2tumori Os

RADIOIMAGISTICA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR
PATOLOGIE OSOASA
PROF.DR.IOAN CODOREAN
Dr. Dragos Cuzino
DISCIPLINA DE RADIOLOGIE IMAGISTICA MEDICALA SI MEDICINA

NUCLEARA 1
SPITALUL MILITAR CENTRAL
PATOLOGIE OSOASA
• TRAUMATISME-fracturi, luxatii, entorse;
• TUMORI- osoase maligne primitive, metastatice , benigne
• BOLI INFLAMATORII:acute, cronice; osteite, osteomielite, osteoartrite;
• NECROZE ASEPTICE
• DISPLAZII
• DISTROFII
2
DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL TUMORILOR
OSOASE MALIGNE
Clasificarea tumorilor osoase
BENIGNĂ
TUMORĂ
MALIGNĂ PRIMARĂ
OSOASĂ
SECUNDARĂ
METASTATICĂ
Modificat după: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach,
3rd edd., Lippincott, Williams & Wilkins, 2000 3
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL
TUMORILOR OSOASE MALIGNE
1.Caractere generale ale tumorilor maligne primare (I)

Relativ rar intalnite - sub 1% din totalul tumorilor maligne;
Apar la orice varsta, la ambele sexe, mai frecvent la barbati;
Se dezvolta pe un tesut sanatos sau patologic si infiltreaza toate

structurile anatomice din jur;
Sunt tumori cu forme variabil neregulate, cu contur difuz infiltrativ,

structura neomogena determinata de necroze, hemoragii sau calcificari
intratumorale;
Deplaseaza, comprima, infiltreaza structurile anatomice adiacente

determinand modificari morfologice si functionale. 4
1.Caractere generale ale tumorilor maligne primare (II)
Cresc rapid avand caracter invaziv si infiltrativ;
Altereaza starea generala a organismului printr-o intoxicatie
 cronica ca rezultat a unui metabolism anormal al celulelor

neoplazice;
Dau adenopatii si metastaze (metastaze pe cale hematogena

si limfatica in plamani, ficat);
5
Excizate chirurgical, se refac intr-o perioada de timp
2.Frecventa tumorilor osoase maligne
•<1% din totalul tumorilor maligne
Tipul de tumora Frecventa
Mieloame 44%
Osteosarcoame (toate variantele) 20%
Condrosarcome (toate variantele) 12%
Limfoame 8%
Sarcoame Ewing 8%
Cordoame 4%
Fibrosarcoame 4%
Hemangioendotelioame 1%
Altele 1%
Sursa: Unni KK Dahlin’s Bone Tumors on 11.087 cases. 5the ed. Philadelphia – Lippincot Raven 1998
O tumora maligna localizata la nivelul osului reprezinta mai 6

degraba o metastaza sau un mielom multiplu decat un sarcom primar.
2.Frecventa tumorilor osoase maligne in raport cu varsta

pacientului
•Aproximativ 80% din tumorile osoase maligne pot fi diagnosticate corect
numai pe baza varstei la care apar
0-9 ani 10-19 ani 20-29 ani >30 ani

Sarcom Ewing Osteosarcom Osteosarcom Mielom
Osteosarcom Sarcom Ewing Condrosarcom Condrosarcom
Limfom primar Limfom primar Sarcom Ewing Osteosarcom
Limfom primar Limfom primar
Fibrosarcom Condrom
Fibrosarcom
Sursa: Unni KK Dahlin’s Bone Tumors General aspects on 11.087 cases. 5 th ed. Philadelphia
Lippincot Raven 1998
7
Tehnici de explorare diagnostica
• Radiografia
• CT conventional nativ + s.c., spiral volumetric + 3D
• IRM nativ si cu contrast iv static si dinamic
• Scintigrafia osteoarticulara
• Angiografia SD
Incidentele de vizualizare sunt alese in raport cu topografia

leziunii
8
Examenul radiologic
•Explorarea radiologica standard ramane si in prezent prima tehnica

folosita pentru caracterizarea tumorilor osoase.
•In cele mai multe cazuri examenul radiografic furnizeaza date care
permit stabilirea diagnosticului pozitiv si diferential al unei tumori osoase.
9
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL TUMORILOR
OSOASE MALIGNE
VÂRSTĂ, SEX
MORFOLOGIE:
Margini
Distrucţie osoasă
Reacţie SOLITARĂ
periostală
MULTIPLĂ
Matrice
Tumoră de ţesuturi moi NATURA
TUMORII ?
LOCALIZARE
LA NIVEL OSOS:
În care parte a osului? (epifiză,
LOCALIZAARE LA
metafiză, diafiză, central,
NIVELUL
periferic)
SCHELETULUI
Parametrii ce necesita a fi evaluati in stabilirea diagnosticului si naturii tumorii

osoase
10
OSOASE MALIGNE
Parametrii radiografici utilizaţi în caracterizarea tumorilor

oase şi aprecierea agresivităţii lor
a) localizarea leziunii (la nivelul scheletului şi la nivel osos individual)

b) marginile leziunii (zona de tranziţie)
c) tipul matricei leziunii (compoziţia ţesutului tumoral)
d) tipul distrucţiei osoase
e) tipul răspunsului periostal (reacţie periostală)
f) natura şi extensia afectării părţilor moi
g) aspectul unic sau multiplu al leziunii
11
OSOASE MALIGNE
a) Localizarea leziunilor tumorale
corp
Proces spinos
Maligne: Proces
arc
- limfom transvers
- mielom
- sarcom Ewing
Benigne:
- osteosarcom
- condrosarcom - osteoblastom
- metastaze - osteom osteoid
Exceptii:
- chist osos
- hemangioame anevrismal
- granulom eozinofil
- osteocondrom
Localizarea tumorilor in raport cu axul segmentului osos

Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd., 12
Lippincott, Williams & Wilkins, 2000
OSOASE MALIGNE
a) Localizarea tumorilor în raport cu axul longitudinal

Localizare in ax longitudinal
Epifize Metafize Diametafize Diafize
Condroblastom Osteocondrom Leziuni fibroase Sarcom Ewing
Granulom Osteosarcom benigne Mielom
eozinofil Encondrom Leziuni fibroase Limfom
Tumora cu celule Condrosarcom maligne
gigante Fibrom condromixoid
Chist subcondral Chist osos simplu
Osteom osteoid
Osteoblastom
Sursa: FelixS. Chew, Skeletal radiology, The Bare Bones, 2nd edition, Williams & Wilkins 1997
13
OSOASE MALIGNE
a) Localizarea predilecta a unor tumori osoase

Predilecţia tumorilor osoase benigne şi a Predielcţia tumorilor
leziunilor tumor-like osoase maligne
Craniu şi oase faciale: Craniu şi oase faciale:
osteom, osteoblastom, histiocitoză cu celule mielom multiplu,
Langerhans, displazie fibroasă, hemangiom carcinom metastatic
solitar, osteoporoză circumscrisă (faza litică a condrosarcom
bolii Paget) mezenchimal, cordom,
neuroblastom metastatic,
Schelet
axial Mandibula: granulom de regenerare cu celule Mandibulă: osteosarcom
gigante, mixom, fibrom osifiant, fibrom
desmoplastic
Coloană vertebrală: chist osos anevrismal, Coloană vertebrală:

osteoblastom, histiocitoză cu celule cordom, mielom, metastaze
Langerhans, hemangiom
14
OSOASE MALIGNE
a) Localizarea tumorilor osoase în raport cu axul transversal
Localizare in ax trasnsversal
Cavitate medulara Cortex Juxtacortical
Osteosarcom conventional Osteom cortical osteoid Osteocondrom
Condrosarcom medular Defect cortical fibros Condrom periostal
Sarcom Ewing Adamantinom Osteocondrom parostal
Mielom Condrosarcom exostotic
Limfom
Tumora cu celule gigante
Encondrom
Chist simplu osos
Fibrom non-osifiant
Sursa: FelixS. Chew, Skeletal radiology, The Bare Bones, 2nd edition, Williams & Wilkins 1997
15
OSOASE MALIGNE
a) Localizarea predilecta specifica a unor tumori osoase
Predilecţia tumorilor osoase Predilecţia tumorilor osoase

benigne şi a leziunilor tumor-like maligne
Chist osos simplu – humerus Adamantinom – tibie, fibulă

proximal, femur proximal Osteosarcom parosteal – femur
Displazie osteofibroasă – tibie, distal (cortex posterior)
fibulă (cortex anterior) Osteosarcom periostal – tibie
Osteom osteoid – femur, tibie Condrosarcom cu celule clare –
Predilecţii Fibrom condromixoid – tibie, femur proximal şi humerus
specifice metafize Cordom – sacru, clivus, C2
Condroblastom – epifize Mielom multiplu – pelvis, coloană,
Tumoră cu celule gigante – capetele craniu
articulare ale femurului, tibiei,
radiusului
16
Sursa:Fiechner R.E, Mills S.E 1993
OSOASE MALIGNE
b) Marginile leziunii tumorale
Este esenţială pentru determinarea ritmului de creştere si a agresivitatii.

3 TIPURI :
1. demarcaţie netă prin scleroză între aspectul periferic al tumorii şi osul adiacent
(margine IA)
2. delimitare netă fără scleroză în periferia leziunii (margine IB)
3. margine prost definită (pe întreaga circumferinţă sau doar pe o regiune din ea) la
interfaţa dintre leziune şi osul-gazdă (margine IC).
17
OSOASE MALIGNE
b) Marginile leziunii tumorale
a) margine sclerotica, zona ingusta

de tranzitie (t.benigne - IA)
b) margini sterse, zona de tranzitie
a larga, crestere rapida (t. maligne -
IC)
Rata
redusa de b
crestere
Agresiv
Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd.,

Lippincott, Williams & Wilkins, 2000 18
OSOASE MALIGNE
c) Tipul de matrice tumorală
•Toate tumorile osoase sunt constituite din componente de ţesuturi- matrice

tumorală
•Numai doua tipuri de matrice tumorală pot fi identificate radiografic -
matricea osteoblastică şi matricea condroblastică
OSOASE MALIGNE
d) Tipul de distructie osoasa
•Tipul distrucţiei osoase se corelează cu

rata de creştere a tumorii.
•Fără a avea specificitate se descriu trei
aspecte:
• geografic
•“mancat de molii”
• permeativ (infiltrativ)
•Tipul de distructie osoasa

sugereaza aspectul benign sau
malign
Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd.,
Lippincott, Williams & Wilkins, 2000 20
OSOASE MALIGNE
e) Raspuns periostal
Tipuri de raspuns
periostal in raport cu
natura tumorii

OSOASE MALIGNE
e) Raspuns periostal
Reacţie periostală cu întreruperea conturului osos
TUMORI MALIGNE: LEZIUNI NETUMORALE:

- osteosarcom - osteomielită
- sarcom Ewing - granulomă eozinofil
- condrosarcom - hemoragie subperiostală
- limfom (rar)
- fibrosarcom (rar)
- histiocitom fibros malign (rar)
- carcinom metastatic
22
OSOASE MALIGNE
f) Extensia in tesuturile moi
•Tumorile benigne NU se extind

in partile moi, cu exceptia:
•tumora cu celule gigante
•chistul osos anevrismal
•fibromul desmoplazic

OSOASE MALIGNE
g) Multiplicitatea leziunilor
LEZIUNI MALIGNE LEZIUNI BENIGNE

MULTICENTRICE: MULTICENTRICE:
- metastaze - displazia fibroasa poliostica

- mielom multiplu - osteocondroamele multiple
- limfoame - encondromatoza
- osteosarcom (f.rar) - hemangioame

- fibromatoze
24
OSOASE MALIGNE
Diagnosticul diferenţial tumori osoase / părţi moi

OSOASE MALIGNE
3.Semiologie radioimagistica
• O leziune este cel mai probabil o tumoră malignă atunci

când radiologic prezintă:
– margini slab definite (zonă largă de tranziţie)
– distrucţie osoasă de tip “mâncat de molii” sau permeativ
(infiltrativ)
– reacţie periostala cu întrerupere
– extensie în ţesuturile moi
26
OSOASE MALIGNE
Examenul computer tomografic
Face un bilant locoregional şi general, evidentiind:
 dimensiunile si limitele tumorii;
 localizarea la unul sau mai multe compartimente anatomice;
 aspectul osului si a axului vascular adiacent tumorii;
 gradul de vascularizatie al tumorii;
 eventualele metastaze viscerale;
 oferă informaţii precise despre caracterul malign sau benign al tumorii;

27
 monitorizare postterapeutică.
OSOASE MALIGNE
Explorarea IRM
•Pe baza nivelului de intensitate a semnalului RM în secvenţele ponderate
T1 şi T2SE, se pot identifica, cu rezoluţie anatomică, structurile
componente ale sistemului musculo-scheletal.
•Se pot individualiza următoarele componente tisulare:

-grăsime subcutanată -cartilaj hialin
-muşchi -fibrocartilaj
-tendoane -os cortical
-ligamente -os trabecular
-vase -maduvă osoasă roşie
-nervi -maduvă osoasă galbenă
IRM este cea mai sensibilă tehnică în aprecierea tumorilor osoase la nivel
intramedular, intraarticular sau în părţile moi
28
OSOASE MALIGNE
Explorarea IRM
•In tumorile musculo-scheletale IRM este o tehnica de a doua intentie dupa

examinarea radiografica.
•Este tehnica de ales în stadializarea pre-terapeutică.
•Se efectueaza inaintea prelevarii bioptice, intrucat punctionarea poate
induce modificari intratumorale (hemoragii, edem sau reactie periostala) cu
implicatii asupra stadializarii corecte.
•Efectuarea punctiei dupa examen IRM permite o mai precisa dirijare a
punctiei bioptice la nivelul partii viabile a tumorii cu obtinerea unui examen
histologic corect.
29
OSOASE MALIGNE
5.Tumori maligne osoase primare – tipuri:
·Osteosarcoamele
·Sarcomul Ewing
·Condrosarcoamele
·Mieloamele multiple
·Limfoamele
·Fibrosarcoamel esi histiocitoamele fibroase maligne
·Adamantinoamele
·Cordoamele
30
OSOASE MALIGNE
Osteosarcoame - Generalitati
•Majoritatea sunt primare.

•Secundare: boală Paget, displazia fibroasă, iradierea ionizantă externă
sau ingestia de substanţe radioactive.
•Dupa localizarea lor în interiorul osului se clasifica în centrale
(medulare), intracorticale şi juxtacorticale.
31
Osteosarcoame - Generalitati
ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze

TIPURI: osteolitic, osteoplastic
SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi
ASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic
sau central; lacuna cu contur neregulat
-pinten sarcomatos CODMANN (“triunghiul mortii”)=reactia
periostala limitata + decolarea periostului / distructie periostala;
TIP OSTEOBLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu
aspect radiar (“spiculi perpendiculari pe diafiza”,in perie”);
respecta epifiza
EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat) 32
- fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.
OSTEOCONDENSANT
OSTEOSARCOM:
OSTEOLITIC TIPURI SI
PERIFERIC VARIANTE
RADIOLOGICE
OSTEOLITIC 33
CENTRAL PERIFERIC,RADIAR
OSTEOSARCOM: CT EVALUEAZA EXTENSIA 34
-UL OSTEOSARCOM
MORŢII OSTEOLITIC FEMUR,
PINTEN VARIANTA PERIFERICA
CODMANN
35
36
OSTEOSARCOM EXTINS LOCO-REGIONAL(fractura)
OSTEOSARCOM
OSTEOBLASTIC:
DEBUT
37
38
OSTEOSARCOM OSTEOPLASTIC RADIUS
CONDROSARCOM
ORIGINE: primar tesut cartilaginos (secundar..condrom..?);

exostoze osteogenice (b. Ombredanne)
SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa
tumorala; invazie de parti moi
FIBROSARCOM OSOS
ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !)
ASPECT RADIOLOGIC:
Tip central = osteoliza os lung;
39
Tip periferic = sarcom periostal (parostal)
Scintigrafie Tc99MDP
CHONDROSARCOMFEMUR
CHONDROSARCOM FEMUR 40
Chondrosarcom
Chondrosarcom
CT
41
RADIOGRAFIE IRM,T 2
SARCOM PAROSTAL
-tumora de parti moi ;

-osteoliza marginala a
compactei diafizare
tibiale.
42
SARCOM EWING
ORIGINE: SARCOM MEDULOGEN; reticulosarcom infantil

SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coaste;
ASPECT RADIOLOGIC:
-osteoliza central medulara
-uzura compactei din interior
-reactie periostala “in foi de bulb de ceapa”
(mansoane fine, concentrice);
-”suflare”, “in butoi” a diafizei (OEDOSTOZA).
EVOLUTIE: -metastazeaza in acelasi os si in alte oase, in viscere.
43
SARCOM EWING:
osteoliza
-zona de osteoliza
centrala,ce distruge
compacta dinspre canal;
-extensie metafizo-diafizara;
-reactie perostala tipica,”in
foi”-mansaoane fine
suprapuse. 44
SARCOM EWING
45
normal
SARCOM EWING FEMUR: RADIOGRAFIE DIGITALA &46 CT

RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER
Pacient adult, afebril

SEDIU: diafiza os lung
ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea
compactei=>uzura pe ambele fete
-osteoscleroza endostala + periostala anarhica,
intrerupta, discontinua (“manson zdrentuit”);
-rar aspect spicular
EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin
47
Largire canal,osteoliza fibrilara
a compactei;fractura sec.
RETICULOSARCOM JACKSON-PARKER TIBIE; 48

FRACTURA PE OS PATOLOGIC
RETICULOSARCOAME
fractura pe os
patologic
Coasta 10
49
MIELOM (PLASMOCITOM)
ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA
PRIMARA A OSULUI
ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala)
-marker: proteinurie BENCE JONES.
SEDIU: -maduva hematogena=>adult
Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER
Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)
ASPECT RADIOLOGIC:
-zone osteolitice -aspect de “panou gaurit” (tipic la craniu)
-tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect
suflat
50
MIELOM MULTIPLU; leziuni
51
osteolitice craniu + CV
MIELOM MULTIPLU; leziuni
osteolitice craniu + humerus
52
Tumori osoase benigne
• Apar la vârste tinere

• Stare generală bună, evoluţie lentă,
îndelungată
• Nu invadează ţesuturile din jur
• Nu dau metastaze, nu recidivează
postoperator;
• Radiorezistente
• Fracturi în os patologic
53
• Radiologic
– Sediu central/periferic
– Formă rotundă/ovalară
– Contur net delimitat
– Suflă osul – oedostoză
– Subţiază compacta
– Deformează oasele
– Foarte rar reacţie periostală
– Majoritatea imagini de osteoliză
54
OSTEOM
FIBROM
HEMANGIOM
CONDROM
OSTEOM OSTEOID
T.MIELOPLAXE
CHIST OSOS SOLITAR
CHIST OSOS ANEVRISMAL
55
OSTEOM
ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign.
CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza !
SEDIU: sinus frontal, oase craniene.
ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac,
omogen, oval / rotund, contur policiclic;
DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.
VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi
sustin ca este o displazie sau osteita cronica si nu tumora…!
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic
central; hiperostoza / scleroza in jur, bombeaza subperiostal,56in
partile moi.
57
OSTEOM DE SINUS FRONTAL
FIBROM
ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos

SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi
-mandibula
ASPECT RADIOLOGIC:
-zona osteolitica, cu inel net de
scleroza in jur;
-contur ciclic
-osul adiacent nemodificat
-fara reactie periostala. 58
OSTEOFIBROAME
-zone osteolitice, cu inel net de scleroza in jur;

-contur ciclic
-osul adiacent nemodificat 59
-fara reactie periostala
CHIST OSOS SOLITAR
•Chistele osoase simple au predilecţie pentru:

–diafiza proximală a humerusului şi
femurului, la copii şi adolescenţi
–bazinul şi coccisul la adulţi
Caracteristicile chistului osos simplu sunt:

- localizare centrală în oasele lungi
- lipsa reacţiei periostale în absenţa fracturii
Se poate complica cu o fractură patologică, situaţie în care
este adesea prezent semnul “fragmentului căzut”, util în
diagnosticul diferenţial
60
CHIST OSOS SOLITAR
- - localizare centrală în
oasele lungi
- lipsa reacţiei periostale în 61
absenţa fracturii
HEMANGIOAME VERTEBRALE
•Majoritatea hemangioamelor
vertebrale sunt tumori vasculare non-
agresive, cu creştere lentă, descoperite
de obicei accidental pe radiografiile
planare. Deşi pot fi descoperite la
nivelul oricărui os, cel mai adesea sunt
afectate vertebrele.
•Majoritatea leziunilor sunt
asimptomatice şi unice.
62
HEMANGIOAME VERTEBRALE
Caracteristici generale:
•Cea mai frecventa tumora de ax spinal :
-frecvent identificata ocazional,

-poate evolua ca hemangiom agresiv.
•Criteriile de diagnostic imagistic sunt reprezentate de :

- cresterea leziunii,
- distructia osoasa,
- colapsul vertebral
- componenta vasculara activa.
•Se poate extinde epidural si poate determina compresie medulara.

63
HEMANGIOM CAVERNOS
VERTEBRAL
64
OSTEOCONDROM
ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT

SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene
TIPURI: -central = encondrom
-periceric = eccondrom
ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata,

cu inel fin de sleroza periferica; absenta reactiei periostale.
Condroame multiple = boala Ollier

65
ECCONDROM
ENCONDROM
66
CONDROAME MULTIPLE-BOALA OLLIER
TUMORA CU MIELOPLAXE
(CELULE GIGANTE)
SEDIU: epifiza oase lungi in contact cu suprafata

articulara(tibie, femur), os plat.
ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine,
(“bule de sapun”), bombare periostica epifizo-metafizara,
-aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila,
aspect de “os suflat”
EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/
raresc, dispar; corticala poate fi lizata complet pe alocuri;
tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.
DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos
esential
67
TUMORA CU
MIELOPLAXE
EXTREMITATEA
SUPERIOARA TIBIE
68
TUMORA CU
omoplat MIELOPLAXE
69
T.MIELOPLAXE
SACRUM
70
OSTEOM OSTEOID
•Aspect radiografic
•Leziunea (nidusul) este reprezentat de o mică arie
radiotrasparentă, uneori cu centru sclerotic;
•zona densă ce înconjoară nidusul reprezintă scleroza
reactivă, si nu o tumoră
–Caracteristicile radiografice depind de
localizarea leziunii:
– intracorticală,
– intramedulară
– subperiostală
– periarticulară (intracapsulară)
•Simptomul cel mai caracteristic al osteomului osteoid
este durerea, care este mai intensă noaptea şi cedează
71
prompt la administrarea de salicilaţi (aspirină)
Osteom osteoid
72
DIAGNOSTICUL IRM AL TUMORILOR
MUSCULO-SCHELETALE
CHIST OSOS ANEVRISMAL
•Chistul osos anevrismal, întâlnit aproape în

exclusivitate la copii şi adolescenţi sub 20 de
ani, se caracterizează prin:
–localizare excentrică în os
–reacţie periostală prezentă
–de obicei este învelit de un strat periostal
subţire
73
SINOVITA VILONODULARA PIGMENTARA
• SVNP apare ca o masa focala,

monoarticulara.
•Histologic se caracterizeaza prin
proliferare fibroasa sinoviala; infiltrarea
de histiocite, celule gigant multinucleate
si macrofage cu hemosiderina; precum si
depunere de hemosiderina la nivelul
sinovialei probabil datorita hemoragiei
recurente.
•Afectiunea se considera a fi o reactie
benigna la un agent necunoscut.
74
SINOVITA VILONODULARA PIGMENTARA
proliferare fibroasa sinoviala
A-T1cor. B-PD sag. C-T2 sag.
A, SE,600/20 arata regiune intunecata (sageata) la nivelul grasimii

infrapatelare ca semn de SVNP.
B si C, (SE,2000/20,80) evidentiaza o masa intrarticulara cu intensitate
75
redusa.
TUMORI MALIGNE
SECUNDARE
METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)

CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata,
pulmon, tiroida, rinichi etc).
LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste.
TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTE
OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara
delimitare, fara reactie periostala
-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.
OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (“pete de ceara” descrise
de REBOUL), confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sinului.
76
MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.
A B
Cancer prostatic
Cancer mamar
77
METASTAZE OSOASE: A)OSTEOLITICE;B) OSTEOPLASTICE
78
METASTAZE OSTEOLITICE BAZIN
PATOLOGIE OSOASA
• DISPLAZII
• DISTROFII
79
NECROZE ASEPTICE
MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale
-post-traumatice
-embolii gazoase (boala de cheson).
1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG- CALVE-

PERTHES):-distructie progresiva a capului fem.; spatiu articular pastrat,
cavitate cotiloida normala
--evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza
2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD

SCHLATTER-LANELONG): -cioc, ”nas de tapir”, decolare si osteosinteza
(realipire) sau detasare de fragment(“soricel..”).
3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN)

-vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii
intraspongioase (noduli Schmorl), (platouri vertebrale ancosate)
80
-evolutie--spondilartroza precoce.
NECROZA SEPTICA FRAGMENTARE
NUCLEU DE CRESTERE
CAP FEMURAL
PULVERIZARE
81
NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL:DEBUT
82
Forma adultului
NECROZA ASEPTICA
A CAPULUI
FEMURAL; SECHELE:
SECHELE
SUBLUXATIE
83
NECROZA ASP\EPTICA A CRESTEI TIBIALE ANTERIOARE
(OSGOOD-SCHLATTER-LANELONG) 84
NECROZA
ASEPTICA A
SCAFOIDULUI
-osteoliza in fragmente,
condensare reparatorie, cu
resudarea unor fragmente;
-deformarea
scafoidului
85
Rad./imag-Iasi-2003
Rad./imag-Iasi-2003
NECROZA ASEPTICA
A CAPULUI
CELUI DE-AL 2-LEA
METATARSIAN
(KOHLER II)
•-osteoliza
fragmentata a epifizei
distale metatarsian 2
•evazarea metafizei si
diafizei,ingrosarea
compactei prin
reparatie
ostocondensanta
endoosoasa si
periostala
86
PATOLOGIE OSOASA
• DISPLAZII
• DISTROFII
87
DISPLAZII OSOASE
• Displaziile sînt anomalii ale scheletului, care

apar în timpul creşterii osului.
• Leziunile pot fi localizate la nivelul:
• epifizei,
• metafizei
• diafizei
• Cele mai multe displazii sînt congenital-
familiale
88
DISPLAZII OSOASE
• Acondroplazia
• este o diaplazie care afectează cartilagiul de creştere a oaselor lungi( fiza)
• . Din cauza tulburărilor în osificarea encondrală, se produce o oprire
• precoce a creşterii în lungime a oaselor
• Creşterea în grosime a oaselor lungi (creşterea periostală) este normală.
• In urma acestor modificări, rezultă
• indivizi de statură mică
• cu trunchiul şi extremitatea cefalică normală
• înălţimea 12o cm
• cap voluminos,
• membre scurte
• cifoza dorsală
• lordoză lombară.
89
afectarea
cartilagiului
Acondroplazia
de creştere a
oaselor
lungi
oprire
precoce a creşterii
în lungime a
oaselor Displazii osoase 90
DISPLAZII OSOASE
• Boala lui Morquio numită şi condrodisplazia spondilo-

epifizară.
• In această boală sînt afectate activitatea cartilagiilor de crestere a
oaselor lungi si osificarea nucleilor oaselor mici si a coloanei.
• Aspectul este al unui pitic cu trunchiul şi gîtul scurt şi capul între

umeri
• Sternul proiemină, iar coloana este scoliotică. Coastele sînt
aproape de bazin.
• Membrele sînt de lungime normală, dar se constată genu valgust
sau varum.
91
Displazia spondilo-epifizara
precoce -Boala PLATISPONDILIE
MORQUIO-
Epifize
turtite,nemodelate
Radiologic: la nivelul oaselor lungi epifizele sînt groase

neregulate deformate.
La nivelul coloanei se constată platispondilie importanta şi
generalizată, în sensul unor vertebre turtite cu o prelungire
anterioară ascuţită, platourile vertebrale neregulate
92
DISPLAZII OSOASE
• Boala exostozanta (exostoze osteogenice multiple) este o malformaţia în care se constata leziuni ale
cartilagiilor de crestere.
• Exostozele devin evidente după vîrsta 3-4 ani
• Sunt formaţiuni cartilaginoase care se osifică în decursul timpului;
• Interesează oasele membrelor fiind localizate în vecinatatea cartilagiului de creştere, mai des în dreptul epifizelor
fertile (către genunchi si departe de coate).
• Exostozele pot fi unice sau multiple.
• Radiologic, se evidenţiază exostoza, mărimea, forma, conturul.
• In cazul constatării radiologice a unei exostoze, este necesară radiografia întregului schelet, pentru constatarea şi a
altor exostoze care deseori coexistă.
93
DISPLAZII OSOASE
Condromatoza scheletului
• Prezenţa în interiorul osului a unor tumori cartilaginoase-condroame.

• Condroamele sînt în general bilaterale si au sediul de preferintă la nivelul
oaselor tubulare ale mîinilor si picioarelor, precum şi la nivelul metafizelor
oaselor lungi.
• Radiologic apar zone transparente rotunde sau ovalare, cu contur net,

omogene sau cu mici calcifieri în interior.
• O entitate separata în cadrul acestei afecţiuni, o constituie,boala lui Ollier care

este o condromatoză multiplă localizată la nivelul metafizelor oaselor lungi si
oaselor mici tubulare ale extremităţilor.
• Afecţiunea este strict unilaterala, membrul afectat fiind si scurtat.
94
DISPLAZII OSOASE
Displaziile periostale
• osteogeneza imperfectă sau boala oaselor de sticlă sau osteopsatiroza.

– Afecţiunea are două forme:
– osteogeneza imperfectă precoce, (Vroiik)caracterizată prin fracturi numeroase pe care copilul
le prezintă la naştere
– osteogeneza imperfectă tardivă (Lobstein,) în care se constată o fragilitate osoasă excesivă,
care produce fracturi spontane.
– Fracturile apar atunci cînd copilul începe să meargă.
– Se mai constată coloratie albastra a scleroticelor produsă de faptul că pigmentul negru al
retinei apare vizibil prin transparenţa scleroticii subtiri, hiperlaxităţi ligamentare, întîrziere a
creşterii.
• In această afecţiune se descrie triada: fracturi multiple, sclerotice albastre, otoscleroză cu surditate
95
Displazii osoase
Oasele craniului
subtiri,compacta redusa
Osteogeneza imperfecta letalis

-Boala VROLICK-
Scoliostoze prin deficit de grosime/rezistenta a compactelor; 96

fracturi “in lemn verde”;calusuri vicioase in utero
DISPLAZII OSOASE
• Osteopetroza sau boala oaselor de marmură, caracterizată prin osteoscleroză

generalizată, produsă de masive depuneri de calciu în schelet.
• In urma depunerii de calciu dispare canalul medular şi în consecinţă, măduva

osoasă hematogena.
• Deşi există o cantitate mare de calciu, rezistenţa oaselor este scăzută şi de aceea
apar fracturi.
• Radiologic: opacitate accentuată, generalizată, a scheletului, predominînd pe

tibie, femur, vertebre şi baza craniului.
• Canalul medular nu este vizibil
97
Displazii osoase
Boala oaselor de marmura (b. Albers-Schonberg)

98
DISPLAZII OSOASE
• Osteopoichilia sau osteita condensanta se manifestă radiologic
prin opacităţi intense, dense, omogene, rotunde, de marimi
variabile, cu contur net, localizate in special epifizar si
metafizar
• Melorhostoza este caracterizata radiologic prin prezenta de os

compact si opac localizat in lungimea oaselor lungi, dînd
impresia că se scurge de-a lungul acestor oase.
• Afecţiunea este unilaterală şi predomină la membrul inferior.
99
PATOLOGIE OSOASA
• DISPLAZII
• DISTROFII
100
DISTROFIILE OSOASE
• Distrofiile sau osteopaţiile dismetabolice organice
sau tisulare, avînd la bază tulburări metabolice
generale sau locale, produse prin intervenţia:
• unor factori neurohormonali viciaţi,
• condiţii circulatorii anormale
• condiţii nutritive neobişnuite,
• urmate uneori de depunerea în exces în ţesuturi a unui
produs al ciclului metabolic tulburat.
101
DISTROFIILE OSOASE
• Osteoporoza senilă apare mai des la femei peste vîrsta de 60 ani. In etiologia
afecţiunii sînt incriminaţi o mulţime de factori.
• Radiologic: osteoporoză difuză cu caracter cronic, interesînd toate oasele, cu
predilecţie coloana vertebrală.
• Caracterele radiologice ale osteoporozei

• hipertransparenţă,
• subţierea compactei,
• subţierea trabeculelor osoase,
• creşterea diametrului canalului medular.
• Din cauza osteoporozei corpii vertebrali se turtesc, mai mult anterior şi.apare o cifoză de diferite
grade a coloanei dorsale.
102
DISTROFIILE OSOASE
Osteomalacia
• este o osteopatie prin carenţă fosfo-calcică; matricea proteică pierde
calciu.
• Apare la adulţi, în special la femei.
• Intre cauzele care favorizează apariţia bolii se citează: insuficienţă
alimentară, sarcina, steatozele cronice (sprue, pancreatită cronică,
fistulă biliară ete) regim sărac în vitamina D si aport fosfo-calcic etc.
• Clinic, se constată dureri osoase, fracturi uneori fără o cauză
decelabilă, deformaţii ale scheletului, ca; cifoza coloanei prin
turtirea corpilor vertebrali, modificarea bazinului, încurbarea
diafizei membrelor etc.
103
DISTROFIILE OSOASE
Osteomalacia
• Radiologic, se constată osteoporoză intensă şi
întinsă, cu caracter cronic şi zone Looser, care
apar ca linii fine transparente în banda,
complete sau incomplete, orientate transversal
pe axul osului, localizate la metafiză sau diafiză
cu predilecţie la oasele bazinului, coaste, col
femural, omoplat.
• La eforturi mici apar fracturi multiple.
104
DISTROFIILE OSOASE
Rahitismul
• este o afecţiune produsă prin insuficienţa depunerii de calciu la nivelul cartilagiilor osului în creştere,
datorită lipsei vitaminei D.
• Semnele radiologice se vor urmări la extremitatea proximală a tibiei, humerusului, extremitatea
distală a femurului, radiusului, cubitusului şi extremitatea sternală a coastelor.
• Principalele semne radiologice sînt:
• osteoporoză; întîrzierea apariţiei niicleilor de osificare sau dacă au apărut nucleii au contur flu şi
structură neomogenă; lărgirea spaţiului diafizo-epifizar;
• linia diafizară este neregulată, cu striuri longitudinale, deprimată median, ceea ce-i dă un aspect de
cupă; deformarea oaselor lungi, care apar încurbate mai ales femurul înafară, iar tibia înăuntru;
• cifoza coloanei; corpi vertebrali mici, spaţiul intervertebral mare proeminenţa sternului; extremităţile
sternale ale coastelor largi, coaste deformate; spaţiile intercostale neregulate; occiputul deformat
105
Boala Paget
Distrofie a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronică:
-oase lungi- debut diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters);

-compacta se ingroasa prin apozitie periostala,remaniere
spongioasa ( “se spongiozeaza”)= structura fibrilara cu
trabecule groase. Oasele lungi se alungesc, se ingroasa, se
curbeaza, apar fracturi.
-craniu- creste in dimensiune
--demineralizat, cu zone transparente---se condenseaza, oasele
boltii se ingroasa pe seama tabliei externe
-vertebre- aspect scamosat, patat de atrofie hipertrofica, tutite
--vertebra cu chenar, vertebra de fildes
-bazin- structura scamosata, vatoasa
--oasele sunt moi---deformare in inima de carte de joc 106
Boala Paget
• Sînt descrise trei faze evolutive ale bolii:

• activă sau distructivă care ae evidenţiază cel mai bine
la craniu;
• distructivă şi reparatorie văzută în special la oasele
lungi şi oasele bazinului;
• sclerotică evidenţiată mai ales la bazin şi claviculă
107
BOALA PAGET
•Segmentele osoase afectate, în

ordinea frecvenţei, sunt:
•oasele bazinului,
• vertebrele lombare şi
toracice,
•femurul,
•craniul,
•omoplatul,
•tibia
•humerusul.
108
BOALA PAGET
Sunt descrise trei stadii evolutive ale bolii Paget:
1. În faza de liză, caracterizată printr-o activitate

osteoclastică intensă, leziunea apare scintigrafic ca
fiind hipercaptantă, cu distribuţie uniformă a
radiotrasorului sau cu centru hipocaptant şi periferie
hiperfixantă
2. În faza fibroasă, în care măduva osoasă este
înlocuită printr-un ţesut fibros bogat vascularizat,
aspectul scintigrafic este de hipercaptare intensă
3. În faza scleroasă, în care osul este complet
deformat, hipercaptarea radiotrasorului la nivelul
leziunii începe să se diminueze, până când aspectul
devine cvasinormal.
109
BOALA PAGET
• La craniu, primul stadiu, este caracterizat prin lărgirea craniului;

• stadiul al doilea prezintă osteoscleroză cu îngroşarea tăbliei externe a
oaselor;
• stadiul al treilea se caracterizează prin osteoscleroză difuză, intensă,
cu aspectul unor insule de os nou ca : "fildeşul"
• Concomitent cu zonele de osteoscleroză se constată zone de
osteoporoză circumscrise mai accentuate la osul frontal şi occipital.
• Prin alternarea zonelor de osteoscleroză cu cele de osteoporoză
apare un aspect pătat caracteristic
• Maxilarul superior este afectat mai frecvent ca cel inferior
110
BOALA PAGET
• La nivelul oaselor lungi, procesul începe la extremitatea distală printr-o
zonă de osteoporoză.
• Intr-o fază mai avansată apar modificări de structură osoasă: îngroşarea
compactei, produsă prin apoziţii periostale neregulate, imagini
pseudolacunare cu margini îngroşate, care dau osului un aspect "în mozaic"
;
• traveelor osoase, devin mai rare, si mai groase, dînd osului un aspect
fibrilar
• In ansamblu, structura osoasă este modificata, constatîndu-se o bulversare
arhitecturală si modificari morfologice în sensul hipertrofiei si încurbărilor,
cel mai des încurbarea laterală a femurului, încurbarea anterioara a tibiei.
111
Boala Paget
112
BOALA PAGET
Pacient cu b.Paget diagnosticată în 1993, a urmat tratament cu Miacalcic

(calcitonina de somon)
. Examinarea scintigrafică din 1997 arată o scădere a intensităţii leziunilor
craniene comparativ cu examinarea anterioară (NB examenul Rx nu
evidenţia modificări ale leziunilor postterapeutic) 113
BOALA PAGET
Pacienta de 39 ani cu b.Paget depistată în apr ’96, la care examenul scintigrafic relevă
prezenţa a numeroase arii hipercaptante la nivelul scheletului axial, cu aspect
caracteristic.
După 6 luni, fără tratament, scintigrafia a evidenţiat agravarea leziunilor osoase114
deja
existente.
OSTEOSARCOM
PERIFERIC FEMUR
TIP RADIAR
115
Encondrom
Encondrom
radiografie IRM,T 1/T 2,CORONALA

116
117
NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL

2tumori Os

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2tumori Os

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RADIOIMAGISTICA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR

DISCIPLINA DE RADIOLOGIE IMAGISTICA MEDICALA SI MEDICINA

• TRAUMATISME-fracturi, luxatii, entorse;

• TUMORI- osoase maligne primitive, metastatice , benigne

• BOLI INFLAMATORII:acute, cronice; osteite, osteomielite, osteoartrite;

Clasificarea tumorilor osoase

1.Caractere generale ale tumorilor maligne primare (I)

Apar la orice varsta, la ambele sexe, mai frecvent la barbati;

Se dezvolta pe un tesut sanatos sau patologic si infiltreaza toate

Sunt tumori cu forme variabil neregulate, cu contur difuz infiltrativ,

Deplaseaza, comprima, infiltreaza structurile anatomice adiacente

1.Caractere generale ale tumorilor maligne primare (II)

Cresc rapid avand caracter invaziv si infiltrativ;

Altereaza starea generala a organismului printr-o intoxicatie

 cronica ca rezultat a unui metabolism anormal al celulelor

Dau adenopatii si metastaze (metastaze pe cale hematogena

O tumora maligna localizata la nivelul osului reprezinta mai 6

2.Frecventa tumorilor osoase maligne in raport cu varsta

0-9 ani 10-19 ani 20-29 ani >30 ani

Tehnici de explorare diagnostica

Incidentele de vizualizare sunt alese in raport cu topografia

•Explorarea radiologica standard ramane si in prezent prima tehnica

Parametrii ce necesita a fi evaluati in stabilirea diagnosticului si naturii tumorii

Parametrii radiografici utilizaţi în caracterizarea tumorilor

a) localizarea leziunii (la nivelul scheletului şi la nivel osos individual)

Localizarea tumorilor in raport cu axul segmentului osos

a) Localizarea tumorilor în raport cu axul longitudinal

a) Localizarea predilecta a unor tumori osoase

Coloană vertebrală: chist osos anevrismal, Coloană vertebrală:

a) Localizarea tumorilor osoase în raport cu axul transversal

Predilecţia tumorilor osoase Predilecţia tumorilor osoase

Chist osos simplu – humerus Adamantinom – tibie, fibulă

b) Marginile leziunii tumorale

Este esenţială pentru determinarea ritmului de creştere si a agresivitatii.

2. delimitare netă fără scleroză în periferia leziunii (margine IB)

a) margine sclerotica, zona ingusta

Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd.,

•Toate tumorile osoase sunt constituite din componente de ţesuturi- matrice

•Tipul distrucţiei osoase se corelează cu

•Tipul de distructie osoasa

Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd., 21

TUMORI MALIGNE: LEZIUNI NETUMORALE:

•Tumorile benigne NU se extind

Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd., 23

LEZIUNI MALIGNE LEZIUNI BENIGNE

- metastaze - displazia fibroasa poliostica

- osteosarcom (f.rar) - hemangioame

Diagnosticul diferenţial tumori osoase / părţi moi

Sursa: A. Greenspan, Orthopedic Radiology-A Practical Approach, 3rd edd., 25

• O leziune este cel mai probabil o tumoră malignă atunci

Examenul computer tomografic

Face un bilant locoregional şi general, evidentiind:

 dimensiunile si limitele tumorii;

 localizarea la unul sau mai multe compartimente anatomice;

 aspectul osului si a axului vascular adiacent tumorii;

 gradul de vascularizatie al tumorii;

 eventualele metastaze viscerale;

 oferă informaţii precise despre caracterul malign sau benign al tumorii;

•Se pot individualiza următoarele componente tisulare:

•In tumorile musculo-scheletale IRM este o tehnica de a doua intentie dupa

5.Tumori maligne osoase primare – tipuri:

•Majoritatea sunt primare.

ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze