiasenzatie de obstructie
cervicala in timpul deglutitiei ; depinde
de dimensiunea diverticului si diskinezia gurii
esofagului ;   diverticulii mici se umplu rapid cu
alimente → disfagie precoce ; zgomote hidro-aerice
puternice in timpul deglutitiei ; regurgitatii
(alimentare/cu saliva): imediate/tardive ; halena
fetida: prin stagnarea alimentelor in punga
alimentara
 3. Stadiul III (perioada complicatiilor): 
 semnele clinice prezente din stadiul II se accentuaza:
 zgomote hidro-aerice puternice la deglutitie
 disfagia : apare mai tardiv, pe masura ce punga se

umple cu alimente ingerate, comprimand lumenul

esofagian ;   regurgitatiile amelioreaza disfagia ;   daca
se forteaza deglutitia: dureri retrosternale
 regurgitatiile: mai importante cantitativ, cu

saliva/alimente ingerate ; pot fi provocate prin

apasarea pungii cervicale, dar nu golesc total
diverticulul
 halena fetida: mai accentuata
 semne obiective:
 punga diverticulara: cand e plina, se poate

palpa la baza gatului ; nu se mai goleste

spontan, volum variabil;
 la ascultatie: zgomote hidro-aerice;
 la percutie: clapotaj, matitate in partea

inferioara, timpanism in partea superioara

Semne datorate complicatiilor
 a) semne de compresiune pe organele vecine: esofag:
disfagie cu ↓ ponderala; trahee: dispnee; N. recurenti:
disfonie
 vase mari: congestie cerebrala si faciala,
cefalee ; simpaticul cervical: Sd. Claude-Bernard-Horner
 b) complicatii locale: diverticulita (inflamatia cronica a
mucoasei diverticulare), cu:   ulceratii; hemoragii ;
perforarea peretelui diverticular; transformarea maligna
 c) complicatii pulmonare prin aspirarea continutului
regurgitatiilor: bronho-pneumonii, abcese pulmonare
 d) alterarea starii generale, casexie
Explorari paraclinice:
 1. Rx. baritat: evidentiaza diverticulul
 stadiul I: imagine opaca, in “ghimpe de maces”, care dispare
la manevra Valsalva
 stadiul II: imagine opaca, cu contur net
 -        caracteristic: persistenta bariului in sacul diverticular
 -        isi modifica aspectul si se goleste in urma contractiei
spontane determinate de manevra Valsalva
 stadiul III: imagine opaca, cu contur regulat, situata mai jos
de orificiul esofagian
 -        trecerea bariului se face din faringe in diverticul, nu
in lumenul esofagian
 -        dupa golirea partiala: nivel lichidian persistent
 -        Rx cervico-mediastinala simpla: imagine hidro-aerica
 2. Endoscopia digestiva superioara (EDS):
evidentiaza diverticulul ,precizeaza starea
mucoasei (ulceratie, hemoragie, malignizare)
 3. Alte investigatii: studiul motilitatii

esofagiene, pH-metria esofagiana

Tratament:
  se adreseaza diverticulilor simptomatici
 medical:
 -        reechilibrarea tulburarilor nutritive
 -        tratamentul pneumopatiilor de

aspiratie
 chirurgical:
 -        stadiul I: miotomia m. crico-faringian
 -        stadiile II, III: diverticulectomie +

miotomia m. crico-faringian